Rectificare carte funciară. Sentința nr. 1409/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1409/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 17-05-2013 în dosarul nr. 2122/833/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 600/R/2013
Ședința publică de la 17 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. A. D.
Judecător D. C.
Judecător J. B.
Grefier S. O.
Pe rol fiind judecarea recursului Civil declarat împotriva sentinței civile nr. 1409/2012 pronunțată de Judecătoria Salonta, declarat de recurenta P. E. în contradictoriu cu intimații C. P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI CIUMEGHIU, C. P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI BIHOR și F. R., având ca obiect fond funciar.
Se constată faptul că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din 10.05.2013, când părțile au pus concluzii pe fond, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 17.05.2013, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând:
Asupra recursului declarat, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1409/2012 pronunțată de Judecătoria Salonta s-a respins excepția lipsei de interes al reclamantei în promovarea prezentei acțiuni, invocată de pârâtul Foghis R..
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta P. E., în contradictoriu cu pârâții C. P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI CIUMEGHIU și C. JUDEȚEANĂ P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI BIHOR și F. R., având ca obiect fond funciar.
P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Conform CF 586 Ghiorac, reclamanta P. E.,era, până în anul 2005, proprietară asupra suprafetei de 5150 mp din terenul intravilan cu nr. top. 1222/6 cu titlu de mostenire,conform încheierii nr. 14.148/1995 ( f. 6) .
Instanța a reținut că pârâtului Foghis R. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafetei de 1734 mp din terenul intravilan cu nr. top.1222 prin titlul de proprietate nr. 1114/04.09.1995 ( f. 25) .Acest titlu a fost modificat în privința numărului topografic al terenului intravilan, în sensul că acesta este nr.top. 1222/16, fiind emis astfel titlul de proprietate nr. 2345/28.04.1999 ( f. 46),care este întabulat in CF 586 Ghiorac ,din anul 1999 ( f. 72).
De asemenea, pârâtului Foghis R. i s-a un loc de casă in suprafață de 3 ari în baza adeverinței nr. 728/26.08.1969, în vecinătatea lui Puspoki L.. ( f. 108)
Instanța a solicitat comunicarea de către Primăria . care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 2345/1999 ,aceasta comunicând doar o cerere de reconstituire formulată de către numitul Foghis R., din care instanța reține că acesta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,68 ha ( f. 38),însă din adresa nr. 2341/27.06.2012 emisă de aceeasi primărie, rezultă că pentru terenul în suprafață de 1757 mp cu nr. top. 1222/16 s-a depus cerere la Legea nr. 18/1991 de către numitul Foghis R. ( f.94) .
Din adresa nr. 1437/20.04.2012 emisă de Primăria . că reclamanta P. E. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 ( f.48),iar din adresa nr. 2145/07.06.2012 rezultă că nu s-au găsit in arhiva Primăriei . înscriere in C.A.P a reclamantei P. E. ( f. 68),iar reconstituirile nu s-au făcut neapărat pe vechile amplasamente,așa cum rezultă din adeverința nr. 2477/2012 emisă de aceeași primărie ( f. 103) .
De asemenea, instanța a mai reținut că cererea depusă de reclamantă la fila 132 din dosar, nu a fost înregistrată la Primăria . este o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate .
Din adresa nr. 2477/2012 emisă de Primăria . antecesorul reclamantei, numitul Puspoki L., s-a înscris in CAP cu o suprafață de 2,83 ha,iar terenurile cu care acesta figura în registrul agricol au fost solicitate in întregime la Legea nr. 18/1991 de numita Puspoki A. I., fiind eliberate titlurile de proprietate nr. 1664/1996 si nr. 2331/1999 ( f.103).
De asemenea, se mai arată în adresa respectivă că nu se poate preciza dacă grădinile folosite de reclamantă si pârâtul Foghis R. au fost cooperativizate,întrucât nu au o evidență a terenurilor colectivizate pe parcele, ci doar suprafața totală cu care s-a înscris in CAP fiecare proprietar.
Conform certificatului de mostenitor nr. 1763/1994 întocmit de fostul notariat de Stat Bihor a fost dezbătută succesiunea de pe urma defunctilor F. S., M. E. si Pospoki A., printre mostenitorii acestora figurând si reclamanta P. E., asupra cotei de 5150/_ părti reprezentând terenul cu nr. top.1222/16 ( f.74).
