Pretenţii. Decizia nr. 3240/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3240/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 3240/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 3240/2015
Ședința publică de la 27 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. A.
Judecător: A. D.
Grefier: E. R.
S-a luat în examinare, spre soluționare, apelul formulat de pârâtul . SA împotriva sentinței civile nr._ din data de 08.12.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind reclamanții T. F. și T. G., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 13.10.2015, susținerile părților fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Reclamanții T. F. si T. G. au chemat în judecată pe parata S.C. A. C. 2000 S.A. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să le plătească despăgubiri in suma de_ lei, actualizate, reprezentând daune aduse prin inundație imobilelor (clădiri) proprietatea reclamanților situate în Pitești, ., jud. Argeș; sa plătească despăgubiri actualizate in suma de_ lei reprezentând daune aduse bunurilor imobile aflate in clădirile proprietatea reclamanților din . care au fost afectate de inundații,sume evaluate provizoriu, sa plătească dobânda legala de la dala producerii pagubei si pana la achitarea acesteia.
In motivare au arătat ca proprietatea lor este situată, în Pitești, ., jud. Argeș și este traversata de o conducta de apa (îngropata) cu un diametru de 600 pe o lungime de 50 m, care este proprietatea societății parate. Relevă că, prin aceasta conducta, pârâta distribuie apa potabila la mai mulți consumatori din Pitești, dar datorita fisurării repetate a acestei conducte, ultima dată la 22.05.2012, s-au produs mai multe inundații in curte, care au afectat structura de rezistenta a imobilelor clădiri si au fost deteriorate mai multe bunuri mobile aflate in clădiri (mobilier, tablouri, etc.), că toate acestea au fost consemnate in procesul - verbal din 22.05.2012. Mai arată, că au conciliat cu, societatea parata,care a fost de acord ca s-au produs mai multe inundații, ultima data la 22.05.2012, cand s-au produs distrugerile menționate, insa nu au fost de acord cu evaluările reclamanților, pentru a-i despăgubi, ceea ce îi prejudiciază, situație in care valoarea pagubei urmează a se stabili in cursul acestui proces.
Prin completarea acțiunii au mai solicitat obligarea paratei sa dezafecteze si sa ridice conducta subterana amplasata pe terenul proprietatea reclamanților, iar in caz contrar sa fie autorizați sa efectueze ei, pe cheltuiala paratei; de asemenea, parata sa fie obligata sa plătească despăgubiri lunare, cuantificate in lipsa de folosința a terenului, mai precis in raport cu chiria care se percepe în zonă, pentru terenul afectat de conducta, începând cu luna septembrie 2010, si pana la data pronunțării sentinței si în continuare pe toata perioada existentei conductei, eventual pana la dezafectarea sa, în viitor.
Prin sentința civilă nr._/2014, Judecătoria Pitești a admis acțiunea, cu motivarea că reclamantii sunt proprietarii unor imobile teren și construcții situate, în Pitești, ., jud. Argeș, conform înscrisurilor de la dosarul cauzei.
Pârata S.C A. - canal S.A. deține o conducta de apa cu diametrul de 500 mm, care transporta apa potabila la presiune mare de 3 - 4 bari pentru mai mulți consumatori din zona, plecând din . proprietatea reclamanților din ., pe lungimea de circa 50m pe lângă cele două clădiri proprietatea acestora, si care urcă pe . cu apa si locuințele de pe aceasta . veche de peste 50 ani si datorita vechimii si uzurii în timp, la conducta s-au produs fisuri repetate urmate de inundarea terenului si a clădirilor aflate pe acesta fapt confirmat și la interogatoriu luat de reclamanți paratei.
Astfel, conform expertizei tehnice efectuată în cauză, în timpul avariilor apa din conducta a ieșit sub presiune si a inundat terenul si 3 clădiri din zona-proprietate a reclamanților, producând inundarea si avarierea acestora. În timp, avarierea conductei s-a produs de mai multe ori, in perioada 15.05._12, producându-se inundații repetate (ultima avariere s-a produs pe 22.05.2012), fapt cert, ce a rezultat din procesele verbale de constatare din 22.05. si 06.06.2014, semnate de reclamanți si de reprezentanții paratei.
Așa cum a rezultat din procesul verbal încheiat după avarii, din data de 22.05.2012, care cuprinde 3 pagini - semnate si recunoscute de parți, din interogatoriu luat paratei, reprezentanții acesteia au recunoscut ca la conductă s-au produs mai multe avarii, în timpul cărora au fost inundate terenul si clădirile proprietatea T. aflate pe teren si au fost de acord cu cele consemnate in procesul verbal încheiat la data de mai sus. Mai mult, cu privire la inundarea si avarierea clădirilor, reprezentanții pârâtei la interogatoriu au recunoscut ca au fost inundate clădirile si au menționat ca nu se pot pronunța cu privire la influenta inundațiilor asupra clădirilor.
Expertul constructor a identificat la imobilele construcții, proprietatea reclamanților, inundațiile produse: respectiv o clădire noua, în care a funcționat Banca Româneasca si Radio Muntenia și că, pe lângă aceasta clădire si pe lângă casa veche trece conducta cu diametru 500 mm, ce aparține pârâtei, si de aceea în timpul avarierii conductei, inundațiile la ceste 2 clădiri au fost mai pronunțate si au cuprins parterul clădirilor pana la nivelul de circa 0,40m, iar apa in timpul inundațiilor la aceasta clădire, nivelul până unde a fost se vede si in prezent.
Prin răspunsurile la interogatoriu, a rezultat că reclamanții au susținut ca nivelul inundațiilor a depășit l, 00 m in interiorul si exteriorul clădirilor (răspuns pct. 13 din interogatoriu luat de reclamanți paratei), opinie cu care parata nu a fost de acord. În prezent, însă așa cum a subliniat expertul apa de la inundații s-a retras, însa se observa urmele pana unde a fost (înaltime variabila intre 0,20 - 0,40m).
