Acţiune în constatare. Sentința nr. 1641/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1641/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 15619/180/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 242/2013
Ședința publică de la 04 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. - D. P. - B.
Judecător C. D.
Judecător I. L. P.
Grefier E. A.
Pe rol judecarea recursului privind pe recurentul-reclamant R. A. I., împotriva sentinței civile nr. 1641 din 17.02.2012, a Judecătoriei Bacău pronunțată în dosarul_ în contradictoriu cu intimatul-pârât R. C., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la strigarea cauzei la ordine, au lipsit părțile din prezenta cauză.
Față de lipsa părților din cauza de față, la prima strigare a cauzei, instanța dispune lăsarea dosarului pentru a doua strigare a cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată, astfel încât părțile să aibă posibilitatea de a fi prezente în instanță la strigarea cauzei.
La a doua strigare a cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată, la apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns pentru recurent reprezentant convențional, avocat U. C., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimatul-pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de grefier, care evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul în care se afla judecata și modul de îndeplinire a procedurii de citare arătând ca procedura este legal îndeplinită.
Recurentul prin apărător depune taxă judiciară de timbru în cuantum de 67 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,30 lei.
Instanța constată că recursul este declarat și motivat în termen, legal timbrat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii pe recurs.
Recurentului-reclamant prin apărător arată că prima instanță a respins acțiunea la fond invocând excepția lipsei de interes fără a motiva excepția. Arată că prima instanță a invocat excepția motivând că reclamantul nu a acceptat moștenirea or, din probatoriul de la fond, reclamantul a arătat a acceptat moștenirea în mod tacit întrucât locuiește în imobilul respectiv, a făcut acte de administrare, ceea ce arată că a acceptat în mod tacit moștenirea. Mai arată recurentul-reclamant prin apărător că este singurul moștenitor întrucât intimatul-pârât nu a acceptat moștenirea, nici în mod tacit, și deși a participat la înmormântarea defunctului, nu a acceptat în mod expres și nici în mod tacit moștenirea.
Apărătorul recurentului-reclamant arată că excepția invocată de prima instanță este nefondată conform probelor administrate la fond, solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii și pe fond solicită admiterea acțiunii întrucât recurentul-reclamant este singurul moștenitor. Mai arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Dezbaterile fiind închise, instanța rămâne în pronunțare pe recurs.
TRIBUNALUL
-deliberând-
Asupra recursului de față, Tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1641/17.02.2012 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Bacău a admis excepția lipsei de interes in promovarea acțiunii civile și a respins ca lipsita de interes acțiunea având ca obiect „acțiune în constatare” formulată de reclamantul R. A. în contradictoriu cu pârâtul R. C..
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut următoarele:
„Una dintre condițiile prevăzute de lege pentru formularea unei acțiuni în justiție o constituie interesul. Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel care formulează cererea, acesta trebuind să fie legitim - în legătură cu pretenția afirmată, născut și actual - să existe în momentul exercitării dreptului la acțiune, personal și direct - să-l vizeze pe cel care recurge la acțiune.
Potrivit dispozițiilor art. 111 C.pr.civ., oricine are interes se poate adresa instanțelor judecătorești pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept.
Instanța reține faptul că prezenta cerere este o acțiune în constatare negativă prin care se solicită să se constate inexistența unui drept al pârâtului, respectiv inexistența unui drept succesoral la moștenirea lăsată de R. C. C., prin neacceptarea de către pârât a succesiunii în termenul legal de 6 luni de la data deschiderii succesiunii.
Astfel, inexistența unui drept succesoral la moștenirea lăsată de C. C. nu se raportează la un drept al reclamantului, ci la un drept asupra moștenirii lăsată de C. C..
Mai mult, în persoana reclamantului nu a fost stabilită calitatea de moștenitor (legal sau testamentar) pentru a se putea aprecia faptul că, se cere constatarea inexistenței unui drept al pârâtului față de reclamant.
Din declarațiile martorilor audiați instanța reține că bunicul reclamantului, respectiv tatăl pârâtului ar fi efectuat cheltuielile de înmormântare, din ambele declarații nerezultând faptul că reclamantul ar fi efectuat acte acceptare tacită, iar acte de acceptare expresă nu a făcut dovada că ar fi făcut.
Astfel că instanța apreciază că reclamantul nu a învederat un drept al său pentru care are interes să se constate faptul că, pârâtul este străin de succesiunea defunctului R. C. C., nefăcând dovada faptului că este moștenitor acceptant al acesteia.