Prin sentința civilă nr.6545/2004 pronunțată de Judecătoria Oradea a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta P. E. în contradictoriu cu pârâtii Puspaki L., V. Aranca,Medye E.,Foghis R. si Foghis V. si în consecință, s-a dispus sistarea stării de indiviziune dintre reclamantă si pârâți asupra imobilului compus din casă si teren în suprafață de 5731 mp cu nr. top. 1222/16 înscris in CF 586 Ghiorac, atribuindu-se reclamantei lotul în suprafață de 2068 mp format din casă si teren cu nr. top. 1222/16 b după dezmembrare,avându-se în vedere expertiza efectuată de expertul topo B. V..
Din acest raport de expertiză, depus la dosar la filele 122-126,instanța a reținut că pe terenul cu nr. top. 1222/16 sunt amplasate două case, una la nr. adm.81 ,a cărei proprietară este reclamanta,iar alta la nr. adm. 80, proprietarul acesteia fiind pârâtul Foghis R..
S-a mai constatat că reclamanta folosește suprafața de 2068 mp din acest număr topografic, pârâtul Foghis R. foloseste suprafața de 1730 mp,iar suprafața de 1953 mp este folosită de alte persoane.
Prin urmare, în urma acestei sentințe, reclamanta P. E. este proprietara terenului cu nr. top. 1222/16 b în suprafață de 2068 mp,transcris in CF 1792 Ghiorac ,așa cum rezultă din înscrierea de sub B 28 din CF 586 Ghiorac ( f. 72).
Din declaratia martorului B. A. instanța a reținut că reclamanta foloseste casa si terenul aferent de circa 4 ani,aceasta vânzând în urmă cu circa 25-30 ani imobilul unei persoane pe nume N.,iar în urma unui proces intre cei doi, imobilul respectiv a revenit in posesia reclamantei, că terenul folosit de reclamantă a apartinut anterior bunicului său si a fost cooperativizat ,iar grădinile folosite de reclamantă si de pârâtul Foghis R. sunt apropiate ,iar grădina folosită de reclamantă în prezent a fost împărți în loturi pe vremea C.A.P-ului, precum și faptul că pârâtul Foghis R. foloseste grădina respectivă din momentul în care a primit ca lot de casă terenul,astfel că îl foloseste din vremea cooperativizării. ,iar în prezent foloseste aceeasi suprafață de grădină pe care a folosit-o si în trecut ( f.91).
Din declaratia martorei B. I. instanța a reținut că reclamanta foloseste din nou casa si grădina aferentă, revenindu-i în urma unui proces cu numitul N..Mai arată că grădina reclamantei este învecinată cu grădina pârâtului Foghis R.,acesta folosind grădina de pe vremea C.A.P.-ului,însă nu poate preciza dacă aceste terenuri au fost cooperativizate. ( f.92)
Din declaratia martorului Foghis T. instanța a reținut că reclamanta foloseste grădina aferentă casei din anii 1960-1970,iar pârâtul foloseste grădina din anul 1969,ce este in suprafață de circa 10-15 ari,ambele grădini fiind însă cooperativizate si fiind date ca loturi personale pe vremea C.A.P.-ului, că reclamanta a vândut casa si terenul unei persoane,iar înainte de a vinde casa si terenul, folosința supra terenului era exercitată de către C-A.P.,grădina reclamantei apartinând CAP-ului de la înființarea acestuia si până în anul 1989.
Din interogatoriul luat pârâtului Foghis R. ( f. 113) instanța a reținut că acesta s-a înscris in CAP cu o suprafață de 0,80 ari,primind de la CAP o suprafață de 50 ari,dată în completarea terenului intravilan, precum și faptul că si-a construit casa in anul 1970,iar terenul pe care îl foloseste a apartinut antecesorilor reclamantei.
Din interogatoriul luat reclamantei ( f. 114) instanța a reținut că aceasta nu a intrat niciodată cu teren in C.A.P si nu cunoaste suprafata de teren cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea antecesorului ei ( f. 114-115).
Pârâtul Foghis R. a invocat excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea prezentei actiuni, deoarece antecesorilor reclamantei li s-a reconstituit dreptul de proprietate integral, chiar mai mult, asupra terenurilor cu care au intrat in CAP.
Instanța a unit această excepție cu fondul cauzei, întrucât pentru solutionare acesteia se impunea administrarea probațiunii.
Interesul presupune folosul practic,imediat,pe care o parte îl are pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Având in vedere susținerile reclamantei din motivarea acțiunii precum si situația de carte funciară nr. 586 Ghiorac, înainte de anul 2005, când s-a sistat indiviziunea asupra terenului cu nr. top. 1222/16, instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Foghis R., urmând ca pretențiile reclamantei să fie analizate pe fond.