In general, s-a concluzionat că, pentru înlaturarea urmărilor inundațiilor, au fost efectuate la parterul clădirii lucrări similare cu cele menționate la clădirea veche prezentate în expertiză la punctul "a" . De asemenea, la imobilul clădire - hotel cu D+P+3E (notata in documentele de carte funciara cu "C3"), ca si la celelalte clădiri a fost inundat demisolul clădirii pe înălțimi variabile, producând avarii la: puțul liftului si o . elemente ale acestuia; sala de sport cu dimensiuni in plan de 5,50m x 5,50m, unde a trebuit sa fie înlocuit parchetul cu parchet laminat, sa fie refăcute tencuielile, gleturile si zugrăvelile pe înalțimea de 2,70m, inclusiv la tavan, la tot demisolul.;sauna cu pereți din lemn cu dimensiuni in plan de 3,1 Om x2,20m si înălțimea de 2,1 Om si cu pardoseli din scândura;holul cu dimensiunile in plan de 10,00mxl,40m si înalțimea de 2,70m;holul de la casa scării cu dimensiunile in plan de 4,60m x 4,90m si înălțimea de 2,70m, garajul, la care se observa si in prezent urmele de umezeala pana la înaltimea de 0,20m - 0,40m.
S-a reținut, urmare a expertizei, că toate aceste încăperi au trebuit să fie refăcute prin lucrări de reparații la tencuieli si de refacere a gleturilor si a zugrăvelilor, precum si lucrări de reparații la elementele de construcții din lemn si de înlocuire a pardoselilor deteriorate.
Cu privire la identificarea terenului ocupat de conducta cu proiecție la suprafața si stabilirea chiriei lunare aferente, precum si totalul anual al acesteia pana la data efectuării lucrării în urma cercetării înscrisurilor de la dosar (proceselor verbale întocmite dupa avarierile conductei, interogatoriile pârtilor, acțiunea si completarea la acțiune, întâmpinările), a constatărilor si măsurătorilor efectuate la fata locului, de expert a rezultat că terenul ocupat de conducta cu proiecție la suprafața pe proprietatea reclamanților are lungimea de 50s00m, intre . din proprietate spre . de 0,50 m (diametrul conductei).
De asemenea, în timpul avarierii conductei, tot terenul de-a lungul conductei si din curte a fost inundat, inundându-se clădirile din curte (cele 3 clădiri menționate in expertiza), distrugându-se florile, trandafirii si inundându-se pomii si alte bunuri din zona inundata, iar proiecția la suprafața (proiecția orizontala) a conductei si a terenului ocupat de această acesta este de: 5,0IM& x 0,50 m = 25,00 mp și este traversat de o conducta de apa (îngropata) cu un diametru de 600 pe o lungime de 50 m, care este proprietatea societății parate.
Relevant este că, prin aceasta conducta, parata distribuie apa potabila la mai mulți consumatori din Pitești, dar datorita fisurării repetate a acestei conducte, ultima dată la 22.05.2012, s-au produs mai multe inundații in curte, care au afectat structura de rezistenta a imobilelor clădiri si au fost deteriorate mai multe bunuri mobile aflate in clădiri (mobilier, tablouri, etc.), iar toate acestea au fost consemnate in procesul - verbal din 22.05.2012.
In fapt, a rezultat cu certitudine ca cele trei imobile (clădiri) si terenul aferent in Pitești, ., jud. Argeș, proprietatea reclamanților, respectiv terenul ce formează curtea imobilelor-clădiri este străbătut de o conducta de apa, îngropata, ce este veche de peste 50 de ani, si are un diametru de 500 mm. Pe aceasta conducta proprietatea societății pârâte circula apa cu presiune de 3 -4 bari si traversează proprietatea T. pe lungimea de 50 m., dar că această conducta deservește mai mulți proprietari din .. Marasesti. Mai mult, conform înscrisurilor depuse, a rezultat indubitabil, că în perioada 15.05._12, datorită uzurii, la conducta s-au produs fisuri repetate urmate de inundarea terenului si a clădirilor aflate pe acesta, producând si avarierea clădirilor, în timp.
Cu ocazia producerii acestor evenimente s-a probat că s-a încheiat între părți procesul-verbal de constatare la data de 22.05.2012, în care s-a consemnat inundarea celor trei clădiri si afectarea mai multor bunuri mobile enumerate în acel act (spre exemplu; canapele din piele, 2 televizoare, combina muzicală, masa, mașina de spălat vase, mașina de spălat rufe, combina frigorifica, pianina, centrala termica Vaillant, friteuze, 2 aspiratoare si altele). La data de 06.06.2012 a avut loc o ședința de conciliere, ocazie cu care părțile au fost de acord cu cele consemnate in procesul - verbal din 22.05.2012, dar care în final, în lipsa unui acord cu privire la cuantumul despăgubirilor, s-a convenit ca litigiul sa fie soluționat în instanță.
Ca urmare, reclamanții au formulat acțiunea de fata, prin care au solicitat 60.000 lei despăgubiri pentru avarierea clădirilor si 60.000 lei pentru avarierea bunurilor mobile. Ulterior, reclamanții si-au întregit acțiunea in sensul ca au solicitat despăgubiri pentru lipsa de folosința a terenului cuantificate in raport cu chiriile ce se percep in zonă, numai pentru suprafața de teren ocupata de conducta îngropata prin proiecția ei la suprafața. Totodată, s-a solicitat si obligarea societății parate sa dezafecteze si sa ridice conducta amplasata pe terenul proprietatea reclamanților, iar in caz contrar, sa autorizeze pe reclamanți sa le efectueze pe cheltuiala paratei. Cu ocazia majorării pretențiilor, reclamanții au precizat ca solicita numai despăgubiri in suma de 89.2509 lei, potrivit expertizei Capatana (mai 2012 - mai 2013), timp in care terenul afectat de conducta nu a putut fi folosit datorita repetatelor intervenții pentru repararea conductei fisurate (escavari, săpaturi, etc), și în realitate, nu s-a putut folosi întreg terenul curții care depășește 1.000 mp. Modul de calcul al acestor despăgubiri a fost arătat in cererea de majorare a pretențiilor.
