Pretenţii. Decizia nr. 367/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 367/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 9534/180/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 367/2013
Ședința publică de la 01 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. L. P.
Judecător I. - D. P. - B.
Judecător C. D.
Grefier E. A.
Pe rol judecarea recursului civil promovat de recurentul-reclamant M. B. prin PRIMARUL MUNICIPIULUI B., împotriva sentinței civile nr. 422/2012 din 18.01.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât E. T., având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, a răspuns pentru recurentul-reclamat, consilier juridic M. R. G., care depune delegație la dosar, intimatul pârât, personal, asistat de reprezentant convențional, avocat P. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de grefier, care evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul în care se afla judecata și modul de îndeplinire a procedurii de citare arătând că procedura este legal îndeplinită, după care:
Instanța constată că recursul este declarat și motivat în termen.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii pe recurs.
Recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului conform cererii de recurs și motivelor invocate întrucât hotărârea primei instanțe este nelegală și nefondată conform înscrisurilor depuse la dosar și concluziilor din raportul de expertiză.
Consilierul juridic al recurentei-reclamante solicită achitarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu expert.
Apărătorul intimatului-pârât solicită respingerea recursului întrucât hotărârea primei instanțe este temeinică și legală. Arată că recurentul nu a realizat punerea în posesie conform procesului verbal de la fila 23 dosar fond nesemnat și se pune întrebarea dacă acest proces verbal nu a fost întocmit pro causa. Mai arată că în urma adresei emisă de instanță (fila 27 dos fond) prin care se solicita reclamantului să facă dovada că procesul verbal de predare primire a fost comunicat pârâtului, reclamantul trimite un răspuns ambiguu în care susține că pârâtul nu a vrut să semneze procesul verbal.
Mai arată apărătorul intimatului că situația reală este conform înscrisurilor depuse la dosar de la fond și că primăria a încercat să întocmească procesul verbal de predare primire după începerea acțiunii. Conform declarațiilor martorei P. G. pârâtul nu a folosit niciodată terenul în cauză și conform adresei întocmite de numitul Catichi S., în care acesta arată că își retrage gardul din jurul terenului și propune o soluție amiabilă, rezultă că pârâtul nu a putut beneficia de posesia respectivul teren.
Apărătorul intimatului-pârât depune înscrisuri și solicită cheltuieli de judecată conform chitanței anexate la delegația depusă la dosar la fila 19.
Dezbaterile fiind închise, instanța rămâne în pronunțare pe recurs.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil, reține:
Prin sentința civilă nr.422/18.01.2012 a Judecătoriei B., s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul M. B., prin PRIMAR, în contradictoriu cu pârâtul E. T..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că între M. B., în calitate de locator, și pârâtul E. T., în calitate de locatar, s-a încheiat contractul de închiriere nr. 8187/590 din 26.02.2007, având ca obiect preluarea folosinței suprafeței de 80 mp, teren situat în B., ., jud. B., teren cu destinație agricolă, contra unei chirii anuale.
Conform notei interne comunicate de Serviciul contracte, evidență și încasări debite din cadrul Primăriei, pârâtul figura în evidențe la data introducerii acțiunii cu un debit de 793 lei, reprezentând contravaloare chirie și penalități de întârziere, aferent anilor 2009-2010.
Instanța a mai reținut că părțile au convenit ca obligație din partea locatorului aceea de a preda terenul pe baza unui proces-verbal de predare-primire și de a întocmi schița cu vecinătățile, acte ce constituie anexe la prezentul contract.
În speță, deși s-a încheiat în data de 26.02.2007 un proces-verbal de predare-primire cu privire la terenul în suprafață de 80 mp, acesta nu a fost însușit prin semnătură de pârât, deși constituia parte integrantă a contractului de închiriere. Mai mult, așa cum rezultă din declarația martorului P. G., pârâtul nu a folosit niciodată bunul dat în locațiune, care o perioadă ar fi fost utilizat de o altă persoană, respectiv, numitul Cațichi S.. Situația de fapt reținută este confirmată și de concluziile raportului de expertiză, potrivit cărora, terenul în litigiu nu este lucrat, ci, dimpotrivă este plin de buruieni, ceea ce indică faptul că nu este folosit de mult timp.
