Fond funciar. Decizia nr. 160/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 160/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 3413/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 160/R/2013
Ședința publică de la 14 Februarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. A. D.
Judecător G. A.
Judecător C. L. F.
Grefier A. M. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil promovat de recurenții-reclamanți F. A., F. T., F. A. și P. (F.) R. împotriva sentinței civile nr. 7579/2012 pronunțată la data de 02.10.2012 de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. JUDEȚEANĂ DE PE LÂNGĂ INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI BACĂU, C. L. DE FOND FUNCIAR DE LA .. V. și O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BACĂU, având ca obiect „fond funciar”.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 06.02.2013 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
- deliberând -
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7579/02.10.2012 Judecătoria Bacău a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I. Bacău invocată de această pârâtă și a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții F. A., F. T., F. A. și F. R. în contradictoriu cu pârâții C. JUDEȚEANĂ DE PE LÂNGĂ INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI BACĂU, C. L. DE FOND FUNCIAR DE LA . P. V. ca neîntemeiată.
A obligat reclamanții să plătească pârâtului F. P. V. câte 150 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit Art. 137 C. proc. civ., instanța este obligată mai întâi să se pronunțe asupra excepțiilor care fac de prisos judecata pe fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului OCPI Bacău, instanța a reținut că potrivit prevederilor Art. 51-53 și 58 din Legea nr. 18/1991, comisia județeană și cea locală au calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă și în limitele competenței lor, emiterea, modificarea, înlocuirea sau desființarea unui titlu, deci inclusiv îndreptarea unor erori materiale, fiind atributul exclusiv al comisiei județene care a emis titlul de proprietate. Prin urmare, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului OCPI Bacău și a respins cererea față de acest pârât ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
Cu privire la cererea formulată în contradictoriu cu ceilalți pârâți, instanța a reținut următoarele:
Potrivit Art. 58 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa, iar potrivit Art. III din Legea nr. 169/1997, se poate cere anularea titlului de către persoanele care prezintă in interes legitim, dacă titlul a fost emis altor persoane care nu erau îndreptățite la constituire sau reconstituire.
Potrivit Art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiază, la cerere, membrii cooperatori sau moștenitorii acestora.
Potrivit Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 167/1998, persoanele care nu au depus anterior cereri de reconstituire în termenele legale, pot formula astfel de cereri până la data de 31.12.1998, sub sancțiunea decăderii.
Potrivit Art. 33 din varianta inițială a Legii nr. 1/2000, persoanele fizice și persoanele juridice, care nu au depus în termenul prevăzut de Legea nr. 169/1997 cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare, pot formula astfel de cereri și pot depune actele doveditoare în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectiv până la data de 20.03.2000.
Potrivit Art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.
Potrivit Art. 78 din Constituția României, legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.
Potrivit Art. 1169 Cod civil, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Din conținutul acestor dispoziții legale rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole se face la cerere de către cei îndreptățiți (sau moștenitorii acestora) care trebuie să dovedească (prin înscrisuri, martori sau orice altă probă) următoarele:
1.că au formulat cerere de reconstituire în termenele arătate de lege, sancțiunea nerespectării acestora fiind decăderea din drept, în privința unor astfel de termene fiind incidente dispozițiile Art. 103 alin. 2 C.proc.civ. (potrivit cărora decăderea nu operează în cazul în care partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei);
2.că sunt moștenitorii (în speța noastră) celor care au fost deposedați de regimul comunist;
3.că autorii lor au avut în proprietate terenurile solicitate pentru reconstituire, atât în ceea ce privește suprafața, cât și în ceea ce privește amplasamentul (reconstituirea în zona colinară făcându-se, în temeiul Legii 18/1991, de regulă pe vechile amplasamente), iar acestea nu au fost atribuite legal altor persoane ori sunt libere de sarcini;
