Contestaţie la executare. Decizia nr. 90/2013. Tribunalul BACĂU
Comentarii |
|
Decizia nr. 90/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 7295/110/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 90/2013
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2013
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Judecător C. M. R.
Judecător G. D.
Grefier P. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta - contestatoare S.C."O. P." S.A. BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 3254/2012 din 17.10.2012,pronunțată de Judecătoria Onești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul G. G. V., având ca obiect „contestație la executare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat av. D. D. în calitate de apărător ales al intimatului G. G. V., lipsind recurenta – contestatoare.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de grefier, evidențiind părțile, obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata precum și mențiuni referitoare la modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Recurs declarat și motivat în termen, legal scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Avocat D. D. arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat D. D. solicită respingerea recursului ca nefondat motivat de faptul că, potrivit art. 401 lit. „c” Cod pr. civilă, coroborat cu art. 137 Cod pr. civilă și art. 103 Cod pr. civilă contestația la executare se face in termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii. Față de faptul că actele de executare au fost emise de executorul judecătoresc la data de 12.12.2011 și transmise către contestatoare la 29.12.2011, având data primirii conform vizei O. P. SA la data de 4.01.2012, consideră că ultima zi de depunere a contestației în termen ar fi fost 20.01.2012 și că în mod corect instanța de fond a admis excepția și în consecință a respins contestația la executare ca tardiv formulată. Depune concluzii scrise.
Solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat conform chitanței depusă la dosar.
Dezbaterile fiind declarate închise instanța rămâne în pronunțare trecând la deliberare.
TRIBUNALUL
- Deliberând -
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința nr.3254/17.10.2012, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Onești a admis excepția tardivității formulată de intimatul G. G. V., a respins în consecință contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. O. P. SA în contradictoriu cu acest intimat, a respins ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite, a respins cererea privind restabilirea situației anterioare și privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ca nefondată și a obligat contestatoarea la plata către intimat a sumei de 650 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariul de avocat.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
„Prin sentința civilă nr. 1357/D/15.09.2010 pronunțată de Tribunalul Bacău, Secția Civilă, în dosarul nr._, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 1745/28.11.2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, contestatoarea a fost obligată să plătească mai multor reclamanți, printre care și intimatul, partea cuvenită din cota de 5% profit realizat pe anii 2005, 2006, 2007 actualizată cu indicele de inflație începând cu data scadenței și până la data plății efective.
Din procesul verbal de constatare întocmit de B. B. E. în data de 21.12.2011 rezultă că i s-a înmânat creditorului G. G. V. suma de 2151 lei.
La data de 12.12.2011 se emite somația nr._-1773/2011 către P. S.A., actual membru grupului O., prin care se pune în vedere să achite creditorilor menționați în tabel (printre care și G. G. V.) sumele datorate în baza sentinței civile nr. 1357/D/15.09.2010 pronunțată de Tribunalul Bacău, Secția Civilă, în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1745/28.11.2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău. La aceeași dată s-a emis și procesul verbal de stabilire cheltuieli pentru dosarele nr._-1773/2011. Aceste acte de executare au fost comunicate debitoarei la data de 04.01.2012 așa cum rezultă din dovada de comunicare aflată la fila 26 din dosar.
Ulterior, la data de 16.01.2012 sunt emise și adresele de înființare a popririi, precum și procesul verbal de determinare a cheltuielilor de executare stabilite prin procesul verbal de stabilire cheltuieli pentru dosarele nr._-1773/2011 (fila 13 din dosarul inițial).
Potrivit dispozițiilor art. art. 401 lit. a și c C.pr.civ, „contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când: a) contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă (…) c) debitorul care contestă executarea însăși a primit somația”.
Problema care trebuie analizată în cauză o constituie clarificarea obiectului contestației de față, respectiv dacă aceasta reprezintă o contestație împotriva executării silite însăși sau o contestație împotriva unor acte de executare.
Contestatoarea a precizat că obiectul contestației îl reprezintă actele de executare efectuate în data de 16.01.2012 în raport de care, raportat la dispozițiile art. 401 lit. a C.pr.civ, contestația este formulată în termen.
Însă, din motivarea contestației rezultă că, în realitate, contestatoarea contestă chiar executarea silită însăși precum și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor din data de 12.12.2011. Astfel, în cauză nu se invocă vicii proprii ale actelor de executare emise în data de 16.01.2012 ci nelegalitatea executării însăși, respectiv faptul că suma executată a fost achitată de bunăvoie prin procedura ofertei reale urmată de consemnațiune, că executarea silită a fost începută la cererea unui avocat care nu avea mandatul creditorului în acest sens, că s-a solicitat executarea silită în baza unui certificat de grefă, că această creanță pusă în executare nu îndeplinește condițiile art. 379 alin. 3 și 4 C.pr.civ., respectiv că nu este certă și lichidă, că procesele verbale încheiate de către executorul judecătoresc nu respectă dispozițiile art. 388 C.pr.civ., precum și că procesul verbal de constatare a cheltuielilor de executare au fost încheiate în mod abuziv și nelegal.
Întrucât obiectul acțiunii de față îl constituie contestație împotriva executării silite însăși și împotriva procesului-verbal de stabilire cheltuieli întocmit de către executorul judecătoresc la data de 12.12.2011, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 401 lit. c C.pr.civ. care stabilesc ca moment al calculării termenului de 15 zile data primirii somației de executare.
