Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 610/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 610/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 610/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 610/2015
Ședința publică de la 10 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. P.
Judecător C. D.
Judecător A. A.
Grefier N. P.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, acțiunea formulată de reclamanta Ș. M.-C. în contradictoriu cu pârâtul Ș. C., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av N. C. pentru reclamantă, lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pârâtul nu a făcut dovada achitării onorariului de expert așa cum i s-a pus în vedere de instanță.
Tribunalul reține că la termenul anterior s-a pus în vedere pârâtului ca până la termenul de astăzi să facă dovada achitării onorariului de expert, sub sancțiunea decăderii din proba cu expertiză încuviințată, deoarece acesta a depus o sumă de 400 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru.
Apărătorul reclamantei solicită decăderea pârâtului din proba solicitată și încuviințată de instanță.
Tribunalul dispune decăderea pârâtului din proba cu expertiză, potrivit art. 170 al.3 Cod pr civ forma veche de la data formulării cererii de chemare în judecată.
Apărătorul reclamantei învederează instanței că nu mai are cereri de formulat.
Tribunalul, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită, chiar dacă a operat o modificare a IAP la nivelul Tribunalului Argeș, pentru că recurentul nu s-a conformat achitării onorariului de expert, să se respingă acest recurs.
În subsidiar solicită admiterea recursului, urmând să se întocmească o
variantă de lotizare în care să se mențină aceleași bunuri, iar reclamantei să i se diminueze suma de bani, stabilită ca sultă de instanța de fond, cu 10%, reprezentând aceea contribuție pe care instanța a reținut-o în favoarea recurentei.
Totodată solicită a fi compensate cheltuielile de judecată numai la nivelul
tribunalului.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față,
Constată că prin cererea înregistrată la data de 20.03.2012, reclamanta Ș. M.-C. a chemat în judecată pe pârâtul Ș. C. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate că au dobândit împreună în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune :un depozit bancar în valoare de 10.000 de euro la Alpha Bank; un depozit bancar în valoare de 10.000 de euro la Banca Transilvania; acțiuni la SIF-uri în valoare de 1.000 de lei;un autoturism marca Opel Astra înmatriculat sub nr._ ; un laptop;un aparat foto;un cuptor cu microunde;o imprimantă pentru calculator;un cuptor cu microunde marca Select;un televizor marca Becko;un aragaz marca Indesit;un frigider marca Becko;o cameră video;două polițe gen mobilier;un DVD Player;un robot de bucătărie. Reclamanta a solicitat să se constate că ambii soți au avut cote egale la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei
În motivarea acțiunii s-a arătat că ambii soți au contribuții egale la dobândirea bunurilor menționate în cuprinsul cererii de chemare în judecată întrucât amândoi au avut locuri de muncă și au stat împreună în apartamentul său proprietate personală, astfel încât nu au plătit chirii și alte cheltuieli aferente. A mai arătat reclamanta că este adevărat că soțul său a fost plecat în misiuni, însă numai în contextul în care ea s-a ocupat de gospodărie de menaj și de copil, fapt ce a permis acele deplasări, astfel încât este evident că ambii soți au avut o contribuție egală.
În drept au fost invocate disp.art.339, art.343 C.civil.
Pârâtul Ș. C. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a arătat în esență că a dobândit în timpul căsătoriei împreună cu reclamanta următoarele bunuri: un laptop;un aparat foto;un cuptor cu microunde;o imprimantă pentru calculator;un cuptor cu microunde marca Select;un televizor marca Becko;un aragaz marca Indesit;un frigider marca Becko;o cameră video;două polițe gen mobilier;un DVD Player;un robot de bucătărie.
