Contestaţie la executare. Sentința nr. 4742/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4742/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 18-11-2013 în dosarul nr. 6046/180/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 278/A/2013
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. P.
Judecător C. C.
Grefier V. S.
Pe rol fiind judecarea apelului civil promovat de către apelantul –contestator A. P. împotriva sentinței civile nr.4742 din 14.06. 2013 pronunțata de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata B. M., având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul A. P. asistat de avocat Cliveti M. si avocat A. V. pentru intimata B. M. .
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul pricinii, modul de îndeplinire a procedurii de citare Apărătorul apelantului depune la dosar taxa judiciară de timbru de 30 lei pentru cererea privind întoarcerea executării silite.
Instanța pune în discuție admisibilitatea cererii de întoarcere a executării silite formulată în apel prin raportare la dispozițiile art.478 alin.3 cod procedură civilă care prevede că în apel nu se pot face cereri noi.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească si acordă cuvântul pe fondul motivelor de apel.
Apărătorul apelantului solicită admiterea contestației la executare întrucât s-a pus în executare sentința civilă nr. 3842 /2010 pronunțata de Judecătoria Bacău, fără ca dispozitivul acesteia să conțină elemente suficiente prin care să stabilească momentul de când se calculează dobânda, momentul când începe si când se sfârșește acest calcul.
Cu alte cuvinte perioada care stă la baza determinării unei pretenții solicitate este un atribut exclusiv al judecătorului și acest lucru nu poate fi suplinit în faza de executare silită prin intermediul executorului judecătoresc.
În temeiul art.722 cod procedură civilă solicită întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare, în sensul că s-a vândut garsoniera situată în . cu suma de 70.000 ron si cu privire la sumele pe care le-a achitat intimatei în cuantum de 4000, din poprirea înființata asupra pensiei la M.A.N.
Cu privire la creanță consideră că aceasta trebuie să fie certă, lichida si determinată.
Cu privire la cheltuielile de judecată privind onorariul de avocat le va solicita pe cale separată.
Apărătorul intimatei solicită respingerea apelului, instanța de fond a stabilit în mod corect care este obligația de executare conform art.371 ind.2 alin.2 cod procedură civilă și a stabilit în mod corect care sunt criteriile de individualizare.
Actul juridic ar putea fi anulat partial.
Cu privire la întoarcerea executării arată că nu se poate concepe că se poate întoarce executarea doar se poate reface pentru ce s-a greșit.
Solicită obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
Dezbaterile fiind închise, instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
- deliberând –
Asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4742/2013 a Judecătoriei Bacău a fost respinsă contestația la executare, formulată de contestatorul A. P. în contradictoriu cu intimata B. M..
S-a făcut aplicarea art. 453 N.C.P.C.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
În cauza de față, contestatorul contestă în primul rând Încheierea de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Bacău, la data de 26.03.2013 în dosarul nr._, aflată la fila 33 ds.
Din cuprinsul acesteia instanța a reținut că s-a analizat cererea executorului judecătoresc formulată la data de 13.03.2013 solicitând încuviințarea executării silite privind titlul executoriu sentința civilă nr. 3842/24.04.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._/180/2011, menținută prin Decizia nr. 14/A/18.01.2013, definitivă conform vechiului cod de procedură civilă la data de 18.01.2013.
Contestatorul a arătat că această încheiere de încuviințare este nelegală deoarece dispozitivul sentinței civile nu cuprinde elemente cu privire la momentul în care trebuie să se facă echivalentul sumei în euro în lei și la ce curs și că din acest motiv creanța solicitată la executare nu ar fi certă, lichidă și exigibilă.
La momentul încuviințării executării silite instanța a avut în vedere dispozițiile art.665 din Noul cod de procedură civilă care prevăd că:
„(1) În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita să se dispună încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de executorul judecătoresc pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 664 alin. (1) și dovada taxei de timbru.
(2) Cererea de încuviințare a executării silite se soluționează de instanță în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la judecătorie, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare.
(3) Încheierea va cuprinde, în afara mențiunilor prevăzute la art. 233 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviințat urmărirea, când s-a încuviințat urmărirea silită a bunurilor debitorului, modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta, și autorizarea creditorului să treacă la executarea silită a obligației cuprinse în titlul executoriu.
(4) Încuviințarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviințarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalitățile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviințarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul țării. De asemenea, încuviințarea executării silite se extinde și asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviințate.
(5) Instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă:
1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege;
4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
7. există alte impedimente prevăzute de lege.
(6) Încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.
(7) În partea finală a încheierii de încuviințare a executării silite va fi adăugată formula executorie, cu următorul cuprins:
"Noi, Președintele României,
Dăm împuternicire și ordonăm executorilor judecătorești să pună în executare titlul (Aici urmează elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronunțat prezenta încheiere de încuviințare a executării silite. Ordonăm agenților forței publice să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condițiile legii. (Urmează semnătura președintelui instanței și a grefierului.)"