In întâmpinarea depusa, societatea parata a susținut ca nu a cunoscut daca bunurile mobile afectate de inundații erau funcționale si ca cele trei clădiri au fost afectate de o alta inundație produsa in anul 2006, însă această susținere nu a fost primită și nu a fost probată.
Cu privire la despăgubirile privind lipsa de folosința, societatea parata a invocat art. 27 alin.(2) din Legea nr. 241/2006, potrivit căruia dreptul de servitute se exercita gratuit pe toata durata existentei conductei.
In legătura cu bunurilor mobile, instanța a reținut ca acestea au fost aduse in stare de nefolosință in urma repetatelor inundații din luna mai 2012 si apoi, așa cum s-a arătat in cererea de majorare a pretențiilor, în cauza nu se pune in discuție un drept de servitute cu privire la conducta de apa care, într-adevăr, este gratuit potrivit dispoziției legale citate, întrucât s-a avut în vedere faptul ca nu a putut fi folosit întreg terenul curții, imobilelor, clădirilor și, mai ales, terenul aferent conductei afectat de escavari si săpaturi efectuate pentru remedierea fisurilor conductei.
Coroborând probele, a rezultat că inundația din anul 2006 nu a avut influente asupra terenului si clădirilor si nici nu s-a pretins asa ceva atunci, mai ales ca inundațiile, ce au avut loc dupa 6 ani, in luna mai 2012, datorate fisurilor repetate ale conductei de apa proprietatea paratei, au avut o amploare deosebita cu consecințe grave asupra întregului teren al curții, asupra celor trei clădiri aflate in curte, precum si asupra unor importante bunuri mobile aduse in stare de degradare, ne folosință. Pentru probarea acțiunii, așa cum ea a fost întregita si precizata ulterior, s-a luat un interogatoriu societății parate si s-au efectuat 3 expertize tehnice, dintre care una de către expertul Stirbu A., care a evaluat distrugerile la bunurile mobile la suma de 114.807 lei si alta efectuate de ing. Capățână A. cu privire la avariile aduse clădirilor, semnata si de expertul consilier al societății parate C. Octav, fara obiecțiuni, prin care s-au evaluat daunele aduse clădirilor la suma de 80.051 lei. In sfârșit, o a treia expertiza care a fost întocmita de către L. A., pentru bunurile cu semnificație artistica,care a evaluat picturile existente pe holurile si in camerele clădirii monument istoric, construita in anul 1898, prin luarea in considerație a valorii artistice a acestora si a cheltuielilor necesare pentru restaurarea lor, la suma de 345.000 lei.
Astfel că prejudiciul rezultat este cert, iar referitor la daunele provocate la picturile si frescele de la etajul clădirii vechi s-a stabilit ca expertul în probleme de arta sa prezinte daunele constatate si sa stabilească . lucrărilor necesare pentru aducerea acestora la starea inițiala (înainte de avarierea conductei).
În ce privește, evaluarea daunelor provocate de inundații la clădirea veche, a rezultat că în urma constatărilor si măsurătorilor efectuate la clădirea veche, că s-a constatat ca in timpul avariilor (inundațiilor repetate) la aceasta clădire, efectele inundațiilor au fost mai mari, pentru ca amplasarea conductei s-a realizat încât aceasta sa treacă pe lângă clădire pe o lungime de 13,30m, la distanta de circa 3,00 m. In timpul inundațiilor apa a pătruns la parterul clădirii si inundațiile fiind repetate, iar în perioada 15.05.-22.05 2012, când s-au produs avarii repetate la conducta, deteriorând așa cum rezulta din procesul verbal din 06.06.2012 si din interogatoriul luat paratei: structura de rezistenta a clădirilor, interiorul si exteriorul acestora. Expertul de comun acord cu părțile au stabilit ca au fost necesare lucrări de consolidarea fundațiilor, de reparații la fisurile de la pereți, de reparare a tencuielilor si lucrările de finisaj, dintre care o parte au fost deja executate in regie proprie de către reclamanți (consolidarea fundațiilor, reparații la pereți si tencuieli, gleturile, zugrăvelile, reparațiile la pardoseli etc). Evaluarea lucrărilor de reparații si de construcții pentru determinarea daunelor, s-a făcut in temeiul "Buletinului tehnic de preturi in mica construcție si reparații în construcții", din nov.2013.
Pentru ca structura de rezistenta a fost executata in anul 1890, a rezultat că are o concepție deosebita privind rezistenta, in sensul ca sunt ziduri de rezistenta si cei exteriori si o parte din cei interiori, iar fundația este din piatra si cărămida. Finisajul la parter fiind executat (interior si exterior) si sistematizarea verticala (pavajul exterior), părțile prezente la data de 03.10.2014 (inclusiv expertul consilier), au fost de acord că nu se pot face sondaje interioare si exterioare (care presupuneau săpătura pe toata adâncimea fundațiilor), pentru ca acestea presupun deteriorarea finisajelor (pardoseli si plinte din marmura si din parchet), a căror refacere după sondaje este foarte costisitoare. In aceasta situație s-a stabilit prin cercetare si măsurători lungimea fundațiilor consolidate, grosimea si adâncimea acestora, iar după constatările si măsurătorile efectuate s-a stabilit ca pentru aducerea la starea inițiala a clădirii vechi in afara refacerii picturilor si frescelor, mai sunt necesare următoarele lucrări:evaluarea consolidării fundațiilor la zidurile exterioare si interioare; în exterior fundațiile au lungimea de 2x(13,30+13,50)m = 53m
Expertul în artă L. A., expert în bunuri cu semnificație artistica a constatat următoarele:că imobilul vechi din . este construit in anul 1898 si a aparținut fostului Prefect al județului Argeș N. C., actualmente casa aparținând reclamanților, iar în interiorul casei are parter si etaj cu 2 scări interioare care urca la nivelul superior al căror pereți sunt acoperiți cu pictură. De asemenea că, dispunerea camerelor conferă o anumita împărțire simetrică si asimetrică, ceea ce o face deosebita fata de alte case construite in acea perioada, iar la etaj, atât holurile cat si camerele sunt pictate de către losif Materna -pictor care a fost in gratiile mai multor arhitecți, acesta decorând mai multe imobile din Pitești de la sfârșitul sec. XIX. Din punct de vedere stilistic, expertul a arătat că, pictura realizata de losif Materna se înscrie in tehnica antiacademica cu fantezii ornamentale ambientale si decorări aristocratice.
