Pretenţii. Decizia nr. 1201/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1201/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 18-12-2013 în dosarul nr. 9890/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1201/2013
Ședința publică de la 18 Decembrie 2013
INSTANȚA CONSTITUIĂ DIN:
PREȘEDINTE C. D.
Judecător G. D.
Judecător C. M. R.
Grefier E. Țimiraș
Pe rol fiind recursul civil promovat de către recurenta reclamantă Asociația de proprietari Nr.1, 9 Mai 25 împotriva sentinței civile nr.8185/24.10.2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Bacău în contradictoriu cu intimatul pârât R. G., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la strigarea cauzei peste ordine cu acordul celorlalte părți prezente în sala de judecată, se prezintă în instanță avocat O. C. în calitate de apărător ales al recurentei, lipsă fiind intimatul pârât R. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra prezentei cauze de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, arătând că procedura este legal îndeplinită, precum și faptul că la dosar nu s-au primit alte cereri ori înscrisuri.
Apărătorul recurentei depune la dosar, în original, împuternicirea avocațială, și, în fotocopie, chitanța cu onorariul de avocat.
Tribunalul constată că recursul civil ce formează obiectul prezentei cauze este declarat și motivat în termen, fiind legal scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Avocat O. C., având cuvântul, arată că nu mai sunt alte probe de administrat și nici alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Apărătorul recurentului, având cuvântul, arată că solicită admiterea recursului civil promovat împotriva sentinței civile nr.8185/24.10.2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Bacău, învederând instanței de control judiciar faptul că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică.
De asemenea, învederează expertiza efectuată și solicită ca la soluția se ce va pronunța să se aibă în vedere motivele de recurs dezvoltate pe larg, în scris, la dosarul cauzei.
Precizează că solicită a se dispune plata cheltuielilor de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare asupra recursului.
INSTANȚA
- deliberând -
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința nr.8185/24.10.2012, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Bacău a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.1,9 BACĂU, în contradictoriu cu pârâtul R. G., a obligat pârâtul la plata sumei de 1168,6 lei din care:1.1102,47 lei reprezentând cheltuieli restante la cotele de întreținere aferente perioadei 03._ (436,74 lei debit restant pentru 03._, 484,15 lei debit restant pentru anul 2011 și 181,58 lei debit restant pentru ianuarie-mai 2012) 2.66,13 lei reprezentând penalități la cotele restante de întreținere aferente perioadei 03._ (26,2 lei penalități aferente perioadei 03._, 29,04 lei penalități pentru anul 2011, 10,89 lei penalități pentru ianuarie-mai 2012) și la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
„În fapt, din listele de plată pentru apartamentul proprietatea pârâtului certificate pentru conformitate cu originalul, aferente lunilor 03._, filele 20-46, 57-165 a căror valoare probatorie este stabilită de dispozițiile art. 28 alin. 4 din H.G. nr. 1588/2007 privind aprobarea Normelor metodologice privind înființarea, organizarea și funcționarea Asociațiilor de proprietari, în continuare HG nr.1588/2007, instanța reține că proprietarul apartamentului nr. 26 din ., . este pârâtul.
În această calitate, potrivit dispozițiilor art. 46 coroborat cu art. 49 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Asociațiilor de proprietari, în continuare Legea nr.230/2007, și art.25 alin 1 din H.G. nr. 1588/2007, pârâtul are obligația de a achita cotele de contribuție la cheltuielile Asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari, în termen de maximum 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată, iar în cazul nerespectării obligației de plată, în termenul stabilit, Asociația de proprietari poate calcula și percepe penalități de întârziere pentru suma neachitată, în cuantum de maxim 0,2% pe zi de întârziere, calculate după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, conform art. 49 alin. 1 din Legea nr.230/2007.
În drept, sunt incidente prevederile art. 969 din vechiul Cod civil, ca și lege aplicabilă prezentului litigiu prin raportare la prevederile art. 6 din actualul Cod civil, care a intrat în vigoare la 1 oct.2011 (actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite înainte de . legii noi, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii sau producerii lor), potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, precum și ale art. 1073 din vechiul cod civil conform cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației.
Instanța reține că în speță sunt incidente și prevederile art. 1169 din vechiul Cod civil, care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, astfel că reclamantul care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia, iar pârâtul care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.
Potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. În plus, alin. 4 al aceluiași articol dispune că o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar daca prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.
Pe fondul litigiului, instanța urmează să admită în parte pretențiile reclamantei pentru considerentele ce vor fi arătate mai jos.