Rezultă așadar că instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite strict în situațiile prevăzute de art. 665 alin 5 NCPC.
Faptul că în dispozitivul hotărârii care constituie titlu executoriu nu este trecut în mod explicit momentul în care trebuie să se facă echivalentul în lei pentru suma de 33.000 euro și la care curs și nici momentul de la care trebuie să se calculeze dobânda legală nu duc la respingerea cererii de încuviințare motivat de faptul că, creanța nu ar fi certă lichidă și exigibilă, deoarece art. 628 alin. 2 și 3 NCPC arată foarte clar că „(2) În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii.
(3) Dacă prin titlul executoriu nu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte asemenea sume care să poată fi stabilite potrivit alin. (2), executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei. În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri.”, revenind astfel executorului judecătoresc să pronunțe o încheiere care în condițiile art. 628 alin 4 constituie titlu executoriu.
În aceste condiții, instanța a apreciat că Încheierea de încuviințare este temeinică și legală.
II. În al doilea rând, contestatorul a solicitat anularea Încheierii executorului judecătoresc nr. 186/29.03.2013 privind actualizarea creanței în dosarul de executare nr. 186/2013, aflată la fila 36 ds.
Din dispozitivul sentinței civile nr. 3842/2012, fila 28 ds., rezultă că instanța a obligat contestatorul (pârât în cauza respectivă) să predea reclamantei B. M. suma de 33.000 euro, echivalentul în lei și dobânda legală.
Așa cum a arătat anterior, potrivit art. 628 alin. 2 revine în sarcina executorului judecătoresc să calculeze dobânda legală, în condițiile legii.
În aceeași ordine de idei instanța a constatat că în partea finală a considerentelor hotărârii, instanța a prevăzut că dobânda legală se datorează de la data scadenței (20.05.2005) conform art. 3 din OG nr. 9/2000, până la data introducerii respectivei acțiuni, care potrivit aplicației Ecris a instanței este 27.09.2011.
Din Încheierea executorului judecătoresc din data de 29.03.2013 rezultă că acesta a respectat aceste criterii, raportându-se în mod corect la criteriile privind dobânda legală precum și la valoarea care o avea la data de 20.05.2005 1 euro, respectiv cea de 3,61 lei, și calculând dobânda pentru întreaga perioadă raportat la echivalentul în lei pentru suma de 33.000 euro, respectiv suma de 119.130 lei (33.000 euro X 3,61 lei = 119.130 lei).
Cea de-a doua chestiune atinsă de contestator referitor la aceeași încheiere a executorului judecătoresc este faptul că pentru dobândă s-a luat ca referință un curs de schimb din 20.05.2005 iar pentru obligația de a preda suma s-a avut în vedere un curs din anul 2013.
În ceea ce privește obligația de a preda suma de 33.000 euro, echivalentul în lei cum a stabilit instanța în titlul executoriu, este firesc și legal ca acest echivalent în lei să fie calculat la momentul în care se face plata, întrucât atunci când se execută silit sau de bunăvoie obligația suntem în prezenta unui act efectiv de predare a sumei de bani.
De altfel, executorul judecătoresc a înaintat cu adresa nr. 186 din 29.03.2013 (fila 39 ds.) către O.A.S.P.- M.A.P.N. solicitarea de poprire a sumelor lunare de bani cuvenite contestatorului iar prin adresa nr. P7076 din 08.04.2013 terțul poprit a anunțat executorul judecătoresc că s-a înființat poprirea în sumă de 205.713,13 lei din venitul net al numitului A. P., poprirea urmând a se face începând cu luna 05.2013.
Din suma de 205.713,13 lei precizată de terțul poprit dacă se scade suma de 50.471,18 lei reprezentând dobânda legală astfel cum a fost calculată prin Încheierea din 29.03.2013 și cheltuielile de judecată din cele două etape procesuale (câte 1000 lei pentru fiecare etapă), precum și suma de 9289,55 lei reprezentând onorariu, cheltuieli de executare și TVA-ul aferent, rezultă suma de 145.952,40 lei care reprezintă echivalentul în lei a sume de 33.000 euro, respectiv cursul de schimb de 1 euro = 4,42 lei, aferent lunii aprilie 2013.
În aceste condiții, instanța a apreciat că și Încheierea nr. 186/29.03.2013 a executorului judecătoresc a fost întocmită conform dispozițiilor legale în vigoare și cu respectarea hotărârii judecătorești nr. 3842/24.04.2012, care este obligatorie în întregul ei, atât cu privire la dispozitiv dar și la considerente.
În situația în care contestatorul debitor nu era lămurit cu privire la chestiunile legate de data de la care se calculează dobânda precum și cursul de schimb pentru obligația de predare a sumei de 33.000 euro, avea la îndemână procedura prevăzută de lege pentru lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului, fie pe cale principală fie pe cale incidentală în cadrul contestației la executare, însă instanța apreciază că hotărârea în întregul ei cuprinde toate reperele necesare pentru a se calcula dobânda legală precum și momentul la care se face echivalarea sumei din euro în lei.