Pârâtul-reclamant a susținut că are o contribuție de 95% la dobândirea bunurilor comune iar cele două conturi de câte 10.000 de euro de la ALPHA Bank și respectiv de 10.000 de lei la Banca Transilvania nu pot fi reținute la masa bunurilor de împărțit întrucât sumele din aceste conturi reprezintă diurna zilnică( norme de hrană) pe care le-a primit în calitate de militar pe perioada în care a participat la misiuni externe. Deoarece sumele pe care le-a primit cu acest titlu le-a depus în aceste conturi, reclamantul a susținut că are o contribuție exclusivă la formarea celor două conturi bancare. În ceea ce privește autoturismul Opel Astra, pârâtul-reclamant a arătat că nici acesta nu poate fi reținut la masa partajabilă, chiar dacă a fost achiziționat în cursul căsătoriei, întrucât acest autoturism a fost achiziționat după vânzarea cu banii obținuți ca urmare a vânzării autoturismului său, proprietate personală Dacia Supernova, deținut anterior căsătoriei. În ceea ce privește contribuția sa majoritară la dobândirea bunurilor comune, pârâtul-reclamant a arătat în esență că a avut venituri mult mai mari decât fosta sa soție. Sub acest aspect s-a arătat că a lucrat constant în timpul căsătoriei, participând și la misiuni externe în teatre de război de unde a obținut venituri considerabile, în timp ce reclamanta-pârâtă a lucrat ca asistent medical la CMI Valea Danului având un venit lunar de 600-700 de lei, din luna iulie 2007 și până la data 01.09.2010 s-a aflat în concediu postnatal cu un venit lunar de 600 de lei, iar după data de 01.09.2010, reclamanta nu a mai fost angajată. A mai arătat pârâtul-reclamant că darul de nuntă a provenit în ceea mai mare parte prin contribuția familiei sale, i-a oferit constant fostei sale soții excursii în străinătate și s-a ocupat de îngrijirea fiicei sale, astfel încât nu poate fi obținută o contribuție egală a soților la dobândirea bunurilor comune.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 01.02.2013, Judecătoria Curtea de Argeș a reținut că în timpul căsătoriei, părțile au dobândit cu contribuție egală de câte 50% fiecare, următoarele bunuri comune: un depozit bancar în valoare de 10.000 de euro la Alpha Bank; un depozit bancar în valoare de 10.000 de euro la Banca Transilvania;un număr total de 5.700 de acțiuni listate la bursă( SIF-uri)în valoare de 4.975,54 lei;un autoturism marca Opel Astra înmatriculat sub nr._ ;un laptop;un aparat foto;un cuptor cu microunde;o imprimantă pentru calculator;un cuptor cu microunde marca Select;un televizor marca Becko;un aragaz marca Indesit;un frigider marca Becko;o cameră video;două polițe gen mobilier;un DVD Player;un robot de bucătărie.
În adoptarea soluției s-au reținut următoarele:
Părțile s-au căsătorit în data de 15.01.2005, iar prin sentința civilă nr.144/31.01.2012 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, au divorțat.
S-a apreciat că sumele de bani care provin din diurna zilnică obținută de pârât nu reprezintă bunuri proprii, nu au calitatea de premiu/recompensă în accepțiunea art.340 lit.e C.civ, astfel că trebuie incluse la masa partajabilă. S-a mai statuat că această diurnă primită în străinătate de pârât, ce a participat la misiuni în calitate de militar, are calitatea de bun comun, astfel că cele două depozite bancare de 10.000 Euro, dobândite în timpul căsătoriei au fost reținute în componența masei partajabile.
Referitor la autoturismul Opel Astra înmatriculat sub nr._ instanța a considerat că acest bun a fost dobândit în timpul căsătoriei și a fost achiziționat cu suma de 11.000 de euro, iar autoturismul marca Dacia Supernova, bunul său personal a fost înstrăinat cu suma de 3.000 de euro. În consecință, întrucât autoturismul Opel Astra înmatriculat sub nr._ nu a fost achiziționat exclusiv cu suma de 3.000 de euro, proveniți din vânzarea autoturismului marca Dacia Supernova, bunul propriu al pârâtului-reclamant, iar pe de altă parte acest bun a fost dobândit pe timpul căsătoriei dintre părți, instanța a apreciat că și acest autoturism are calitatea de bun comun.
Referitor la contribuția părților la dobândirea bunurilor comune, instanța a reținut că potrivit art. 339 NCC, bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților, iar cota de contribuție a fiecăruia dintre soți la dobândirea bunurilor comune se stabilește pentru întreaga comunitate de bunuri, avându-se în vedere veniturile realizate de aceștia în timpul căsătoriei, precum și munca proprie depusă în gospodărie.
În ceea ce privește darul de nuntă, instanța a apreciat că astfel cum s-a statuat și în jurisprudență ,aceste bunuri sau sume de bani trebuie considerate bunuri comune ale soților, pentru că sunt dobândite în timpul căsătoriei, iar scopul lor este să pună bazele patrimoniului comun, necesar acestora.