Cu privire la capătul de cerere privind debitele restante la cotele de întreținere, din listele de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile comune afișate lunar de către reclamantă, aferente lunilor 03._, filele 20-46, 57-165, rezultă că pârâtul nu a achitat în perioada 03._, la termenele stabilite cotele de întreținere, restanțele ridicându-se la suma de 1102,47 lei din care 436,74 lei debit restant pentru 03._, 484,15 lei debit restant pentru anul 2011 și 181,58 lei debit restant pentru ianuarie-mai 2012) și doar pentru aceste sume pretențiile reclamantei asupra debitului restant apărând ca întemeiate.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de penalități de întârziere aferente utilități pentru apartamentul lor, față de proces verbal din 11.06.2012 a Adunării generale a Asociației de P. nr.1,9 Bacău filele 8-14, instanța reține că la nivelul Adunării generale a Asociației de proprietari, s-a hotărât stabilirea unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere.
Interpretând această clauză contractuală, instanța constată că părțile au procedat la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de Asociația de proprietari în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii utilităților, inserându-se astfel o clauză penală în accepțiunea art. 1066 din Codul civil.
Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiile angajării răspunderii civile contractuale constând în vina debitorului, existența unui prejudiciu și punerea în întârziere a debitorului.
Cum primele două condiții au fost analizate în momentul stabilirii obligației pârâtului de plată a contravalorii utilităților aferente perioadei 03._ instanța reține în plus că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1079 alin. 2 din Codul civil, pârâtul fiind de drept în întârziere, prin neplata utilităților în termen de maximum 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată, creanța cu privire la acest capăt de cerere, fiind deci, exigibilă.
Instanța apreciază că reclamanta a efectuat un calcul corect al penalităților de întârziere, prin neplata utilităților în termen de maximum 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată, aplicând un coeficient de penalizare stabilit prin Hotărârea Asociației de proprietari, așa cum rezultă din proces verbal din 11.06.2012 a Adunării generale a Asociației de P. nr.1,9 Bacău filele 8-14, și care respectă dispozițiile art. 49 din legea nr.230/2007, respectiv de 0,2% pe zi de întârziere.
Din centralizatorul cu indicarea cheltuielilor fila 56,169 pentru apartamentul nr. 26 din ., . pe numele pârâtului, rezultă că la sumele restante au fost calculate penalități, de 0,2% pe zi de întârziere, în sumă totală de 6419,46 lei aferentă perioadei 03._, și care nu sunt în conformitate cu prevederile art.49 alin.2 din Legea nr.230/2007, potrivit căruia suma penalizărilor nu poate depăși suma la care s-au aplicat, motive pentru care, prin raportare la modul de soluționare a capătului de cerere privind debitele restante, urmează a fi admise în parte cuantumul acestora, în sensul de a dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 66,13 lei cu acest titlu din care 26,2 lei penalități aferente perioadei 03._, 29,04 lei penalități pentru anul 2011, 10,89 lei penalități pentru ianuarie-mai 2012).
În ceea ce privește celelalte diferențe de sume, astfel cum rezultă din centralizatorul cu indicarea cheltuielilor fila 56,169, acestea nu pot fi acordate prin raportare la prevederile art. 8 alin.1 din OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar potrivit căruia dobânda se va calcula numai asupra sumei datorate, întrucât o altă soluție ar echivala cu acordarea dobânzii la dobândă (capitalizarea dobânzilor), în condițiile în care diferențele de sumă solicitate de către reclamantă sunt deja alcătuite din debit restant la cotele de întreținere la care sunt deja adăugate penalitățile aferente de întârziere, penalități care pot fi acordate o singură dată; mai mult de atât, reclamanta nu a făcut dovada niciunei convenții speciale în sensul art.8 alin.2 din OG 13/2011 de natură a statua asupra capitalizării dobânzilor.
Cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată, având în vedere că pârâtul va cădea în pretenții față de reclamantă, în temeiul art. 274 și următoarele Cod procedură civilă, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de onorariu avocat, astfel cum rezultă din chitanța nr.84 din 05.07.2012 fila 7.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.1,9 BACĂU, solicitând modificarea sentinței acesteia în sensul obligării pârârtului la plata sumei de 1985,25 lei, din care 1102,47 lei cote de contribuție la cheltuielile asociației pentru perioada martie 2010-mai 2012 și 882,78 lei reprezentând penalități de întârziere.
În motivare, recurenta a arătat că sentința recurată nu este legală întrucât penalitățile de întârzire au fost calculate incorect și fără a asigura contradictorialitatea. Deși nu se precizează cum anume au fost calculate aceste sume, s-ar părea că instanța aluat în considerare suma totală datorată în fiecarean calendaristic și a calculat penalități de întârziere doar pentru 30 de zile la toată această sumă. Această modalitate de calcul este incorectă, pentru că penalitățile se calculează pentru fiecare lună în parte, perioada de întârziere fiind diferită pentru fiecare cotă lunară în parte, astfel cum rezultă din calculul anexat cererii de recurs.
