Cereri. Decizia nr. 1406/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1406/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 1406/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1406/2015
Ședința publică de la 30 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător S. I. Ț.
Grefier O. - M. Ș.
S-a luat spre examinare pentru soluționare, apelul declarat de pârâta G. B. SA împotriva Sentinței civile nr. 2558/2014, pronunțată de Judecătoria Pitești, intimat fiind reclamantul C. J. PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR ARGES, având ca obiect alte cereri LEGEA 193/2000 (CLAUZE ABUZIVE).
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 23 aprilie 2015 și s-au consemnat în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi și când, în aceeași componență, deliberând, a pronunțat următoarea soluție:
TRIBUNALUL :
Asupra apelului civil de fată deliberând constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 30.04.2013 sub nr._/280/2010, petentul C. J. PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR ARGES în contradictoriu cu intimații G. B. SA, a înaintat instanței procesul-verbal . nr._/25.04.2013,în în vederea aplicării dispozițiilor art.13 din Legea nr.193/2000 solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună sancțiunea contravențională și aplicarea măsurii corespunzătoare.
În drept, și-a întemeiat sesizarea pe disp. art.12 din Legea nr.193/2000.
A anexat sesizării înscrisuri (filele 5-50).
Intimata G. B. S.A. a depus întâmpinare, la data de 25.11.2013, aflată la filele 54-55 din dosar, prin care a solicitat respingerea sesizării, susținând că, clauzele analizate de catre petenta nu sunt abuzive, in raport cu consumatorii.
În motivarea întâmpinării, a arătat că între pârâtă, în calitate de împrumutător și clienții săi în calitate de împrumutați au fost încheiate convenții alcătuite din condiții speciale și condiții generale.
La data de 25.04.2013, la controlul inopinat efectuat de reclamantă asupra a două contracte de credit puse la dispoziție de bancă, împrumutații au luat cunoștință de toate clauzele și prevederile contractuale și au semnat Convenția, declarând în mod expres că sunt de acord cu acestea și cunosc și acceptă drepturile și obligațiile ce le revin, conform clauzelor condițiilor speciale, precum și ale condițiilor generale.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinarea depusă de către intimata, aflat la filele 103-105 din dosar, combătând cele arătate prin întâmpinare, arătând că atunci când există clauze abuzive are abilitarea necesară, chiar și din oficiu, să sesizeze judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârșit fapta, reținută prin procesul verbal încheiat.
În urma probatoriului administrat în cauză Judecătoria P. prin sentinta civilă nr. 2558/17.03.2014 a admis sesizarea formulată de petentul C. J. Pentru Protectia Consumatorilor Arges, a constatat abuzivă, Partea I ,, Condiții Genarale,, - Preambul, in care se specifică la ultima liniuță că ,, imprumutatul declară că a inteles pe deplin clauzele contratului de credit care contine informatii complete, clare si usor de inteles, si că nu a solicitat informatii suplimentare cu privire la contractul de credit,, din convențiile de credit de consum nr 2739/15.10.2012 și nr._002333/10.09.2012, și a obligat pe intimata G. B. SA să modifice convențiile de credit, in sensul inlăturării clauzei constatate abuzive, aplicând amendă contraventională in cuantum de 1000 lei contravenientei-intimate G. B. SA.
Pentru a pronunta această solutie prima instantă a retinut că la data de 25.04.2013,s-a efectuat un control inopinat efectuat de. petentul C. J. PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR ARGES la intimata G. B. ,control ce a fost făcut în cadrul programului tematic ANPC privind verificarea respectării drepturilor consumatorilor la încheierea contractelor de credit de consum
Situația de fapt expusă se probează cu înscrisul depus la filele 8-11.
În baza controlului C. J. PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR ARGES a încheiat procesul-verbal . nr._/25.04.2013 prin care s-a constatat cu titlu de exemplu,că în condițiile generale ale Convenției de credit nr. 2739/15.10.2012,și nr,_0002333/10.09.2012 că între intimată, în calitate de împrumutător și clienții săi în calitate de împrumutați au fost încheiate convenții alcătuite din condiții speciale și condiții generale.,în condiții standard,fără a putea fi considerate ca negociate.,ceea ce creează dubiu, asupra interpretării acestora, în favoarea consumatorilor...