În ceea ce privește contribuția fiecăruia dintre soți la dobândirea bunurilor comune, instanța a considerat că din coroborarea probelor administrate în cauză nu rezultă că aportul vreunuia dintre ei a fost mai mare decât al celuilalt, contribuția acestora la constituirea patrimoniului comun stabilindu-se în raport cu veniturile din muncă cu care fiecare a participat efectiv la dobândirea bunurilor, precum și cu activitatea desfășurată de fiecare în gospodărie și pentru creșterea copilului, acesta din urmă motivat de faptul că asemenea activitate duce la realizarea unor economii sau la reducerea cheltuielilor gospodărești, constituind indirect o contribuție la dobândirea bunurilor.
Cei doi soți au locuit în apartamentul proprietatea reclamantei-pârâte Ș. M.-C.,iar mama acesteia i-a ajutat material la suportarea cheltuielilor gospodărești comune. De asemenea, pârâtul-reclamant a recunoscut că reclamanta Ș. M.-C. a muncit în gospodărie, s-a ocupat de creșterea și educarea minorei rezultate din căsătorie ,a avut și serviciu, iar după decesul mamei sale a ridicat de la CEC suma de 8.000 de lei și suma de 500 de euro, bani care fuseseră depuși de aceasta. Din declarațiile martorilor audiați în cauză ,instanța a mai constatat că pe parcursul căsătoriei, pârâtul-reclamant a participat la numeroase misiuni în străinătate în calitate de militar, iar în perioada în care era plecat, reclamanta-pârâtă se îngrijea preponderent de minora rezultată din căsătoria părților,fetița având probleme de sănătate și în consecință având nevoie de o îngrijire specială.
În concluzie, instanța a apreciat că desi pârâtul-reclamant Ș. C., în calitate de militar a obținut venituri mult mai mari decât reclamanta-pârâtă, care a fost angajată ca asistent medical, iar ulterior a avut concediu pentru creșterea copilului, totuși pe parcursul căsătoriei, părțile au locuit în apartamentul proprietatea reclamantei-pârâte Ș. M.-C., nefiind obligați astfel să suporte cheltuieli suplimentare cu chiria și întreținerea, reclamanta-pârâtă a avut o contribuție majoritară la activitatea casnică și în gospodărie, iar pe perioada în care pârâtul-reclamant era plecat în străinătate, aceasta s-a îngrijit de fiica lor minoră care avea probleme de sănătate.
Prin sentința civilă nr. 310/20.03.2014 a Judecătoriei Curtea de Argeș au fost admise acțiunea și cererea reconvențională dispunându-se împărțirea bunurilor obținute în timpul căsătoriei, conform variantei 3 a raportului de expertiză întocmit de expert D. L.. Pentru egalizarea loturilor pârâtul a fost obligat la plata unei sulte în sumă de 34.184 lei.
S-a apreciat că această variantă este oportună, că are acordul părților, respectiv corespunde posesiei bunurilor și că sulta este mai mică decât în varianta 2 a expertizei.
Împotriva încheierii din 01.02.2013 și a sentinței a declarat recurs pârâtul S. C., care a susținut următoarele:
Sentința este nelegală și părtinitoare, fiind reținute incorect cotele părților la masa de partaj. În mod eronat prima instanță a apreciat că diurna, care reprezintă hrana zilnică a unui soldat, aflat în misiuni, reprezintă bun comun. Aceste sume de bani obținute în perioada în care a lucrat în străinătate, în teatrele de operațiuni, nu sunt acordate pentru familie, ci special în considerația persoanei. De aceea, depozitele bancare în sumă de câte 10.000 Euro fiecare, obținute din această diurnă nu trebuie reținute la masa de partaj, fiind bunuri proprii.
Instanța de fond nu a ținut cont că autoturismul Opel Astra, cumpărat în timpul căsătoriei, a fost achiziționat cu bani obținuți din vânzarea unui bun propriu al pârâtului, respectiv din vânzarea mașinii Dacia Super N., înstrăinată cu 3000 Euro.
Probele au fost interpretate eronat, din coroborarea lor rezultând contribuția majoritară a pârâtului la dobândirea bunurilor comune. Acesta a lucrat în perioada căsătoriei ca ofițer, a fost frecvent plecat în misiuni de război, a trimis sume importante de bani familiei, utilizate de reclamantă în totalitate. Aceasta a lucrat doar o scurtă perioadă, iar contribuția sa în gospodărie nu este egală cu veniturile net superioare ale pârâtului.
Recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.9 C.pr.civilă.
Prin decizia civilă nr. 2659 din 20.11.2014, Tribunalul Argeș a admis recursul declarat de pârâtul Ș. C. împotriva încheierii de admitere în principiu din 01.02.2013 și a sentinței civile nr. 310/20.03.2014, a casat încheierea de admitere în principiul din data de 01.02.2013 și sentința cu reținere spre rejudecare.
Tribunalul prin decizia de casare a constatat că părțile au dobândit bunurile comune reține de către prima instanță prin încheierea de admitere în principiul în cote diferite de: 60% pârâtul-reclamant și 40% reclamanta-pârâtă.
După reținerea cauzei spre rejudecare, tribunalul a încuviințat proba cu expertiză tehnică în vederea efectuării unei lotizări a bunurilor, specialitatea topografie.
Deși, tribunalul a acordat mai multe termene de judecată pentru a se achita onorariul expertului, pârâtul-reclamant nu și-a executat obligația după ce a achitat suma de 400 lei în contul bugetului local al municipiului Curtea de Argeș, iar nu în contul Biroului Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Argeș.
La termenul de judecată de astăzi, reclamanta-pârâtă prin apărător a declarat că nu înțelege să achite onorariul de expert pentru efectuarea expertizei de lotizare a bunurilor supuse partajului conform cotelor reținute de tribunal.
Analizând probele administrate în cauză, raportat și la motivele de recurs formulate de pârâtul-reclamant și considerentele deciziei civile nr.2659/29.11.2014 pronunțate de Tribunalul Argeș, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.144/31.01.2012 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre Ș. M.-C. și Ș. C., părțile din prezenta cauză.
Prin încheierea de admitere în principiul pronunțată la data de 01.02.2013 instanța de fond a reținut că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, următoarele bunuri comune: un depozit bancar în valoare de 10.000 de euro la Alpha Bank; un depozit bancar în valoare de 10.000 de euro la Banca Transilvania;un număr total de 5.700 de acțiuni listate la bursă( SIF-uri)în valoare de 4.975,54 lei;un autoturism marca Opel Astra înmatriculat sub nr._ ;un laptop;un aparat foto;un cuptor cu microunde;o imprimantă pentru calculator;un cuptor cu microunde marca Select;un televizor marca Becko;un aragaz marca Indesit;un frigider marca Becko;o cameră video;două polițe gen mobilier;un DVD Player;un robot de bucătărie.
Prin decizia civilă nr.2659 din 20.11.2014 Tribunalul a admis recursul pârâtului-reclamant Ș. C. reținând că acesta are o contribuție de 60% la
dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei, iar reclamanta-pârâtă o contribuție de 40%.
Având în vedere faptul că, părțile nu au înaintat onorariul de expert pentru a se efectua lotizarea conform cotelor de contribuție reținute prin decizia de casare, tribunalul va avea în vedere la sistarea stării de devălmășie a părților, raportul de expertiză tehnică întocmit de d-na expert D. L. în primă instanță.
Expertul a evaluat masa partajabilă la suma de 135.328 lei, iar tribunalul a stabilit valoarea lotului reclamantei –pârâtei conform cotei de 40 % ca fiind de 53.131 lei, iar valoarea lotului pârâtului-reclamant conform cotei de 60% ca fiind de 81.196,8 lei.
La atribuirea loturilor tribunal va avea în vedere disp. art. 673 ind. 9 C.pr.civ., apreciind că varianta nr.3 de lotizarea prin diminuarea sultei ce i se cuvine reclamantei-pârâtei conform cotei de contribuții reținută și cu menținerea bunurilor atribuite în lotul fiecărei părți, răspunde cel mai bine principiului atribuirii în natură a bunurilor.
Prin urmare, tribunalul va atribui conform variantei trei a raportului de expertiză întocmit de expertul Ducurescu L. ( fil.305-308 dos. fond) în deplină proprietatea reclamantei-pârâte bunurile din lotul nr.1, în valoarea totală de 33.480 lei, iar pârâtului-reclamant îi vor reveni în deplină proprietate bunurile din lotul nr.2 în valoarea totală de 101.848 lei.