III. Cel de-al treilea motiv invocat de contestator este cel legat de anularea tuturor actelor de executare silită care formează dosarul de executare silită nr, 186/2013 întrucât dacă cele două Încheieri analizate anterior s-ar anula, acest lucru duce și la anularea tuturor actelor de executare silită.
După cum s-a expus anterior însă, instanța a constatat că atât Încheierea de încuviințare a executării silite cât și cea de actualizare a debitului sunt temeinice și legale, urmând a fi menținute, astfel că, în lipsa unor alte motive care să ducă la anularea actelor de executare, instanța constată că toate actele executorului au fost corect îndeplinite.
În concluzie, față de aceste considerente instanța a respins contestația așa cum a fost formulată, și în baza art. 453 din Noul cod de procedură civilă a obligat contestatorul să plătească intimatei suma de 300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat potrivit chitanței depuse la dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul.
În motivarea apelului se arată că dispozitivul hotărârii nu cuprinde elemente suficiente prin care să se stabilească momentul de când se calculează dobânda și momentul până la care aceasta se calculează, iar acesta este atributul exclusiv al judecătorului.
Astfel,în dispozitivul hotărârii nu se precizează echivalentul în lei al monedei euro la cursul cărei autorități se face, la ce moment să se aibă în vedere cursul și totodată nu se precizează momentul la care se calculează dobânda.
Apelantul mai arată că față de aceste aceste aspecte instanța nu a stabilit o situație de fapt și de drept exactă.
De asemenea apelantul a solicitat în apel întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare, în temeiul art.722 N.C.P.C.
În apărare intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susținând în esență că nu este nimic de lămurit în dispozitivul sentinței și că executarea este legală.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Examinând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel invocate constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Considerentele hotărârii fac corp comun cu dispozitivul, iar în cuprinsul acestora s-a menționat că perioada pentru care se datorează dobânda legală este 20.05._11(data la care a fost introdusă acțiunea soluționată prin hotărârea ce reprezintă titlu executoriu), astfel încât apreciem că nu se poate susține că executorul judecătoresc a exercitat un atribut ce aparține exclusiv judecătorului, ci a procedat la un simplu calcul matematic, prin raportare la criteriile stabilite cu autoritate de lucru judecat,prin titlul executoriu.
Cât privește cursul la care se calculează echivalentul în lei al sumei de 33.000 euro, tribunalul constată că prima instanță nu a făcut referire la acest aspect, însă se constată că executorul judecătoresc s-a raportat la cursul Băncii Naționale a României. Apreciem că ori de câte ori nu se face nicio referire în titlul executoriu la cursul de schimb, acesta va fi cursul de schimb oficial stabilit de B.N.R.,ca autoritatea monetară națională.
Prima instanță a reținut că executorul a avut în vedere cursul oficial de la data la care s-a întocmit adresa de înființare a popririi și că acesta trebuie să fie cel de la data plății efective. Într-adevăr, îndeplinirea efectivă a obligației cuprinse în titlul executoriu are loc doar în momentul în care creditorului i se predă efectiv suma de bani cuvenită și de aceea este normal să se aibă în vedere cursul oficial de la data plății efective.
Pe de altă parte este de precizat că prima instanță nu a susținut că titlul executoriu trebuie lămurit ci că debitorul, în situația în care considera că hotărârea trebuie lămurită putea apela la procedura ins instituită de lege și că aceasta cuprinde toate elementele necesare pentru a putea fi pusă în executare .
Față de aceste considerente în temeiul art. 480alin.1N.C.P.C., va respinge apelul ca nefondat.
Cât privește cererea de întoarcere a executării silite, formulată direct în apel,apreciem că sunt incidente dispozițiile art.478 alin.3 N.C.P.C., aceasta urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.
În temeiul art.453 alin.1 N.C.P.C. va obliga apelantul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată,reprezentând onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul promovat de apelantul –contestator A. P., CNP_ cu domiciliul în Bacău, ., ., Județul Bacău împotriva sentinței civile nr.4742 din 14.06. 2013 pronunțata de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata B. M., CNP_ cu domiciliul în Bacău, ..2, ., Județul Bacău, ca nefondat.
Respinge cererea de întoarcere a executării silite, ca inadmisibilă.
Obligă apelantul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltueili de judecată în favoarea intimatei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 18 Noiembrie 2013.
Președinte, C. M. P. | Judecător, C. C. | |
Grefier, V. S. |
Red. sent. civ. D. M.
Red./Tehnored dec. civ. PCM/18.03.2014
VS/04.04.2014/4 ex
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 1968/2013. Tribunalul BACĂU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 32/2013. Tribunalul BACĂU → |
|---|