În baza constatărilor s-a încheiat de către Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor – C. Regional pentru Protecția Consumatorilor Argeș procesul-verbal menționat, iar prin adresa nr.2008/30.04.2013. a sesizat instanța în temeiul dispozițiilor art.12 din Legea nr.193/2000 în vederea aplicării dispozițiilor art.13 din același act normativ, prin dispunerea sancțiunii contravenționale și a măsurii complementare.
Analizând sesizarea prin prisma înscrisurilor depuse la dosar instanța a constatat că potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.193/2000, ,,O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților”, iar conform alin.(2) al aceluiași articol, ,,o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv”.
Conform art.1 alin.(3) din Legea nr.193/2000, ,,se interzice comercianților stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii”.
În Anexa nr.1 la Legea nr.193/2000, alin.(1) lit. a) se prevede că ,,sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare își rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivație întemeiată, în condițiile în care comerciantul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părți contractante și acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul”.
Din analiza convențiilor de credite asupra cărora s-a efectuat controlul inopinat rezultă cu certitudine că sunt abuzive, Partea I ,, Condiții Genarale,, - Preambul, in care se specifică la ultima liniuță că ,, imprumutatul declară că a inteles pe deplin clauzele contratului de credit care contine informatii complete, clare si usor de inteles, si că nu a solicitat informatii suplimentare cu privire la contractul de credit,, din convențiile de credit de consum nr 2739/15.10.2012 și nr_002333/10.09.2012
Din interpretarea logica a dispozitiilor mentionate, instanta a apreciat că prevederile contractuale vizate nu au fost negociate direct cu consumatorii, având în vedere că aceste contracte sunt preformulate, standard, eventualele diferențe datorându-se particularităților fiecărui tip de credit contractat sau al particularităților fiecărui client în parte.
Nu poate fi reținută apărarea intimatei.,că împrumutații au luat cunoștință de toate clauzele și prevederile contractuale și au semnat Convenția, declarând în mod expres că sunt de acord cu acestea și cunosc și acceptă drepturile și obligațiile ce le revin, conform clauzelor condițiilor speciale, precum și ale condițiilor generale.
Astfel din punct de vedere juridic,și din punct de vedere economic și contractual, clauza vizată ca fiind abuzivă creează un dezechilibru semnificativ între părțile contractante, cu atât mai mult cu cât banca își rezervă mai mult drepturi, iar în sarcina clientului se stabilesc mai mult obligații.
Or, pentru a nu fi considerate abuzive, clauzele nenegociate trebuie să nu creeze, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Mai mult decât atât, operatorul bancar nu a făcut dovada faptului că prevederile contractuale supuse analizei au fost negociate în mod direct cu consumatorii.
De asemenea, prin necircumstanțierea în niciun mod a elementelor care permit Băncii modificarea unilaterală a dobânzii și neindicarea niciunui criteriu în acest sens, lăsând la aprecierea Băncii posibilitatea majorării dobânzii, această clauză încalcă prevederile legale în materie, fiind de natură a produce clienților grave prejudicii materiale. Totodată, din modul de redactare al clauzelor contractuale se deduce cu ușurință că operatorul bancar înțelege să utilizeze anumite terminologii, considerate esențiale, fără a lua în calcul și puterea de înțelegere a consumatorului persoană fizică, luat individual.
În raport de disp. alin.(1) din Anexa nr.1 la Legea nr.193/2000, o clauză care dă dreptul furnizorului de servicii financiare de a modifica rata dobânzii în mod unilateral nu este abuzivă, cu condiția ca acest lucru să se facă în baza unui motiv întemeiat prevăzut și în contract și cu condiția informării clientului care să aibă libertatea de a rezilia contractul.