Totodată, a stabilit, că pictura realizata pe pereți împarte camerele cu panouri verticale dispuse simetric cu succesiune de elemente decorative florale combinate cu chenare care încadrează elementele picturale din mijlocul panourilor de tipul nimfelor, amorași sau elemente mitologice, înscriindu-se in titulatura caselor unde au locuit persoane care aveau o anumita poziție si condiție in acea perioada; compoziția picturala eclectica clasica punând în evidență interiorul casei. Desenul restrâns ca si culoarea a rezultat că sunt realizate în acorduri sonore cu un repertoriu ornamental clasic, apropiindu-se de romantismul vizionar unde pictorul a pus accent pe pictura decorativă. Pictura murala așa cum se prezintă, are actualmente crăpături în partea superioară cat si in interiorul panourilor, iar criteriile generale de evaluare în cazul picturii murale realizata de "losif Materna" in imobilul din . Pitești expertul în artă a apreciat-o în funcție de valoarea istorica, documentara, științifica, memorialistica - semnificație majora,valoarea artistică. Astfel principalul element care a trebuit luat in considerație a fost: Materialul, tehnica:Tempera cu emulsie, pictura murală; Frecventa (raritate);într-o proporție inversa, frecventa reprezentând o noțiune mai puțin esențiala pentru pictura de tip fresca știut fiind ca un autor are o putere de creație limitata prin forța lucrurilor de existenta lui biologica (valabil si pentru alte domenii ale artei) ; Vechime – 1898; origine, autor scoală;autor de valoare zonala, cu o realizare deosebita;apartenența cu un fond sau colecție constituita;semnificație artistica majora;stare de conservare, restaurare;bun cultural care nu își mai păstrează caracteristicile inițiale (referința la pictura originala).
Analizând fiecare element menționat de restaurare a concluzionat: că pentru picturii I. Materna procedeele tehnice de restaurare presupun: astuparea (chituirea) crăpăturilor (fisurilor din pereții unde se afla pictura,curățarea stratului de pictura,pregătirea pereților pentru pictura – grundul,tehnica grunduirii constând într-o îngrijită netezire a suprafeței ce urmează sa fie pictata, după ce chituirea suprafeței a fost bine șlefuita, îndepărtându-se inegalitățile din perete. După această descriere, expertul a arătat metoda, respectiv procedeul ce trebuie urmat,pentru grunduirea peretelui - care consta din clei (de oase), gălbenuș si albuș de ou, ulei de in fiert, care se aplica cu pensula mica, având grija ca grundul sa pătrundă cat mai adânc in locul in care se afla crăpătura chituita, după uscare procedeul se reia pana când peretele refuza sa mai fie grunduit. De asemenea, că pentru uscarea grundului - care poate dura mai multe zile - urmează desenul si pictura (integrarea picturii in locul unde au fost astupate fisurile), iar că potrivirea culorilor se face de obicei pe paleta de pictura - pentru a stabili tonurile ce rezulta din amestecul cromatic care se va aplica pe perete, având grija ca nuanța de culoare sa fie identica cu originalul si după uscare. De aceea, a subliniat că este un procedeu greu de realizat, că trebuiesc făcute mai multe probe de culoare pana se va ajunge la culoarea inițiala.
In privința restaurării camerelor, a subliniat că în prima camera din stânga de la etaj exista porțiuni la baza peretelui afectate de igrasie (foto 27,29,30),care sunt depuse la dosar, că procedurile de tratare sunt mai complexe, adică; scoaterea igrasiei, uscare, tratarea peretelui, si pregătirea pentru a fi pictat. De asemenea, că culorile trebuiesc preparate ținând seama ca acestea vor lua contact cu substanța chimica folosita la îndepărtarea igrasiei, iar procesul de uscare si integrare este de durata pentru ca motivul pictat să corespunda cu cel original. In fapt, a mai concluzionat, că aceste proceduri, respectiv de integrare a culorii se aplica la toate fisurile existente, iar acestea diferă de la, caz la caz, unde fisurile sunt mai largi sau mai înguste și de aceea sunt porțiuni din pereți unde starea de degradare este mai rea, iar costurile vor fi mai mari.
