Obligaţie de a face. Decizia nr. 2335/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2335/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 2335/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2335/2015
Ședința publică de la 03 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Judecător A. M. P.
Grefier M. L.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de pârâta . împotriva sentinței civile nr. 9564/10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată fiind reclamanta ., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Tribunalul reține că este investit cu soluționarea cauzei în lipsă ( fila 14) și că apelul a fost timbrat potrivit chitanței de la fila 15, situație în raport de care rămâne în pronunțare asupra apelului.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin cererea înregistrată la data de 29.10.2013 reclamanta .. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta ., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 271,98 lei reprezentând contravaloare taxă debranșare/rebranșare, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
În motivarea acțiunii s-a arătat că la 02.09.2013 reprezentații pârâtei s-au prezentat la sediul societății și au procedat la debranșarea de la sistemul de furnizare a energiei electrice, deși la 29.08.2013 achitase debitul pe care îl înregistra fața de .. În aceeași zi, s-a procedat la debranșare cât și la reconectare emițându-se facturile cu nr_, respectiv nr_, fiecare în valoarea de 135,99 lei. S-a adresat pârâtei cu o petiței aducându-i la cunoștința maniera abuzivă în care s-a procedat, răspunsul acesteia fiind că plata pe care a efectuat-o a fost descărcata în sistemul informatizat la 02.09.2013, dar după transmiterea comenzii de deconectare către prestatorul extern, susținându-se că reclamanta se află în culpa întrucât nu a adus la cunoștința plata efectuată.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1497 C.Civil. atașându-se o . înscrisuri.
La data de 05.05.2014 reclamanta a formulat o cerere precizatoare a acțiunii, prin care a solicitat obligarea pârâtei și la plata sumei de 5000 lei pentru prejudiciile ce i-au fost produse și care se pot produce și în viitor prin emiterea unor facturi de plată pentru consum de energie electrica pe care deja le-a achitat. Pretinde reclamantă ca prin facturile nelegal emise a fost supusă unor tracasări care au prejudiciat-o.
La data de 03.04.2014 pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat, în primul rând, excepția de necompetența teritorială a Judecătoriei Pitești cu precizarea că, cererea se introduce la instanța în a cărei circumscripție are sediul pârâtul, în cauza acesta fiind în C.; s-a invocat și excepția de inadmisibilitate pentru nerespectarea dispozițiilor imperative ale legii nr 192/2006 privind medierea cu precizarea că exista obligația ca anterior introducerii cererii de chemare în judecată, să participe la o ședința de informare, obligație neîndeplinită.
A mai aratat că prin intermediul acțiunii se urmărește desființarea unui act juridic, însă facturile fiscale nu pot fi considerate având o asemenea natură, reprezentând doar un înscris constatator constituind mijloc de proba. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, întrucât reclamanta se afla în culpă, neîndeplinindu-și obligația de a achita debitele restante, deși i s-a făcut cunoscută situația soldului. Mai mult, s-a emis o notificare cu o perioada de preaviz, însa nici în acest interval nu s-a procedat la achitarea debitului, pârâta asumându-și astfel riscul întreruperii furnizării energiei; plata sumei a fost făcută după data din preaviz și după data emiterii ordinului de deconectare, aspecte fața de care sumele prevăzute în cele doua facturi sunt datorate.
Instanța de fond la termenul din 10.10.2014 a respins ca neîntemeiate excepțiile privind necompetența teritorială și inadmisibilitatea pentru lipsa procedurii prealabile de mediere, reținându-se că sunt aplicabile dispozițiile art. 113 pct 3 NCPC, fiind vorba de obligații care au legătură cu derularea obligațiile contractuale, locul de consum fiind situat în competența teritorială a Judecătoriei Pitești; în privința parcurgerii procedurii de mediere s-a avut în vedere că prin modificările aduse acestea nu mai este obligatorie.
Prin sentința civilă nr. 9564/10.10.2014 a Judecătoriei Pitești a fost admisă în parte acțiunea precizată și a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 271,98 lei reprezentând contravaloare taxă debranșare/rebranșare.
A fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale.
A fost obligată pe pârâtă să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 556 lei.
În adoptarea soluției s-au reținut următoarele:
Reclamanta este beneficiar al serviciilor de furnizare a energiei electrice pentru plata cărora s-a emis factura cu nr_ din 30.06.2013 fara ca reclamanta să efectueze plata contravalorii în termenul scadent, împrejurare fața de care s-a emis preavizul cu nr_/12.08.2013 prin care, s-a făcut cunoscut reclamantei că în măsura în care nu se va transmite dovada plații până la 25.08.2013 se poate întrerupe furnizarea energiei la locul de consum.
Prima instanță a reținut că reclamanta nu a achitat suma datorata până la epuizarea termenului din preaviz, făcând acest lucru la 29.08.2013, așa cum rezulta din documentul de plata existent la fila 12 a dosarului. Operațiunile de debranșare și ulterior de rebranșare au intervenit la 02.09.2013, susținerea pârâtei fiind în sensul că descărcarea plații în sistemul informatizat a avut loc în aceeași zi însă ulterior acestor operațiuni și după ce se emisese comanda către prestatorul extern.
Prima instanță nu a reținut această apărare pentru că, simpla operațiune de descărcare într-un sistem informatic, nu poate modifica data plații in condițiile în care nu s-a făcut dovada lipsei de disponibil în contul respectiv.
Sub acest aspect s-au avut în vedere dispozițiile art. 1497 C.Civ.