În speță, motivul prevăzut în contract este acela al ,,intervenirii unor schimbări semnificative pe piața monetară”, nu este întemeiat, întrucât prin ,,motiv prevăzut în contract” în sensul dispozițiilor legale se înțelege o situație clar descrisă, care să ofere clientului posibilitatea de a ști de la început că dobânda va fi majorată (deși dobânda stabilită inițial era fixă - conform art.3 lit. a), situație care nu se regăsește în speța de față.
Chiar în situația în care s-ar accepta ca fiind îndeplinită condiția ,,motivului întemeiat”, pentru a nu putea considera o clauză abuzivă, ar trebui, conform dispoziției legale mai sus menționate, ca, în urma revizuirii ratei dobânzii, clientul să aibă libertatea de a rezilia contractul.
Or, o astfel de situație nu este prevăzută în cazul de față, astfel că instanța apreciază ca fiind abuzivă clauza supusă analizei,, prin prisma dispozițiilor art.4 alin.1 din Legea nr.193/2000, motivat de faptul că o astfel de clauză creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților și contrar cerințelor bunei-credințe.
Pentru aceleasi considerente, apreciind asupra interpretarii unilaterale a bancii in ceea ce priveste „situatiile neprevazute” potrivit clauzelor înscrise în contractele verificate dar si a „ oricaror eventuale sume provenite din cresterea costurilor pe care banca le are cu acordarea sau punerea la dispozitie a creditului” in conformitate cu disp. din Conditiile generale, a lipsei unei negocieri directe asupra existentei acestor circumstante sau a debitului, precum si asupra cuantumului acestor sume, ci doar a consecintelor care incumba consumatorului, de natura a crea o vadita discrepanta intre drepturile partilor contractante si de a genera prejudicii materiale consumatorului, instanta a constatat ca si aceste doua prevederi se circumscriu clauzelor abuzive, in definitia Legii 193/2000..
Conform art. 13 din Legea 193/2000, instanța în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, aplică sancțiunea contravențională, conform art. 16 și dispune sub sancțiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, în măsura în care contractul rămâne în ființă, sau desființarea acelui contract, cu daune interese, după caz.
În baza art. menționat, instanța a aplicat băncii intimate amendă contravențională de 1000 lei, cuantumul maxim prevăzut de art. 16 din Legea 193/2000 și a obligat-o să modifice clauzele contractuale menționate, în sensul înlăturării clauzei constatate ca fiind abuzive.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul disp. art.13 raportat la art.16 din Legea nr.193/2000, instanța a admis sesizarea si a constatat ca abuzive clauzele prevăzute, în sensul înlăturării clauzei constatate ca fiind abuzivă.
Împotriva sentintei civile sus mentionate a declarat recurs, calificat ulterio ca fiind apel, pârâta G. B. SA P. criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
A arătat apelanta după prezentarea situatiei de fapt că motivarea instantei de fond este străină de cauza dedusă judecătii întrucât în motivarea sentintei a introdus notiuni legate de calculul dobânzilor si modificarea costurilor creditului urmare schimbărilor de circumstantă, aspecte care nu au făcut obiectul procesului verbal în discutie asa încât instanta de fond a acordat prin sentintă ceea ce nu s-a cerut iar motivarea este străină de natura pricinii.
S-a arătat că gresit instanta de fond a retinut că ultimul alineat al Preambulului contractului de credit are un caracter abuziv.
S-a sustinut că în raport de declaratia împrumutatului potrivit cu care acesta declară că a înteles pe deplin clauzele contractului de credit care contine informatii complete, clare s usor de înteles, clauza nu încalcă dispozitiile Legii nr. 193/2000 întrucât o astfel de exprimare reprezintă o practică în cazul încheierii contractelor, folosită chiar si de către notari .
Declaratia împrumutatului potrivit căreia acesta declară că nu a solicitat informatii suplimentare cu privire la contractul de credit a fost luată în cadrul contractului de credit iar în cazul în care în spetă consumatorul ar fi solicitat astfel de informatii suplimentare clauza ar fi fost modificată în sens invers adică aceasta ar fi fost în sensul următor „ împrumutatul a solicitat informatii suplimentare referitoare la contractul de credit, informatii care au fost furnizate prin intermediul notei anexă la prezentul contract .” S-a arătat că acelasi contract a fost analizat de organul constatator cu ocazia unui alt control tematic ce a avut loc la data de 11.10.2010 fiind încheiat procesul verbal . nr._ din 11.10.2010 prin care organul constatator a apreciat că apelanta a rspectat prevederile legale referitoare la protectia consumatorului.