4.nulitatea absolută a titlurilor emise poate fi cerută de orice persoană care prezintă un interes legitim, existența și măsura interesului raportându-se la existența condițiilor dreptului (vocației) de a cere reconstituirea și măsura în care aceasta a fost satisfăcută, ținându-se cont desigur de limitele legii privind reconstituirea în natură a terenului agricol; dispozițiile Art. III. alin. 2 din Legea nr. 169/1997, care prevăd posibilitatea de a ataca titlurile de proprietate intrate în circuitul civil, de orice persoană care justifică un interes legitim, nu pot fi interpretate ca abolind condiția calității procesuale active sau ale celorlalte condiții ale exercitării dreptului la acțiune (afirmarea unei pretenții, capacitate procesuală pasivă, calitate procesuală pasivă, capacitate procesuală activă), întrucât textul folosește sintagma amintită pentru a restrânge cercul persoanelor care pot ataca titlurile emise avându-se în vedere cercul larg de persoane care pot ataca un titlu deja emis; cu alte cuvinte, prevăzându-se posibilitatea (abstractă) de a ataca titlurile emise unui cerc larg de persoane, legea impune și dovedirea unui interes specific persoanei care atacă titlul (dintre cercul foarte larg prevăzut de lege), dar acest lucru nu înseamnă că oricine are un interes cu privire la un teren are și calitatea de a ataca un titlu deja emis, deoarece sintagma orice altă persoană se referă la orice persoană care ar fi îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate și deci calitate procesuală activă o au numai persoanele prevăzute de legile fondului funciar cu vocație la redobândirea sau dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
În cauză instanța a reținut, astfel cum rezultă din documentația depusă la filele 174-208 dosar de către comisia județeană, că pârâtul F. V. este singurul care la data de 22.09.1993 a formulat contestație împotriva propunerilor Comisiei locale Mărgineni de respingere a validării reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la care autorul părților, decedat la data de 20.09.1993, a formulat cerere în anul 1991.
Instanța a reținut că reclamanții în calitate de moștenitori ai defunctului F. Iș P. nu au invocat și nici nu au făcut dovada în prezenta cauză a atacării, conform prevederilor legale, a propunerilor comisiei locale de respingere a validării, în prezent fiind decăzuți din acest drept.
De asemenea, instanța a reținut că demersul efectuat de către unul din moștenitori, în nume propriu, cu privire la drepturile reglementate de legile fondului funciar, nu profită și celorlalți comoștenitori, recunoașterea dreptului la reconstituirea proprietății prevăzut de legile fondului funciar putându-se realiza doar la cererea persoanei interesate, iar nu de drept.
Prin urmare, instanța a reținut că în mod corect C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bacău a emis TP nr._/26.08._ doar pe numele F. V. în calitate de moștenitor al defunctului F. Iș P., reconstituirea dreptului de proprietate realizându-se în urma contestației formulate de acesta.
Având în vedere aceste considerente, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.
În temeiul Art. 274 C. proc. civ., au fost obligați reclamanții să plătească pârâtului F. V. câte 150 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții F. A., F. T., F. A. și P. (F.) R. pentru următoarele considerente:
- Legea nr. 18/1991 prevede că stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere și nu la contestație și chiar dacă se admite contestația, emiterea titlului de proprietate trebuie să se raporteze tot la titularul cererii inițiale.
- autorul părților a îndeplinit în nume propriu condiția prevăzută de art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 și a formulat în nume propriu cererea de reconstituire înregistrată sub nr. 628/14.03.1991 iar faptul că acesta a decedat în anul 1993 și pârâtul F. V. a formulat contestație în calitate de moștenitor nu anulează efectele cererii din 1991 pentru recunoașterea dreptului de proprietate.
- având în vedere dispozițiile art. 15 din HG nr. 131/1991 rezultă că titlul de proprietate nr._/1994 trebuia emis ori pe numele persoanei îndreptățite (titularul cererii de reconstituire) ori pe numele tuturor moștenitorilor acestuia.
Intimatul-pârât F. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că instanța de fond a reținut și apreciat corect situația de fapt deoarece a fost singurul care a formulat contestație iar recunoașterea dreptului la reconstituire în baza Legii nr. 18/1991 se poate realiza doar la cererea părții interesate și nu de drept.
Analizând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997 reglementează instituția nulității titlurilor de proprietate emise cu încălcarea dispozițiilor legale în materia fondului funciar.