Existența prejudiciului a fost constatată pe suprafețe unde tonurile de culoare s-au estompat în timp si de aceea trebuie intervenție pentru potrivirea tonurilor, care puse in mai multe straturi de culoare să corespunda cu originalul, că intervenția este mult mai dificila unde fisurile sunt chiar în panouri, in porțiunile pictate cu migala (foto 41,45,46,). A menționat ca exista suprafețelor este greu de restaurat in toata clădirea, mai ales acolo unde exista elemente centrale: personaje, flori, chenare decorative etc., că pentru camerele unde pictura nu mai există, trebuie executată integral existând următoarele proceduri de lucru:prepararea peretelui cu grund format sin emulsie naturala ( gălbenuș, albuș de ou, ulei de in fiert - al secco ),șlefuirea (netezirea) peretelui si pregătirea pentru faza următoare, calcularea desenului (procedura foarte dificila) prin respectarea întregului ansamblu în așa fel încât replica picturii sa fie ca cea dinainte, stabilirea exacta a tonurilor de culoare din panourile mari, că acestea se vor stabili in funcție de suprafața peretelui astfel încât împărțirea panourilor desenate sa fie simetrica ținând seama de suprafețele dintre ferestre. Materialele necesare au fost enumerate, pentru prepararea pereților (grunduirea), cleiuri organice si sintetice preparate din rășini acrilice, uleiuri de in fiert decolorate, faina de secara cernuta gălbenușuri + albușuri de ou de găina, lapte pur cu soluție din lapte degresat+ creta, terebentina distilata etc., recipiente pentru amestec de soluții,dar și materialele pentru desen necesare: rigle, echere, rulete, creioane ( grafit, hârtie de calc etc.). Materiale pentru pictura a subliniat că sunt costisitoare: culori tempera extra fine la tuburi - culori calde si culori reci: alb de zinc, ocru, galben deschis, siena naturala, galben de cadmiu, galben de strontiu, roșu de cadmin etc- pamant roșu, ultramarin, albastru de Paris, verde smaragd, violet de mars, umbra arsa, negru de Frankfurt etc. pensule: plate elastice, rotunde cu vârf, înguste de diferite mărimi, palete de pictura, cuțite de paleta, spatule, șpacluri etc. diluanti: esența de petrol pentru diluarea culorilor, terebentina etc. Total materiale grunduire pereți + executare pictura a concluzionat că seridicăl la aprox._ lei, iar calculul estimativ pentru pictura murala a lui losif Materna din imobilul din . Pitești la :pret proiect pictura murala restaurata: aprox._ lei, pret proiect pictura murala refacere totala: aprox._ lei, chituirea crăpăturilor din întreaga clădire: aprox. 4500 lei Costuri materiale pentru grunduirea pereților: aprox. 1350 lei Costuri materiale pictura: aprox._ lei Documentare:aprox. 6700 lei Manopera pictura: aprox._ lei- Timp de execuție: peste 2 ani.
În situația expusă, instanța a reținut complexitatea lucrărilor de recondiționare având in vedere vechimea imobilului, procesul de execuție ar putea stagna din cauza reacției neprevăzute intre stratul de culoare - tencuiala -zid - igrasie etc, că trebuie revenit pe stratul de culoare de mai multe ori astfel, încât timpul de execuție si costurile pentru realizarea proiectului se vor modifica in funcție de gradul de dificultate întâlnit, că echipa de lucru pentru restaurare va fi de cel puțin 4 persoane.
Este cert că, cu ocazia inundațiilor s-au produs un prejudiciu cert reclamanților, deplasări ale fundației clădirii si respectiv fisuri ale pereților, care au deteriorat si picturile existente,fapt rezultat din probele administrate, care nu au fost contrazise de alte probe, legătura de cauzalitate.
Potrivit dispozițiilor art.1357-1358 C.civ. orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obliga pe acela care l-a ocazionat a-l repara. Angajarea răspunderii civile delictuale implică îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: săvârșirea unei faptei ilicite, vinovăția, cauzarea unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu. Înscrisurile mai sus menționate, precum și expertizele efectuate în cauză dovedesc săvârșirea unei fapte ilicite de către pârâtă, constând în inundarea terenului si a clădirilor, inclusiv a bunurilor mobile, proprietatea reclamanților.
Prin probele administrate instanța a apreciat că s-a făcut dovada vinovăției, chiar și sub forma culpei, a pârâtei, în producerea prejudiciului invocat de reclamanți, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1357-1358 C.civ.
În ceea ce privește cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata reactualizată, aferentă debitului principal, calculată începând cu data efectuării plății și până la data achitării efective a debitului principal instanța a apreciat că pentru o deplină reparare a daunei, persoana care a acoperit prejudiciul putând solicita, obligarea autorului faptei culpabile, achitarea echivalentului pagubei, dar și plata sumei reactualizate legal, aferente acestei sume până în momentul achitării ei integrale. Pentru a decide astfel, a avut în vedere faptul că, interpretarea rațională și sistematică impune concluzia că textul de lege, nu limitează numai plata sumelor ce reprezintă prejudiciul efectiv.
In consecința, in urma majorării pretențiilor, in condițiile art. 132 alin.(2) C. proc. Civ. 1865 ,1521,1522,1527 Cod civ., s-a admis acțiunea asa cum a fost întregită si precizata ulterior, in sensul de a obliga societatea parata sa plătească despăgubiri pentru avariile aduse clădirilor, in suma totala de 425.051 lei (80.051 lei la clădiri si 345.000 lei la picturi) si bunurilor mobile in suma de 114.807 lei.
Conducta, montată de pârâtă, care se afla amplasata în subsolul terenului curții, clădirilor propietatea reclamanților, din Pitești. ., jud. Argeș, face de nefolosit terenul aferent si, mai mult, datorita avariilor conductei, s-au produs daune repetate, în timp la teren si la clădirile aflate in curtea casei. Aceasta face, ca în negocierile cu pârâta, cu ocazia concilierii din 06.06.2012, aceasta să se oblige sa dezafecteze conducta în litigiu, însă până în prezent se află în aceiași situație, prejudiciul nefiind recuperat sau remediat. Pornind de la caracterele juridice ale dreptului de proprietate, drept absolut, exclusiv și perpetuu, din care decurge și împrejurarea că proprietarul este îndreptățit să exercite toate prerogativele conferit de acest drept, instanța a constatat că pârâta, în virtutea dreptului de proprietate, respectiv de administrare, prin amplasarea și folosirea sistemelor de canalizare, respectiv de termoficare, limitează exercițiului dreptului de proprietate. Cu toate acestea, în aprecierea temeiniciei acțiunii promovate, a constatat aplicabilitatea disp art. 26 alin. 2 Legea 241/2006, Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare car prevede că „dreptul de servitute se exercită pe toată durata existenței sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare întreținerii și exploatării sistemelor respective. Exercitarea dreptului de servitute asupra proprietăților afectate de sistemul de alimentare cu apă și de canalizare se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestuia.”Din interpretarea logică a textului de lege menționat, prin coroborare și cu paragraful următor al art. 26 alin. 2 Legea 241/1006, respectiv, „ dacă, cu ocazia intervențiilor pentru retehnologizări, reparații, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, operatorii au obligația să le plătească acestora despăgubiri, în condițiile legii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de servitute va fi despăgubit pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul despăgubirii se stabilește prin acordul părților sau, în cazul în care părțile nu se înțeleg, cuantumul se stabilește prin hotărâre judecătorească”, instanța a constatat că dreptul de servitute instituit în favoarea pârâtelor prin prezentul act normativ este cu titlu gratuit.