Din redactarea art. 4 alin.1 din Legea nr. 193/2000 rezultă că o clauză pentru a fi considerată abuzivă trebuie să îndeplinească cumulativ două conditii: să nu fi fost negociată si să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligatiile părtilor în detrimentul consumatorului.
În spetă nu sunt întrunite cumulativ cele două elemente ale unei clauze abuzive.
S-a solicitat admiterea apelului, modificarea sentintei si constatarea că alineatul 4 al Preambulului contractelor de credit nu are caracter abuziv.
În subsidiar s-a solicitat înlocuirea sanctiunii aplicate cu sanctiunea avertismentului, având în vedere că celelalte clauze contractuale sunt conforme cu legislatia consumatorului .
Prin întâmpinarea formulată intimatul C. pentru Protectia Consumatorilor Regiunea Sud- Muntenia ( Ploiesti ) pentru C. J. pentru Protectia Consumatorilor Arges a solicitat respingerea apelului ca nefondat arătând că instanta de fond s-a pronuntat corect asupra temeiniciei si legalitătii procesului verbal si de asemenea corect a retinut că clauza contractuală prezentată are caracter abuziv fapt ce încalcă prevederile art. 1 alin.3 din Legea nr. 193/2000.
În răspunsul la întâmpinare G. B. SA Bucuresti a reluat sustinerile si apărările din apel arătând în plus că apelanta este de bună credintă neputând fi dovedit contrariul si prin întâmpinare intimata nu a oferit nici un argument în ceea ce priveste dezechilibrul pe care clauza în discutie l-ar aduce în cadrul contractului de credit.
Verificând actele si lucrările dosarului precum si sentinta civilă apelată prin prisma criticilor formulate de apelantă tribunalul constată că apelul este nefondat.
Astfel, din actele dosarului rezultă că la data de 25.04.2013, petentul C. J. Pentru Protectia Consumatorilor Arges a efectuat un control inopinat la intimata G. B. ,control ce a fost făcut în cadrul programului tematic ANPC privind verificarea respectării drepturilor consumatorilor la încheierea contractelor de credit de consum, ocazie cu care a fost încheiat procesul-verbal . nr._/25.04.2013 depus la dosar, prin care s-a constatat în raport de condițiile generale ale Convenției de credit nr. 2739/15.10.2012, și nr ._0002333/10.09.2012 că între intimată, în calitate de împrumutător și clienții săi în calitate de împrumutați au fost încheiate convenții alcătuite din condiții speciale și condiții generale.,în condiții standard,fără a putea fi considerate ca negociate., ceea ce creează dubiu, asupra interpretării acestora, în favoarea consumatorilor...
În baza constatărilor s-a încheiat de către Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor – C. Regional pentru Protecția Consumatorilor Argeș procesul-verbal menționat, iar prin adresa nr.2008/30.04.2013. a fost sesizată instanța de judecată în temeiul dispozițiilor art.12 din Legea nr.193/2000 în vederea aplicării dispozițiilor art.13 din același act normativ, prin dispunerea sancțiunii contravenționale și a măsurii complementare.
Critica apelantului potrivit cu care instanta de fond a acordat prin sentintă ceea ce nu s-a cerut iar motivarea este străină de natura pricinii se priveste ca neîntemeiată întrucât din verificarea actului de învestire a instantei rezultă că Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor a solicitat în temeiul art. 12 alin.1 si 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionisti si consumatori să se constate clauzele abuzive si să se dispună măsuri corespunzătoare si amenzi contraventionale în ceea ce o priveste pe intimata G. B. SA Bucuresti si în ceea ce priveste respectarea clauzei potrivit cu care „ împrumutatul declară că a înteles pe deplin clauzele contractului de credit care contine informatii complete, clare si usor de înteles si că nu a solicitat informatii suplimentare cu privire la contractul de credit „ .