Pârâtul a susținut că bunul închiriat nu i-a fost predat de reclamantă și în fapt nu s-a putut folosi niciodată de el, fiind ocupat de o altă persoană, ceea ce, a apreciat instanța, echivalează cu invocarea excepției de neexecutarea a contractului .
Astfel, toate obligațiile locatorului decurg din principiul că el trebuie să asigure locatarului folosința lucrului în tot timpul locațiunii. Aceasta înseamnă că, pentru a asigura folosința lucrului, locatorul este obligat să predea și să mențină lucrul în stare de întrebuințare și să îl garanteze pe locatar de tulburările provenite din propria sa faptă, de terți și de viciile lucrului (art.1420 din Codul civil din 1864). Or, din probele administrate, instanța a apreciat că reclamantul nu și-a respectat această obligație, care era de esența contractului de locațiune. Neexecutându-și propriile obligații, reclamantul nu poate pretinde ca pârâtul să își execute obligațiile corelative.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul M. B., în esență, pentru următoarele motive:
Faptul că pârâtul a refuzat să semneze procesul-verbal, după ce terenul i-a fost predate și nu l-a folosit conform destinației pentru care l-a închiriat, nu reprezintă o culpă a recurentului, ci a intimatului, aspect întărit de faptul că intimatul a plătit chiria aferentă anilor 2007 și 2008 și nu a făcut demersuri pentru rezilierea contractului.
De asemenea, a mai susținut recurentul că pârâtul nu a fost tulburat în folosința terenului de către proprietar, iar cu privire la tulburarea produsă de terț, acesta se putea apăra singur.
Deci, greșit s-a reținut apărarea pârâtului privind neexecutarea contractului.
Mai mult, din concluziile raportului de expertiză, nu rezultă că terenul ar fi folosit de o altă persoană.
Analizând recursul, Tribunalul constată următoarele:
Contractul de închiriere încheiat între părțile în litigiu este un contract sinalagmatic, adică un contract care dă naștere la obligații corelative în sarcina ambelor părți.
Așa după cum a reținut și prima instanță, conform art.7 lit.a din Contract, reclamantul-recurent era obligat să predea terenul pe baza unui proces-verbal de predare – primire.
Or, înscrisul intitulat astfel, depus la fila nr.35/23 din dosarul de fond, nu poate fi considerat că produce efecte juridice, deoarece nu este semnat de locatar, respectiv pârâtul-intimat.
În consecință, corect a constatat instanța de fond că este întemeiată apărarea pârâtului privind excepția de neexecutare, adică refuzul debitorului unei obligații rezultate dintr-un contract sinalagmatic de a executa obligația sa, în condițiile în care cealaltă parte contractantă nu și-șa executat propria obligație, cum este cazul în speță.
Faptul că pârâtul a plătit chirie o perioadă nu are relevanță în ce privește neexecutarea obligației de către reclamant.
În consecință, legal s-a respins acțiunea, nemaifiind necesar a se analiza celelalte susțineri ale recurentei.
Ca atare, Tribunalul va respinge recursul ca nefondat și, în baza art.274 din Codul de procedură civilă, îl va oblige pe recurent să plătească intimatului cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorar de avocat, conform chitanței de la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant M. B. prin PRIMARUL MUNICIPIULUI B. cu sediul în B., ., județul B., împotriva sentinței civile nr. 422 din 18.01.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât E. T. domiciliat în B., ., ., județul B., ca nefondat.
Obligă recurentul să plătească intimatului 400 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR |
I. L. P. | I. - D. P. - B. | C. D. |
Grefier |
A. E. |
Red. s.c. S. C. C.
Red./ Tehnored. d.c. P.I.L. / 23.07.2013/
Tehnored. d.c . A.E. / 02.09.2013/ 2 ex.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Hotărâre din... | Pretenţii. Hotărâre din 15-05-2013, Tribunalul BACĂU → |
|---|