Instanța nu a reținut susținerea pârâtei care nu a făcut dovada contrară, în sensul că nu sunt îndreptățiți reclamanții la despăgubiri, în raport de probele administrate, în condițiile în care paragraful al treilea al art. 26 alin. 2 Legea 241/1006 se referă strict la acordarea acestora în situația în care terenul este afectat cu ocazia intervențiilor pentru retehnologizări, reparații, revizii, avarii. În speță, nefiind vorba de o normala folosință a sistemelor de apă și canalizare sau pentru executarea lucrărilor necesare întreținerii și exploatării sistemelor respective, ci de avarii repetate, de o conductă veche. Totodată, instanța nu a negat aplicabilitatea directă a Convenției EDO în dreptul intern prin raportare la aplicabilitatea art. 1 Protocol 1, constată că în Decizia C. și alții c. României (_/2004) ce a analizat încălcarea dreptului de proprietate de către instanțele naționale la soluționarea unor acțiuni având ca obiect acordarea de despăgubiri cauzate de exercitarea dreptului de servitute prin raportare la legislația în vigoare, soluția fiind aceea de respectare a dispozițiilor convenționale și a conformității dreptului național cu art. 1 Protocol 1 CEDO.
În acest context, conducta constituie de fapt o adevărata sarcina ce afectează fondul. Aceasta sarcina incumba titularului dreptului real, in fapt, proprietarilor terenului afectat de conductă, constituind deci o obligație propter rem, accesorie dreptului real pe care îl îngrădește, insa cu respectarea dispozițiilor art. 480 din Vechiul Cod civil, act la care trebuie sa ne raportam. Potrivit acestui text de lege titularul dreptului de proprietate poate dispune de lucrul sau, insa in limitele stabilite de lege. De altfel si Noul cod civil are aceeași forma in art. 555. In aceasta speța, asa cum am arătat mai sus, pârâta a restricționat exercitarea proprietății private de respectarea scopului public. Aceasta restricționare trebuie, însă să fie, în concordanta cu legea, deoarece terenul afectat de conductă, nu poate fi în nici un fel proprietatea pârâtei.
Legea 213/1998, preluând dispozițiile art. 136 din Constituție, arata ca bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile.
De aceea, instanța a admis acțiunea, în temeiul art. 558,559,566 alin.1(5) C.civ. coroborat cu art. 27 alin.(2) din Legea nr. 241/200 si pentru lipsa de folosința a terenului datorita intervențiilor pentru remedierea avariilor conductei, in sensul de a fi obligata parata si la plata sumei de 89.250 lei cu titlu de despăgubire si obligarea societății parate sa dezafecteze sau sa ridice conducta, proprietatea sa, amplasata pe terenul reclamanților si, in caz contrar, sa autorizeze pe reclamanți sa efectueze aceste operațiuni pe cheltuiala paratei. Acest capăt al acțiunii a fost întemeiat, și pe obligația de a face si pentru faptul ca, la data de 06.06.2012, cu ocazia concilierii litigiului, reprezentanții societății parate s-au obligat sa dezafecteze conducta, datorita vechimii acesteia, a lipsei sale de fiabilitate care au dus la producerea unor repetate fisuri, pentru remedierea cărora au fost necesare intervenții de amploare, costuri ridicate care si acestea, împreuna cu inundațiile, ce au produs daune importante reclamanților. Așa cum s-a arătat in cererea de majorare a pretențiilor, a fost obligată societatea parată si la actualizarea sumelor de mai sus cu rata inflației calculata la data achitării despăgubirilor, precum si la plata dobânzii legale așa cum ea, este reglementata de OG nr. 13/2011, de la data producerii pagubei, 22.05.2012 si până la achitarea integrală a sumelor datorate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta pe care a criticat-o pentru următoarele: la expertiza pentru bunuri mobile expertul nu a avut în vedere că nu mai existau bunuri de evaluat, reclamanții neprezentând niciun înscris prin care să facă dovada proprietății, data achiziționării sau dacă mai erau folosite; expertul imobiliar nu a depus nicio dovadă cu privire la efectuarea lucrărilor de reparație și consolidare la imobilele reclamanților, având în vedere că acesta este construit din 1898; în mod greșit s-a reținut că raportul de expertiză a fost semnat fără obiecțiuni; expertiza efectuată la picturi a fost realizată de către un expert propus numai de către reclamanți și care nu era înscris pe lista experților judiciari; în mod greșit s-a constatat existența unei legături de cauzalitate între deteriorarea picturilor de la etaj în urma inundațiilor de la parter; nu s-a avut în vedere că deteriorarea picturilor s-a datorat trecerii timpului și neimplicării reclamanților în restaurarea acestora; nu s-a avut în vedere avaria produsă la instalația interioară din anul 2006; nu se face nicio referire la faptul că reclamanții au refuzat să răspundă la interogatoriul încuviințat; nu s-a avut în vedere dreptul de servitute gratuită asupra terenului instituit de lege; despăgubirile acordate sunt disproporționate cu avaria efectiv suferită de către reclamanți.