Instanta de fond la pronuntarea solutiei a avut în vedere actul de învestire si s-a pronuntat ca atare prin sentinta atacată, sustinerile contrare ale apelantei în sensul că a acordat prin sentintă ceea ce nu s-a cerut sau că motivarea este străină de natura pricinii neputând fi primite de tribunal.
Din verificarea convențiilor de credit asupra cărora s-a efectuat controlul inopinat rezultă că este abuzivă clauza din Partea I ,, Condiții Genarale,, - Preambul, ultima liniuță care mentionează că ,, imprumutatul declară că a inteles pe deplin clauzele contratului de credit care contine informatii complete, clare si usor de inteles, si că nu a solicitat informatii suplimentare cu privire la contractul de credit,, din convențiile de credit de consum nr 2739/15.10.2012 și nr_002333/10.09.2012, în conditiile în care prin nici-o dovadă nu se confirmă că prevederile contractuale vizate au fost negociate direct cu consumatorii, aceste contracte fiind preformulate, standard, fără eventuale mentiuni sau diferente care ar fi determinate de tipul de credit contractat sau de particularitătile fiecărui client în parte astfel că sustinerea apelantei potrivit cu care
împrumutații au luat cunoștință de toate clauzele și prevederile contractuale și au semnat Convenția, declarând expres că sunt de acord cu acestea, că cunosc și acceptă drepturile și obligațiile ce le revin, conform clauzelor condițiilor speciale, precum și ale condițiilor generale nu poate fi avută în vedere de tribunal .
Rezultă că prevederile contractuale al căror caracter abuziv a fost supus analizei instanței nu au fost negociate direct cu consumatorii, in sensul dispozițiilor legii Legii nr.193/2000 rep., astfel că potrivit art. 4 alin.1 ,o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creează, in detrimentul consumatorului si contrar cerințelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor".
F. de acest aspect, desi susținerea Băncii in sensul ca Legea nu interzice incheierea de contracte preformulate este corecta, din dispozițiile Legii 193/2000, art.1 alin. 3, art. 4 alin. 1 si 2 rezulta ca pentru a nu fi abuzive, clauzele nenegociate trebuie sa nu creeze, in detrimentul consumatorului si contrar cerințelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor.
În ceea ce privește dezechilibrul semnificativ dintre părți tribunalul reține că, nu rezultă din niciun înscris de la dosar că Banca și-ar fi asumat în egală măsură un minim de risc în aceste contracte, ci că banca își rezervă mai mult drepturi, iar în sarcina clientului se stabilesc mai mult obligații.
De aceea tribunalul, constatând că în mod corect instanta de fond în analizarea cererii cu care a fost învestită a retinut că operatorul bancar nu a făcut dovada că prevederile contractuale supuse analizei au fost negociate în mod direct cu consumatorii iar prin necircumstanțierea în niciun mod a elementelor care permit Băncii modificarea unilaterală a dobânzii și neindicarea niciunui criteriu în acest sens, lăsând la aprecierea Băncii posibilitatea majorării dobânzii, această clauză încalcă prevederile legale în materie, fiind de natură a produce clienților grave prejudicii materiale retinând prevederile alin.(1) din Anexa nr.1 la Legea nr.193/2000, si văzând si dispozitiile art. 480 alin 1 NCPC, apreciind că sentinta civilă apelată este temeinică si legală o va păstra cu consecinta respingerii apelului declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul G. B. SA-Argeș,cu sediul în Pitești, ..1,nr 83,jud. Argeș împotriva sentintei civile nr. 2558/17.03.2014 pronuntată de Judecătoria P. în dosarul civil nr._ intimat fiind petentul C. J. PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR ARGES cu sediul în Pitești,., jud. Argeș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 30 Aprilie 2015 la Tribunalul Arges – Sectia Civilă.
Președinte, A. D. | Judecător, S. I. Ț. | |
Grefier, O. - M. Ș. |
A.D/ 18 Mai 2015/ 4 ex
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1393/2015.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 2335/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