În temeiul art. 132 rap la art. 316 c.pr.civ., recurenta a menționat că își modifică cuantumul cererii prin restrângerea bazei de calcul a penalităților, rezultând un total de 1985,25 lei, din care 1102,47 lei cote de contribuție la cheltuielile asociației pentru perioada martie 2010-mai 2012 și 882,78 lei reprezentând penalități de întârziere.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 c.pr.civ.
Deși legal citat, intimatul nu a formulat în termen legal întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței de recurs.
Analizând actele dosarului, instanța apreciază recursul ca fiind întemeiat, pentru considerentele ce urmează:
Mai întâi, Tribunalul observă că, deși a reținut că suma de de 66,13 lei cu titlu de penalități de întârziere la care a fost obligat pârâtul, se compune din 26,2 lei penalități aferente perioadei 03._, 29,04 lei penalități pentru anul 2011 și 10,89 lei penalități pentru ianuarie-mai 2012, instanța de fond nu a precizat și modalitatea de calcul al acestor sume, afectând astfel atât dreptul părților la un proces echitabil, în accepțiunea art.6 CEDO, cât și posibilitatea instanței de control judiciar de a face o corectă verificare a sentinței recurate sub acest aspect.
Apoi, față de prevederile art. 49 din Legea nr. 230/2007, Tribunalul reține că penalitățile de întârziere se aplică cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, astfel că procentul de 0,2% trebuie raportat la suma lunară de plată și nicidecum la cea anuală. De asemenea, durata de timp pentru care se calculează penalitățile diferă de la o lună la alta, întrucât acestea se aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată.
Având în vedere debitul reținut de instanța de fond (necontestat de recurentă care chiar prin cererea recurs și-a restrâns pretențiile) procentul de penalitate de 0,2% pe zi de întârziere, precum și criteriile mai sus arătate, tribunalul consideră că nu este corect calculul efectuat de prima instanță.
Nici calculul efectuat de asociație și atașat recursului nu a fost corect realizat, acesta presupunând calcularea de penalități la penalități. Din contră, pentru fiecare debit lunar, trebuiau calculate penalități raportat la numărul de zile de întârzire și apoi toate aceste penalități adunate. De exemplu, pentru luna martie 2010, debitul este de 23,71, penalitatea pe zi de întârziere este de 0.04, iar zilele de întârziere sunt în cuantum de 779 (lista lunară a fost afișată la 15.04.2010, scadentă la 10.05.2010, iar penalitățile se aplică începând cu 10.06.2010, conform art. 49 al. 1 din Legea nr. 230/2007), rezultând un total 31,16 lei. Acesta depășește debitul principal de 23,71 lei, drept pentru care trebuie redus la valoarea celui din urmă.
Făcând un calcul estimativ asemnător și pentru perioada următoare, Tribunalul reține că rezultă o sumă mai mare decât cea solicitată de reclamantă prin cererea astfel cum a fost restrânsă în recurs (882,78 lei). În aceste condiții, față de principiului disponibilității, instanța de recurs apreciază că 882,78 lei este suma datorată de intimatul-pârât cu titlu de penalități de întârziere.
Pentru aceste motive, în baza art.312 rap la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., instanța va admite recursul și va modifica în parte sentința recurată în sensul că obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 882,78 lei, cu titlu de penalități de întârziere, menținându-i celelalte dispoziții.
În baza art. 274 c.pr.civ, Tribunalul va obliga intimatul să plătească recurentei suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de jduecată, respectiv onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul civil promovat de către recurenta reclamantă Asociația de Proprietari Nr.1, 9 Mai 25, cu sediul în municipiul Bacău, ..25, județul Bacău, împotriva sentinței civile nr.8185/24.10.2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Bacău în contradictoriu cu intimatul pârât R. G., cu domiciliul în ., și în municipiul Bacău, ..25, ., județul Bacău.
Modifică în parte sentința recurată și pe fond:
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 882,78 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Menține celelalte dispoziții ales sentinței recurate.
Obligă intimatul să plătească recurentei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Decembrie 2013.
Președinte, C. D. | Judecător, G. D. | Judecător, C. M. R. |
Grefier, E. Țimiraș |
red./ tehnored. motiv. d. c. - R.C.M. 30.01.2014
/Ț.E. - 3 ex./ 17.04.2014
E.Ț. 19 Decembrie 2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 819/2013. Tribunalul BACĂU | Fond funciar. Decizia nr. 1131/2013. Tribunalul BACĂU → |
|---|