În susținere au fost atașate, în copie conformă cu originalul, înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 13.10.2015, instanța a dispus, în baza art. 282 coroborat cu art. 282 ind. 1 Cpcp, având în vedere valoarea obiectului cererii de chemare în judecată, de peste 100.000 lei, și data introducerii acțiunii, anterioară intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, calificarea căii de atac din recurs în apel.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile art. 295 C., tribunalul reține următoarele:
Prima instanță a fost învestită cu o acțiune în pretenții prin care reclamanții, persoane fizice, au solicitat pârâtei, persoană juridică, plata despăgubirilor rezultate în urma inundației imobilelor reclamanților din Pitești, ., jud. Argeș, inundație cauzată de o conductă de apă, proprietatea pârâtei, care traversează terenul, proprietatea reclamanților și care, în cursul anului 2012, a suferit o avarie.
La data de 23.09.2013 s-a formulat completare la acțiune solicitându-se în plus pârâtei să dezafecteze și să ridice conducta cu pricina, precum și să plătească despăgubiri lunare, reprezentând lipsa de folosință a terenului începând cu anul 2010.
Din coroborarea amplului probatoriu administrat în fața instanței de fond (înscrisuri, interogatoriu, expertize de specialitate) a rezultat că, într-adevăr, la datele de 15 și, respectiv, 22.05.2012 au avut loc avarii pe conducta ce traversează proprietatea reclamanților, când, datorită debitului mare de apă, a fost inundată proprietatea acestora, aspect recunoscut chiar prin întâmpinarea de la fila 10, dosar fond. Conform procesului verbal de constatare semnat de către reclamanți și reprezentanții pârâtei – apelante (f. 27, dosar fond), au fost afectate o . bunuri mobile, acolo indicate. De asemenea, potrivit procesului verbal din data de 06.06.2012 (f. 24 – 26, dosar fond), însușit de către părți prin semnătură, s-a căzut de acord asupra mai multor aspecte: cele consemnate în procesul verbal din 22.05.2012 cu privire la evenimentele produse și bunurile afectate sunt reale, evaluarea pagubelor să fie realizată de experți de specialitate.
Cu privire la motivele de apel, tribunalul reține următoarele:
Primul motiv, referitor la expertiza în specialitatea evaluare bunuri mobile nu este întemeiat.
Astfel, s-a imputat expertului că nu a avut în vedere că nu mai existau bunuri de evaluat, reclamanții neprezentând niciun înscris prin care să facă dovada proprietății, data achiziționării sau dacă mai erau folosite.
Verificând cuprinsul expertizei de la filele 104 – 140, dosar fond raportat la mențiunile din procesul verbal din 22.05.2012 (f. 27, dosar fond), la planșele foto de la filele 53 – 87, dosar fond) și la răspunsurile de la interogatoriul administrat la filele 51 – 52, dosar fond, tribunalul reține că expertul a efectuat un raport de expertiză pertinent și a răspuns argumentat tuturor solicitărilor instanței, nefiind întemeiate obiecțiunile formulate față de raportul depus.
Astfel, a menționat, în cuprinsul raportului, împrejurarea că nu mai existau bunurile ce se solicitau a fi evaluate, cu excepția pianinei Steinway, însă, la evaluarea acestora, față de acordul părților din 22.05.2012, a avut în vedere deteriorarea cauzată ca urmare a depozitării în mediu umed a bunurilor timp de 7 zile, interval în care acestea au suportat două inundații, explicând modalitatea de afectare și având în vedere că, anterior evenimentelor din 15 și 22.05.2012, erau în stare de funcționare și bine întreținute (f. 107, dosar fond).
Or, atâta timp cât părțile au căzut de acord asupra producerii evenimentelor din datele sus menționate, precum și asupra deteriorării bunurilor mobile indicate în mod expres prin procesul verbal de la fila 27, dosar fond, însușit de apelanta – pârâtă prin semnătură, aceasta nu poate susține la acest moment împrejurarea că bunurile cu pricina nu ar fi aparținut reclamanților și că nu ar fi fost în stare de funcționare neputând invoca propria culpă în legătură cu cele consemnate și însușite.
Referitor la al doilea motiv de apel, prin care s-a imputat expertului imobiliar că nu a depus nicio dovadă cu privire la efectuarea lucrărilor de reparație și consolidare la imobilele reclamanților, având în vedere că este construit din 1898, se constată că nici acesta nu este fondat.
Astfel, la baza raportului de expertiză, au stat procesul verbal din 06.06.2012, însușit de părți prin semnătură (f. 24 – 26, dosar fond), unde acestea au fost de acord cu existența avariilor produse inclusiv de inundarea terenului și clădirilor proprietatea reclamanților (fundații, interior și exterior), în anul 2012, iar nu 2006, precum și măsurătorile, sondajele și constatările vizuale ale expertului (f. 183 – 184, dosar fond). Totodată, la cele constatate cu ocazia deplasării la fața locului de către expertul cauzei, a părților și a expertului consilier al pârâtei – apelante, la data de 02.10.2014 (f. 179, 180, dosar fond), expertul consilier al apelantei nu a formulat obiecțiuni. De asemenea, deși a semnat raportul de expertiză A. C. cu drept la opinie (f. 190, dosar fond), același expert consilier al apelantei nu a înțeles să depună punctul său de vedere la dosar și nici să prezinte părții care îl angajase opinia sa pentru a înștiința instanța.
