Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 591/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 591/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 591/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 591/2015
Ședința camerei de consiliu de la 26 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: M. D. B.
GREFIER: I. B.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta - creditoare S.C. G. A. S.A. împotriva încheierii de ședință din data de 28.11.2014, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, intimat fiind L. I., având ca obiect „încuviințare executare silită”.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelanta a depus la dosar prin registratura instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, aferentă apelului declarat.
Față de actele de la dosar și împrejurarea că apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, tribunalul constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționarea cererii de apel.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, deliberând constată următoarele:
La data de 17.10.2014, Biroul Executorului Judecătoresc Gigoi E., a solicitat în temeiul disp. art.665 din codul de procedură civilă încuviințarea executării silite în temeiul titlului executoriu – Contract de credit nr. RQ_65/13.08.2007 pentru suma de 2393,25 lei, la care se adaugă cheltuielile de executare și onorariul executorului.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru.
Prin încheierea de ședință din data de 28.11.2014, pronunțată de Judecătoria Topoloveni s-a respins cererea de încuviințare a executării silite formulată de creditoarea S.C G. ASIGURARI S.A, în contradictoriu cu debitorul L. I..
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, prin cererea formulată la B.E.J Gigoi E., creditoarea a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorului L. I. potrivit titlului executoriu - Contract de credit nr. RQ_65/13.08.2007 pentru suma de 2393,25 lei, la care se adaugă cheltuielile de executare și onorariul executorului.
Prin încheierea pronunțată la B.E.J Gigoi E. a dispus admiterea și înregistrarea cererii de executare silită formulată de creditoare.
Prin contractul nr. RQ_65/13.08.2007 C.E.C SA în calitate de creditoare, a acordat debitorului L. I. în calitate de împrumutat, un credit în cuantum de 5000 lei.
Pentru asigurarea creditului, între creditoare și C.E.C SA, a fost încheiat contractul de asigurare nr.423/02.11.2004 având ca obiect preluarea de către creditoare, în schimbul unei prime de asigurare a riscului de neplată a ratelor de credit și/sau a dobânzilor aferente, inclusiv a dobânzilor majorate.
Potrivit art.120 din O.U.G nr.99/2006 contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală încheiate de instituțiile de credit constituie titluri executorii.
Așadar, valoarea de titlu executoriu al unui înscris, altul decât o hotărâre judecătorească, trebuie expres statuată de legiuitor.
Însă, ca instrument juridic care conferă asigurătorului calitatea de creditor al obligației pecuniare, contractul de asigurare nu valorează titlu executoriu, nu are natura juridică a unui contract de garanție (reală sau personală) ca urmare nu se poate extrapola caracterul de titlu executoriu prevăzut de art.120 din O.U.G.nr.99/2006 în privința contractului de asigurare.
Este adevărat că subrogația legală implică transmiterea creanței împreună cu accesoriile și garanțiile sale, potrivit art.1109 din vechiul Cod civil, aplicabil speței de față, având în vedere momentul încheierii contractului de credit.
Noțiunea de creanță, de garanții, de accesorii privește materialitatea, substanța dreptului dedus judecății, iar nu atributul executorialității sale, aspect de drept procesual.
În acest context, nu se poate interpreta că transferul creanței implică și transmiterea valorii sale de titlu executoriu, întrucât caracterul de titlu executoriu al creanței nu este un accesoriu al dreptului cedat, ci un atribut legal pe care legiuitorul l-a prevăzut expres sau nu. În cazul contractelor de garanție reală și personală aferente contractului de credit, a fost reglementat în mod expres caracterul de titlu executoriu. În cazul contractului de asigurare, nu a fost prevăzut în mod expres caracterul de titlu executoriu, iar creanța creditoarei S.C G. A. S.A izvorăște din contractul de asigurare.
Sub același aspect, s-a reținut că legiuitorul a înțeles să confere caracter de titlu executoriu contractului de credit în considerarea persoanei creditorului, respectiv a instituției de credit care acordă împrumutul bancar, titlul executoriu fiind raportat strict cu privire la obiectul său: debitul principal și accesoriile, precum și la subiectele sale, instituția bancară și debitorul.
Prin urmare, în cauză, creditoarea nu are un titlu executoriu împotriva debitorului, întrucât există două raporturi juridice diferite, iar faptul că asigurătorul a preluat toate drepturile asiguratului în limitele debitului achitat, dă naștere la dreptul acestuia de regres împotriva debitorului, drept care are un caracter judiciar, urmând ca pe calea unei acțiuni judiciare să se analizeze condițiile răspunderii civile și în ceea ce privește producerea evenimentului asigurat, aspecte ce nu rezultă din cauza de față.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat că există un impediment prevăzut de lege în accepțiunea disp.art.665 alin.5 pct.7 Cod proc.civilă, motiv pentru care a respins ca neîntemeiată cererea formulată.
Împotriva acestei încheieri a formulat apel creditoarea G. ASIGURARI SA, solicitând modificarea încheierii apelate și admiterea cererii de încuviințare a executării silite.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că CEC BANK S.A, în baza contractului de asigurare nr.423 încheiat pentru neplata ratelor la un credit bancar, ca urmare a neplății a trei rate consecutive de către debitorul L. I. i-a avizat producerea evenimentului și în urma instrumentării dosarului de daune, cu O.P. nr.1218/29.08.2011 a achitat către acesteia despăgubiri în sumă de 2393,25 lei pentru debitor din contractul de credit nr. RQ_65/13.08.2007.