Apreciază instanța că prin intermediul acestei acțiunii nu se poate pronunța decât asupra calității de succesor a pârâtului, neprezentând nici un folos practic pentru reclamant întrucât, constatarea faptului că tatăl defunctului este străin de succesiune, nu conduce automat la concluzia că, fratele lui de cuius a acceptat moștenirea, fiind posibil ca niciunul dintre ei (tatăl reclamantului și fratele lui de cuius) să nu fi făcut acte de acceptare expresă sau tacită în termenul legal de 6 luni de la data deschiderii succesiunii.
Astfel, pentru aceste considerente, instanța apreciază că acțiunea negativă în constatarea faptului că pârâtul este străin de succesiunea defunctului R. C. C. prin neacceptare este lipsită de interes, câtă vreme reclamantul nu a făcut dovada acceptării succesiunii în mod tacit sau expres, cu atât mai mult cu cât de la data deschiderii succesiunii 18.11.2005 și data înregistrării prezentei acțiuni, au trecut aproximativ 6 ani, reclamantul nemaifiind în termenul legal de acceptare al succesiunii, fiind obligat să facă dovada contrară pentru a justifica promovarea prezentei acțiuni.
Față de considerentele expuse și constatând că pentru prezenta acțiune reclamantul nu justifică interes, instanța va admite excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii în contare negativă a neacceptării de către pârât a succesiunii în termenul legal de 6 luni și va respinge acțiunea ca fiind lipsită de interes.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul R. A. I. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Recurentul arată că excepția lipsei de interes pe de o parte, a fost invocată din oficiu de instanță fără a indica și motivele, iar pe de altă parte este nefondată.
Interesul său în promovarea acțiunii constă în clarificarea situației juridice a bunului imobilului dobândit în cote egale cu defunctul R. C. C., autorul său și al pârâtului. Pârâtul nu a acceptat expres moștenirea dar nici tacit, nefiind interesat în vreun fel de bunurile succesorale. Precizează iar recurentul că în lipsa acestuia nu pateu dezbate moștenirea la notar și nici nu poate dispune de dreptul său întrucât nu poate obține certificat de moștenitor.
Recursul nu este întemeiat în drept. Recursul a fost declarat și motivat în termen și timbrat cu 57 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
Analizând sentința recurată în limitele motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, instanța de recurs că recursul este fondat pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță a respins acțiunea ca lipsită de interes. Contrar argumentelor instanței de fond se constată că recurentul-reclamant a învederat un drept al său, respectiv dreptul de a dispune de bunul imobil compus din casă și teren, dobândit împreună cu defunctul prin acceptările donație autentificate sub nr. 500 /23.03.2001 și nr. 469 /16/03.2001 (filele 8și 9 dosar fond). Instanța de recurs reține că recurentul are interes în promovarea prezentei acțiuni, folosul practic fiind tocmai constatarea calității de unic moștenitor, calitate în care recurentul poate dispune de bunul dobândit prin donație, motiv pentru care apreciază ca neîntemeiată excepția lipsei de interes.
De asemenea, instanța de recurs observă că, deși prima instanță a respins acțiunea ca lipsită de interes, motivarea sentinței se circumscrie, mai degrabă, unei analize pe fond.
Însă, cum potrivit dispozitivului sentinței recurate procesul a fost soluționat pe excepție instanța de recurs va reține că prima instanță a soluționat cauza fără a cerceta fondul. În temeiul art.312 alin.5 Cod procedură civilă și va admite recursul, va casa în tot sentința civilă recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant R. A. I. cu dom ales la cab av. U. C. - Bacău, .. 5, ., județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 1641 din 17.02.2012, a Judecătoriei Bacău pronunțată în dosarul_ în contradictoriu cu intimatul-pârât R. C. domiciliat în ..
Casează în tot sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2013.
Pentru PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR |
I. - D. P. - B. | C. D. | I. L. P. |
aflat în CO, semnează
Vicepreședinte Tribunal
G. A. C.
Grefier |
A. E. |
Red/Tehno. d.c. D.C. 05.07.2013
Tehno. d.c. .A. E / 06.07.2013 / 2 ex
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3159/2013. Tribunalul... | Succesiune. Decizia nr. 706/2013. Tribunalul BACĂU → |
|---|