Or, din cuprinsul raportului A. C. reiese că acesta s-a conformat dispozițiilor instanței răspunzând detaliat tuturor solicitărilor părților, asumându-și răspunderea pentru datele consemnate, obiecțiunile formulate la raportul efectuat nefiind de admis, aceasta cu atât mai mult cu cât, așa cum s-a arătat, nici expertul consilier din partea apelantei nu a înțeles să critice constatările colegului său. Ba mai mult, referitor la lucrările efectuate ca urmare a avarierii imobilelor reclamanților – intimați, apelanta a semnat procesul verbal din data de 02.10.2014 (f. 179, 180, dosar fond) doar cu mențiunea că reprezentanții săi au fost prezenți la măsurători, dar nu se pot pronunța pe opiniile experților, nu cu mențiunea că nu ar fi fost de acord cu lucrările realizate. Or, în acest context nu pot fi reținute susținerile acesteia conform cu care nu s-a făcut dovada lucrărilor de reparație și consolidare și că acestea ar fi fost determinate de inundațiile din 2006.
În legătură cu al treilea motiv de apel, potrivit cu care expertiza efectuată la picturi a fost realizată de către un expert propus numai de către reclamanți și care nu era înscris pe lista experților judiciari, în mod greșit constatându-se existența unei legături de cauzalitate între deteriorarea picturilor de la etaj în urma inundațiilor de la parter și neavându-se în vedere că deteriorarea picturilor s-a datorat trecerii timpului și neimplicării reclamanților în restaurarea acestora, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 201 alin. 3 C., în domenii strict specializate, în care nu există experți autorizați, din oficiu sau la cererea oricărei părți, instanța poate solicita punctul de vedere al unei sau mai multor personalități ori specialiști din domeniul respectiv.
În cauză, s-a solicitat expertizarea picturilor și frescelor de pe pereții clădirilor reclamanților – intimați afectate de inundațiile din 2012 (f. 167, dosar fond). La termenul de judecată din data de 01.09.2014 (f. 168, dosar fond) s-a pus în discuția contradictorie a părților acest aspect, iar reprezentantul apelantei – pârâte nu a avut nimic de obiectat. D. pentru care, în virtutea textului de lege sus arătat, instanța a îndrumat expertul constructor al cauzei să depună părerea unui specialist în domeniu, fără ca, nici de această dată, reprezentantul apelantei – pârâte să aibă vreo obiecțiune.
Concluzionând: instanța poate, în temeiul art. 201 alin. 3 C., să solicite punctul de vedere al unui specialist într-un domeniu în care nu există experți autorizați aflați pe lista Biroului Local de Expertize, în cauză neexistând experți autorizați cu această specializare; apelanta nu s-a opus la a fi solicitat punctul de vedere al unui specialist propus de expertul cauzei.
Astfel, din cuprinsul opiniei exprimate de către expertul în bunuri cu semnificație artistică, L. A., (f. 191 – 198, dosar fond), dar și al planșelor foto de la filele 201 – 214, dosar fond, reiese fără putință de tăgadă că degradarea picturilor și frescelor a avut loc datorită inundațiilor suferite de clădiri, umezeala produsă de acestea infiltrându-se în picturi și formând igrasie, precum și umflarea grundului determinând crăparea picturilor (ex. f. 209 – 210, dosar fond). În consecință, nici obiecțiunile la punctul de vedere al specialistului nu sunt întemeiate.
Cât privește al patrulea motiv de apel, referitor la faptul că reclamanții nu au răspuns la interogatoriu, aspect de care nu s-a ținut cont, acesta singur nu poate determina desființarea hotărârii atacate, întrucât reprezintă, de fapt, un aspect de apreciere a probelor, de coroborare între ele, astfel încât să determine soluția corectă din punct de vedere legal. Or, simplul fapt că reclamanții au refuzat să răspundă la interogatoriu nu poate fi coroborat cu niciun alt mijloc de probă pentru a conduce la o soluție contrară celei adoptată pe capetele unu și doi din acțiunea completată.
Întrucât, expertizele de evaluare a bunurilor mobile, imobile și picturi deteriorate au fost menținute, valorile de despăgubiri indicate în cuprinsul acestora sunt cele corecte, neputând fi, astfel, admis nici motivul de apel referitor la disproporționalitatea cuantumului despăgubirilor față de avariile produse.
Cât privește, însă, ultimul motiv de apel, referitor la lipsa de folosință a terenului, tribunalul reține că, în mod eronat, prima instanță nu a avut în vedere dispozițiile art. 27 alin. 2 din legea 241/2006, în vigoare la momentul producerii evenimentului și solicitării despăgubirii, conform cu care dreptul de servitute se exercită pe toată durata existenței sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare întreținerii și exploatării sistemelor respective cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestora.
Așadar, legiuitorul a instituit un drept de servitute gratuit, putându-se acorda despăgubiri, dar nu sub formă de lipsă de folosință, doar dacă, cu ocazia intervențiilor pentru retehnologizări, reparații, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare.
Or, așa cum a fost formulat acest capăt de cerere (f. 22, dosar fond) reiese în mod cert că se referă la lipsa de folosință a terenului pentru afectarea acestuia de către trecerea conductei, iar nu pentru pagubele cauzate ca urmare a intervențiilor așa cum se încearcă a se arăta la fila 222, dosar fond. Pentru acestea din urmă, așa cum s-a arătat, în mod corect a acordat prima instanță despăgubirile în cuantumul învederat.
D. urmare, având în vedere toate considerentele expuse, în baza art. 296 C., apelul va fi admis și schimbată în parte sentința, respectiv numai cu privire la obligarea apelantei la plata lipsei de folosință în valoare de 83.250 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de către . SA, cu sediul în Pitești, .. 24A, jud. Argeș împotriva sentinței civile nr._/2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în prezenta cauză, intimați fiind T. F. ȘI T. G., domiciliați în Pitești, ., jud. Argeș.
Schimbă în parte sentința, în sensul că respinge cererea cu privire la acordarea lipsei de folosință de 83.250 lei.
Menține în rest sentința.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2015.
Președinte, E. A. | Judecător, A. D. | |
Grefier, E. R. |
E.A. 27 Noiembrie 2015/5 ex
Jud. fond: C. I. E.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 3317/2015. Tribunalul ARGEŞ | Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 3305/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