Având în vedere că somația și procesul-verbal de stabilire cheltuieli au fost comunicate contestatoarei la data de 04.01.2012, iar cererea de chemare în judecată a fost introdusă pe rolul Judecătoriei Onești la data de 27.01.2012, instanța constată că termenul de 15 zile a fost depășit (acesta împlinindu-se la data de 20.01.2012, inclusiv).
În consecință, instanța va admite excepția tardivității și va respinge contestația la executare ca tardivă.
În ce privește cererea de suspendare a executării silite, față de soluționarea contestației la executare, se constată că aceasta a rămas fără obiect prin raportare la dispozițiile art. 403 C.pr.civ.
De asemenea, și în ce privește cererea de repunere în situația anterioară, față de admiterea excepției tardivității contestației și a respingerii acesteia ca tardive, instanța reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 4041 c.pr.civ. astfel încât cererea se va respinge ca nefondată.
În ce privește capătul 5 din cerere referitoare la obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, întrucât acțiunea a fost respinsă, contestatoarea nu poate solicita obligarea la cheltuieli de judecată, nefiind îndeplinite condițiile art. 274 C.pr.civ., însă, în temeiul art. 274 C.pr.civ., instanța va obliga „partea căzută în pretenții”, respectiv contestatoarea la plata către intimatul G. G. V. a cheltuielilor de judecată efectuate în cauză, în sumă de 650 lei, reprezentând onorariu avocat ales.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs ., solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivare, recurenta a arătat că în mod greșit a fost admisă excepția tardivității, contestația fiind depusă la două zile de la data comunicării adresei de înființare a popririi către debitor și către terțul poprit BCR. Pe lângă actele de executare silită întocmite la data de 12.12.2011, executorul a mai întocmit și alte acte de executare, cum ar fi procese-verbale de stabilire cheltuieli ulterioare și înființarea popririi, acte care au fost contestate în termen.
Recurenta a precizat că în cadrul dosarului nr._, a obținut suspendarea provizorie a executării silite contestate în prezenta cauză.
De asemenea, a arătat că excepția tardivității nu a fost pusă în discuția părților și nu a avut posibilitatea de a se apăra.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 299 și urm C. pr.civ.
Recursul este scutit de la plata taxei de timbru.
Intimatul nu a formulat în termen legal întâmpinare dar s-a prezentat în fața instanței de recurs prin reprezentant convențional care a pus concluzii pe fondul cauzei.
Analizând actele dosarului, instanța apreciază recursul ca fiind neîntemeiat, pentru considerentele ce urmează:
Mai întâi, având în vedere că prin sentința recurată instanța de fond a admisă excepția tardivității contestației la executare, tribunalul va analiza cu prioritate modul de soluționare al acestei excepții, față de dispozițiile art. 316 rap. la art. 298 și art. 137 c. pr.civ.
În acest sens, tribunalul reține că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente, respectiv art. 401 al. 1 lit. a și c C. pr.civ., prin cererea de chemare în judecată formulându-se, într-adevăr, o contestație împotriva executării silite însăși și împotriva procesului-verbal de cheltuieli din 12.12.2011.
Deși recurenta susține că a contestat actele de executare ulterioare somației și acestui proces-verbal, respectiv procesele-verbale de cheltuieli ulterioare și adresa de înființare a popririi, tribunalul observă că prin acțiunea introductivă nu au fost invocate neregularități proprii ale acestor acte (nerespectarea condițiilor de fond sau formă) care să conducă la anularea acestora, ci doar neregularități ale executării silite însăși și ale procesului-verbal de cheltuieli inițial.
Apoi, soluția pronunțată în dosarul având ca obiect suspendare provizorie a executării silite nu are nici o relevanță în ceea ce privește excepția tardivității, acest aspect neconstituind o critică a sentinței recurate.
De asemenea, tribunalul reține că la termenul din 17.10.2012 (fila 58 dosar fond), prima instanță a pus în discuția părților excepția tardivității, iar avocatul contestatoarei a pus concluzii pe aceasta, solicitând respingerea ei. Prin urmare, dreptul la apărare al recurentei nu a fost cu nimic încălcat.
Pentru aceste motive, considerând sentința recurată legală și temeinică, iar analizarea fondului cauzei inutilă, în baza art. 312 c. pr.civ., instanța va respinge recursul ca nefondat.
În baza art. 274 c. pr.civ., instanța va obliga recurenta să plătească intimatului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, respectiv onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta - contestatoare S.C."O. P." S.A. BUCUREȘTI, cu sediul în București, Sector 1, . (P. City), împotriva sentinței civile nr. 3254/2012 din 17.10.2012, pronunțată de Judecătoria Onești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul G. G. V., cu domiciliul în comuna Z., ., ca nefondat.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 800 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Ianuarie 2013.
Președinte, C. D. | Judecător, C. M. R. | Judecător, G. D. |
Grefier, P. D. |
Red. sent. S. C.,
Red. Tehnored. dec. R. C.M.,12.03.2013
P.D., 15.03.2013, ex. 2
(P.D. 06 Februarie 2013)
← Drept de retenţie. Sentința nr. 135/2013. Tribunalul BACĂU | Revendicare imobiliară. Hotărâre din 13-02-2013, Tribunalul BACĂU → |
---|