Pentru echilibrarea valorică a loturilor potrivit cotei de contribuții, pârâtul-reclamant va plăti sultă reclamantei-pârâte suma de 20.651,2 lei.
În această variantă de lotizarea, fiecărei părți îi revine în lot bunuri mobile, acțiuni listate la bursă (SIF-uri) în aceeași cantitate, depozitul de la Banca Transilvanie în sumă de 10.000 euro în aceeași cotă de ½ fiecăruia. Autoturismul marca Opel Astra îi va reveni pârâtului-reclamant, întrucât acesta îl folosește de la data despărțirii părților, fiind normal ca acesta să suporte și uzura bunului, precum și depozitul bancar în valoarea de 10.000 euro de la Alpha Bank.
La atribuirea unei cantități mai mari de bunuri mobile în lotul reclamantei-pârâte s-a avut în vedere și faptul că foștii soți au locuit în imobilul reclamantei-pârâte, iar o parte din aceste bunuri au fost cumpărarea și prin luarea în considerare a locației.
Pentru aceste considerente, tribunalul va admite acțiunea reclamantei-pârâte Ș. M.-C. și în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant Ș. C. și va dispune împărțirea bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei în modalitatea arătată mai sus.
În privința cheltuielilor de judecată tribunalul constată că reclamanta-pârâtă a suportat cheltuieli de judecată în sumă de 1349 lei, reprezentând 349 lei taxă judiciară de timbru și 1000 lei onorariu de avocat, iar cheltuielile de judecată suportate de pârâtul-reclamant se ridică la suma de 1294 lei din care 694 lei taxă judiciară de timbru și 600 lei onorariu de avocat.
Având în vedere solicitarea părților de compensare a cheltuielilor de judecată și disp. art.276 C.pr.civ., tribunalul va dispune compensarea în parte a cheltuielilor de judecată efectuate de părți în limita sumei de 1294 lei și va obliga pârâtul-reclamant să plătească reclamantei-pârâte diferențe rezultată în urma compensării, respectiv suma de 55 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite acțiunea formulată de reclamanta-pârâtă Ș. M.-C., în contradictoriu cu pârâtul Ș. C..
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant Ș. C. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă Ș. M.-C..
Dispune împărțirea bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei, conform variantei nr.3 din raportul de expertiză întocmit de expert D. L. ( fil.305-308), în următoarea modalitate:
Lotul nr. 1 revine reclamantei-pârâte Ș. M.-C. și se compune din următoarele bunuri, în valoare totală de 33.480 lei: -un aparat foto marca Nikon; -un cuptor cu microunde marca Select; -un televizor marca Becko; -un aragaz marca Indesit; -un frigider marca Becko; -o cameră video; -două polițe gen mobilier; -un DVD Player; -un robot de bucătărie marca Philips; - un nr. de 2850 de acțiuni listate la bursă( SIF-uri)în valoare de 2.488 lei; -1/2 din depozitul bancar în valoare de 10.000 de euro de la Banca Transilvania;
Primește sultă de la lotul nr.2 suma de 20.651,2lei.
Lotul nr. 2 revine pârâtului-reclamant Ș. C. și se compune din următoarele bunuri, în valoare totală de 101.848 lei: -un depozit bancar în valoare de 10.000 de euro la Alpha Bank. -1/2 din depozitul bancar în valoare de 10.000 de euro de la Banca Transilvania; - un nr. de 2850 de acțiuni listate la bursă( SIF-uri)în valoare de 2.488 lei; -un autoturism marca Opel Astra înmatriculat sub nr._ ; -un laptop; -un cuptor cu microunde; -o imprimantă pentru calculator, HP Color; -alte bunuri mobile în valoare de 2.284 lei.
Plătește sultă lotului nr. 1 suma de 20.651,2 lei.
Compensează între părți cheltuielile de judecată efectuate în cauză, în parte, și obligă pe pârâtul reclamant Ș. C. la plata către reclamanta-pârâtă a diferenței de 55 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Septembrie 2015.
Președinte, A. M. P. | Judecător, C. D. | Judecător, A. A. |
Grefier, N. P. |
red.A.A
dact.C.E.C./A.A.-2 exp./07.10.2015
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 1748/2015. Tribunalul ARGEŞ | Pensie întreţinere. Decizia nr. 2978/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