Apelanta a mai arătat în cerere că, instanța de fond în mod greșit a interpretat că subscrisa nu are titlu împotriva debitorului, întrucât există două raporturi juridice diferite, iar faptul că asiguratorul a preluat toate drepturile asiguratului în limita debitului achitat, nu dă naștere la dreptul acestuia de regres împotriva debitorului.
Subrogația creditorului prin plata creanței reprezintă un mod de transmitere legală sau convențională a dreptului de creanță cu toate garanțiile și accesoriile sale către creditorul care a plătit creanța creditorului inițial, în locul debitorului. Un caz de subrogație legală este prevăzut și în materia asigurărilor prevăzut de art.22 din Legea nr.136/1995 conform căruia subrogația societății de asigurare în toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producea pagubei, în limita indemnizației plătite.
În concluzie, a precizat apelanta că subrogația legală a asiguratorului este de esența asigurării de bunuri, între care și asigurarea creditului ce face obiectul unui contract de credit încheiat în condițiile OUG nr.99/2006.
În drept, apelul a fost întemeiat pe disp. art.466 și urm C.pr.civ., Legea nr.136/1995, art.2210 alin.1 C.civil, contract de asigurarea RF 423, art.662 C.pr.civ.
Apelanta a depus anexat cererii de apel raport din data de 19.02.2014 al ÎCCJ.
Analizând încheierea apelată ,în raport de criticile formulate și de dispozițiile aplicabile căii de atac a apelului, tribunalul constată că apelul este nefondat ,pentru următoarele considerente:
Potrivit cererii de încuviințare a executării silite,titlul executoriu în baza căruia a fost solicitată de către apelanta-creditoare declanșarea acestei proceduri este reprezentat de contractul de credit nr. RQ_65/13.08.2007.Creditoarea a invocat efectele subrogării în drepturile CEC Bank SA ,parte a acestui contract,subrogare care a operat prin plata efectuată în temeiul contractului de asigurare nr. RF 423/02.11.2004.
În dovedirea susținerilor sale ,apelanta creditoare a depus la dosar ,în copie,atât titlul executoriu ,cât și contractul de asigurare menționat,precum și ordinele de plată nr.1218/29.08.2011 care atestă efectuarea plății unor sume de bani către CEC Bank SA .Potrivit mențiunilor inserate în cuprinsul acestuia,suma înscrisă în acesta reprezintă,, pl despăgubiri credite conform contract RF 423 /02.11.2004 și ACT AD 17 și 19,, (fila 9 dosar fond) .
La dosarul de fond se află depus și un tabel prin care apelanta încearcă să facă dovada valorii daunei de plată în cazul intimatului debitor al cărui nume figurează la poziția 9,tabel care nu este însușit prin semnătură și ștampilă de către emitent sau confirmat de către CEC Bank.
Conform contractului de credit nr. RQ_65/13.08.2007, Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C S.A.( actuala CEC BANK S.A.), în calitate de creditoare a acordat intimatului L. I. un credit în valoarea de 5000 lei pe o perioadă de 5 ani.Articolul 10 din acest contract stipulează că acest credit se rambursează în 60 de rate lunare,începând cu ziua de 05 ,luna octombrie,anul 2008,până în ziua de 05,luna septembrie ,anul 2013,fără să depășească durata de creditare admisă de Bancă ,conform graficului de rambursare.În cuprinsul aceluiași contract ,la art. 18 lit.e) este înscrisă și clauza conform căreia Banca are dreptul să rezilieze unilateral contractul de credit, de plin drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere, fără altă formalitate prealabilă și fără intervenția justiției ( pact comisoriu de ultim grad), să declare creditul exigibil și scadent imediat, cu toate consecințele ce decurg și să procedeze la executarea silită, pentru recuperarea sumelor datorate, în situația în care clientul înregistra un serviciu al datoriei mai mare de 60 de zile calendaristice.
Deși a susținut că CEC Bank a făcut aplicarea acestei clauze,apelanta nu a făcut dovada că intimatul debitor nu și-a achitat ratele de împrumut la scadență sau că Banca a declarat creditul exigibil și scadent anticipat.Prin urmare,nu se poate aprecia că în cauză ar fi îndeplinite condițiile art. 662 C.pr.civ. alin. 1 privind existența unei creanțe certe ,lichide și exigibile deținute de unitatea bancară împotriva intimatului-debitor.
Subrogația invocată de către apelantă putea fi analizată drept temei al admiterii cererii de executare silită numai în condițiile depunerii unor dovezi în acest sens și în condițiile probării faptului plății datoriei intimatului-debitor către instituția de credit.Întrucât ordinul de plată invocat nu este unul individual,care să cuprindă mențiuni privind debitul în considerarea căruia s-a făcut plata ,iar anexa prin care se tinde la dovedirea modului în care a fost distribuită suma de bani înscrisă în ordinul de plată nu poartă vreo mențiune referitoare la emitent pentru a se stabili vreo legătură cu ordinul de plată invocat ,în cauză nu se poate reține că ar fi îndeplinite disp. art. 662 alin. 1 C.pr.civ.
Pentru aceste considerente, tribunalul ,în temeiul art. 480 alin. 1 rap. la art. 665 alin. 5 și 662 alin. 1 C.pr.civ., va respinge apelul formulat de apelanta G. S.A. ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta – creditoare S.C. G. A. S.A. cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în mun.C., ..40, județul împotriva încheierii de ședință din data de 28.11.2014, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, intimat fiind L. I. domiciliat în comuna Călinești, .,.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Februarie 2015
Președinte, A. A. | Judecător, M. D. B. | |
Grefier, I. B. |
Red.M.D.B
Tehn D.T. / 4 ex.
11.03.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 614/2015. Tribunalul ARGEŞ | Obligaţie de a face. Decizia nr. 214/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