Reclamanții au precizat că solicită modificarea titlului de proprietate nr._/26.08.1994 însă din motivele dezvoltate în cuprinsul acțiunii rezultă că acestea au ca finalitate aplicarea dispozițiilor art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, litigiul dedus judecății privind verificarea legalității emiterii titlului în discuție sub aspectul titularului dreptului de proprietate.
Conform art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite potrivit legii la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Dispozițiile art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, în forma în vigoare la data emiterii titlului de proprietate în litigiu, prevăd că stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere iar potrivit art. 15 alin. 1 din HG nr. 131/1991 stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viață se face pe numele persoanelor îndreptățite iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor.
F. Is. P. este tatăl reclamanților și al pârâtului F. V. iar din probatoriul administrat la fond rezultă fără dubiu că pentru terenul în suprafață de 5300 mp înscris în titlul de proprietate nr._/26.08.1994 a fost formulată o singură cerere de stabilire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, respectiv cererea formulată de F. Is. P., înregistrată sub nr. 628/14.03.1991.
F. Is. P. a decedat la data de 25.09.1993 iar faptul că după acest moment procedura de stabilire a dreptului de proprietate a fost continuată de pârâtul F. V., care în calitate de succesor legal a formulat contestația soluționată prin HCJ nr. 857/18.07.1994, nu înseamnă că acesta era îndreptățit să obțină finalizarea procedurii prin emiterea titlului pe numele său, acest lucru fiind permis conform art. 15 alin. 1 teza a doua din HG nr. 131/1991 doar atunci când stabilirea dreptului de proprietate se face la cererea moștenitorilor, pentru terenurile aduse în cooperativă de către autorii lor, care nu mai sunt în viață la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991.
Emiterea titlului de proprietate nr._/26.08.1994 pe numele lui F. V. în calitate de moștenitor al lui F. Iș. P. echivalează cu nerespectarea prevederilor art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 și ale art. 15 alin. 1 din HG nr. 131/1991 deoarece persoana îndreptățită la reconstituire conform dispozițiilor precizate era F. Is. P., acesta fiind cel care a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul pe care l-a adus în CAP. Întrucât F. Is. P. a decedat ulterior formulării cererii, dreptul reconstituit în favoarea sa urmează a fi transmis conform normelor de drept succesoral.
Față de cele reținute, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în parte sentința civilă recurată și în consecință va admite acțiunea și va modifica în parte titlul de proprietate nr._/26.08.1994 în sensul că în calitate de titular al dreptului de proprietate va fi trecut doar F. Is. P. în loc de F. V. în calitate de moștenitor al lui F. Iș. P..
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței privind soluționarea excepției.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă va obliga intimații-pârâți la plata cheltuielilor de judecată către recurenții-reclamanți, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil promovat de recurenții - reclamanți F. A., F. T., F. A. și P. (F.) R. toți cu domiciliul ales în Bacău, ., ., . împotriva sentinței civile nr. 7579/2012 pronunțată la data de 02.10.2012 de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. JUDEȚEANĂ DE PE LÂNGĂ INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI BACĂU cu sediul în Bacău, ., Județul Bacău, C. L. DE FOND FUNCIAR DE LA . în ., F. P. V. cu domiciliul în ., Județul Bacău și O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BACĂU cu sediul în Bacău, ., nr.78, Județul Bacău.
Modifică în parte sentința recurată.
Admite acțiunea.
Modifică în parte titlul de proprietate nr._/26.08.1994 în sensul înscrierii în calitate de titular al dreptului de proprietate doar a lui F. Iș. P. în loc de F. V. în calitate de moștenitor al lui F. Iș. P..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței referitoare la soluționarea excepției.
Obligă fiecare intimat să le plătească recurenților câte 166,6 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.02.2013
Președinte, O. A. D. | Judecător, G. A. | Judecător, C. L. F. |
Grefier, A. M. P. |
Red. sent. civ. C. D.
Red./Tehnored dec. civ. AG/17.06.2013
P.A.M./ 20.06.2013/2ex
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1086/2013. Tribunalul BACĂU | Anulare act. Sentința nr. 14/2013. Tribunalul BACĂU → |
|---|