[Dacă plata se face prin virament bancar, data plății este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul plății.], în lipsa unor dovezi în sens contrar, în speța, data plații fiind cea de 29.08.2013, împrejurare față de care, operațiunile de debranșare și rebranșare a reclamantei, respectiv perceperea celor doua sume de bani aferente, pe care aceasta a fost obligată să le plătească, nu mai puteau avea loc, pârâta aflând-se în culpă pentru prejudiciul suferit de reclamantă, constând în plata sumei de 271, 98 lei
Față de aceste argumente s-a apreciat că este fondată acțiunea în parte, dispunându-se obligarea pârâtei la restituirea sumei de 271,98 lei reprezentând contravaloare taxă debranșare/rebranșare, fiind aplicabile disp. art. 1357 Cod civil.
În privința solicitării din cererea precizatoare, constând în daune morale pentru prejudiciile ce i-au fost produse și care se pot produce și în viitor prin emiterea unor facturi de plată pentru consum de energie electrica pe care deja le-a achitat, procedându-se la verificarea îndeplinirii cerințelor pentru a interveni răspunderea civilă delictuala în sarcina pârâtei, s-a observat că în speța reclamanta nu a făcut dovada că a înregistrat un prejudiciu cert prin conduita pârâtei și nici a unei legături de cauzalitate, condiții absolut necesare într-o cererea de asemenea natura, astfel nu s-a dovedit în ce consta eventuala prejudiciere morală și nici cuantumul prejudiciului pretins constatând astfel că nu sunt îndeplinite cerințele reglementate de legiuitor în materia răspunderii delictuale, capătul de cerere privind plata daunelor morale fiind neîntemeiat.
În temeiul disp. art. 453 Cod proced. civ. a fost obligată pârâtă să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 556 lei.
Împotriva sentinței civile de mai sus a declarat apel pârâta care a susținut următoarele:
Soluția primei instanțe nu ține cont de faptul că deconectarea a intervenit din culpa reclamantei, care nu și-a îndeplinit obligația de a plăti debitul în termen, cu toate că i se făcuse cunoscută situația soldului. Reclamanta nu a respectat obligațiile asumate prin contract, și de aceea s-a emis preavizul de deconectare potrivit art.14 din acest înscris.
Reclamanta nu a respectat dispozițiile art. 151 alin.2 din Regulamentul de Furnizare a Energiei Electrice aprobat prin HG nr. 1007/2004, conform cărora consumatorul trebuie să transmită furnizorului în copie actul prin care face dovada plății, în interval de două zile de la efectuarea acesteia, pentru a evita întreruperea alimentării cu energie electrică. Comanda pentru deconectare s-a emis în 26.08.2013, iar întreruperea alimentării a avut loc într-o zi de luni, pe 2.09.2013, în mod legal.
Apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art.466 C.pr.civilă.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate tribunalul reține următoarele:
Din înscrisurile de la dosar, rezultă că pârâta a emis preaviz notificare către reclamantă în data de 12.08.2013, anunțând că în situația neplății debitului în sumă de 628,58 lei, se va întrerupe furnizarea energiei electrice la locul de consum. Nu există dovezi la dosar privind data la care s-a realizat comunicarea preavizului prin intermediul serviciului poștal, către reclamantă.
La data de 29.08.2013 reclamanta plătește debitul, potrivit chitanței aflată la fila 12 dosar, aspect necontestat de pârâtă, astfel că în data de 2.09.2013, când a avut loc deconectarea, suma existentă cu titlu de debit, fusese deja achitată.
În mod corect reține prima instanță, că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.1497 C.civ ., că data plății este 29.08.2013 și că operațiunea de debranșare a reclamantei de la energia electrică și implicit cea de rebranșare, prin perceperea a două sume de bani aferente, este nelegală, pârâta fiind în culpă. Motivele de debranșare nu mai subzistau, câtă vreme în conturile pârâtei se afla suma achitată de reclamantă, iar apărarea acesteia privind aplicarea dispozițiilor art.151 alin.2 din HG nr. 1007/2004 va fi înlăturată de tribunal.
Potrivit art. 151 alin. 2 din HG nr. 1007/2004 dacă modalitatea de plată este alta decât cele prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. a) sau b), iar plata se face în perioada de preaviz de deconectare pentru neplată, consumatorul are obligația ca în termen de maximum două zile de la efectuarea plății, dar mai înainte de termenul de întrerupere a alimentării pentru neplată, să transmită furnizorului, în copie, actul prin care face dovada efectuării acesteia, pentru evitarea întreruperii alimentării.
Pârâta nu a probat data la care a comunicat preavizul pentru a se calcula termenul de 5 zile în care se întrerupe furnizarea energiei electrice și care curge de la data transmiterii actului, potrivit art. 14 alin.5 din contractul ce reprezintă legea părților. Dispozițiile invocate de apelantă nu înlătură obligația principală a acesteia, de a verifica existența plăților în contul său, înainte de a proceda la debranșarea unui consumator de la curentul electric. Aceste două argumente coroborate cu faptul că în speță debranșarea s-a efectuat, deși plata debitului se făcuse cu 4 zile în urmă, conduce la ideea nelegalității acestui act și implicit a reținerii sumei de 271,98 lei.
În atare situație soluția primei instanțe, care a obligat pârâta să restituie reclamantei taxa de debranșare / rebranșare este legală și temeinică, urmând ca tribunalul să respingă apelul ca nefondat în baza art.480 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta . cu sediul în mun. C., ., Judetul D. împotriva sentinței civile nr. 9564/10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr._, intimată fiind reclamanta ., cu sediul în mun. P., ., ., jud. Arges.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Septembrie 2015.
Președinte, C. D. | Judecător, A. M. P. | |
Grefier, M. L. |
Red. A.M.P
Dact. NE/ 4 ex
21.09.2015
| ← Cereri. Decizia nr. 1406/2015. Tribunalul ARGEŞ | Pretenţii. Decizia nr. 2543/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