Având in vedere întregul probatoriu administrat, mai sus analizat,instanța a reținut că pârâtului Foghis R. i s-a reconstituit în mod legal dreptul de proprietate asupra unei suprafete de 1757 mp din terenul cu nr. top. 1222/16,acestuia atribuindu-se in anul 1969 suprafața de 300 mp pentru construirea unei casei,așa cum rezultă din adeverința nr. 728/1969, iar diferența de teren de 1.457 mp i-a fost atribuită ca lot de folosință,așa cum rezultă din declaratiile martorilor audiati în cauză,pârâtul folosind același teren de pe vremea cooperativizării si până în prezent.
De asemenea,deși Primăria . da un răspuns clar la solicitarea instanței de a preciza dacă grădinile folosite reclamantă si de pârâtul Foghis R. au fost cooperativizate în întregime, instanța reține din declaratiile martorilor Foghis T. si B. A. că aceste terenuri au fost cooperativizate.
Instanța a constatat faptul că în CF 586 Ghiorac nu apare înscris ca si proprietar C.A.P-ul ,nu înseamnă că terenul cu nr. top. 1222 (înainte de dezmembrare) nu a fost cooperativizat.
Față de împrejurarea că terenul cu nr. top. 1222/16 a fost cooperativizat, se poate pune sub semnul întrebării si legalitatea întocmirii certificatului de mostenitor nr. m 1763/1994,prin care s-a dezbătut succesiunea cu privire la un teren care a fost cooperativizat, fără să se fi emis ,la acea dată,titlul de proprietate ,însă instanța nu a analizat acest aspect, nefiind investită cu o astfel de cerere.
Instanța a mai reținut că reclamanta P. E. nu a formulat nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după antecesorii săi,iar cu privire la terenurile rămase de pe urma acestora au fost emise titlurile de proprietate nr. 2331/1999 si nr. 1664/1996 altei persoane,numitei Puspoki A. I.,astfel încât aceasta nu este îndreptățită la o eventuală reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafetei de 5751 mp din terenul cu nr. top. 1222/16 Ghiorac.
Mai mult, în urma sentinței civile nr.6545/2004 pronunțată de Judecătoria Oradea, reclamanta P. E. este proprietara terenului cu nr. top. 1222/16 b în suprafață de 2068 mp,transcris in CF 1792 Ghiorac ,așa cum rezultă din înscrierea de sub B 28 din CF 586 Ghiorac ( f. 72).
Prin urmare,în prezent,din anul 2005,reclamanta nu mai este proprietară asupra suprafetei de 5751 mp sau cel putin 5150 mp din terenul cu nr. top. 1222/16 Ghiorac,așa cum aceasta sustine,ceea ce ar îndreptăți-o,în opinia sa, la a solicita constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului Foghis R..
Având in vedere considerentele de mai sus, instanța a reținut că titlul de proprietate nr.2345/1999 a fost emis în mod legal în favoarea pârâtului Foghis R., în speță nefiind incident niciunul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. III din Legea nr.169/1997 ,considerent pentru care instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere prin care reclamanta solicită să se constate nulitatea titlului de proprietate nr. 2345/1999 emis pe numele pârâtului de rd. 3 în ce privește terenul intravilan cu nr. top.1222/16 Ghiorac (cota de 1757/5751 mp.).
În consecință, instanța de fond a respins ca neîntemeiat si capătul de cerere accesoriu prin care reclamanta a solicitat să se dispună efectuarea în CF 586 Ghiorac a cuvenitelor modificări, în sensul radierii înscrierii de sub B.25.
Instanța, deși a constat culpa procesuală a reclamantei, in baza art. 274 C., iar pârâtul Foghis R.,prin întâmpinare,a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată, instanța nu le-a acordat, deoarece nu a făcut dovada suportării acestora.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal reclamanta Purta E. a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței, în sensul admiterii acțiunii în întregime, respectiv a se admite acțiunea așa cum a fost formulată, a se constata că Titlulde Proprietate nr. 2345/1999 emis pe numele intimatului-pârât F. R. în ceea ce privește terenul intravilan de sub nr. topo 1222/16 Ghiorac, (cota de 1757/5751 mp), să se dispună efectuarea cuvenitelor modificări în Cf. 586 Ghiorac, în sensul radierii înscrierii de sub B. 25 ; cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert și onorariu de avocat.
În motivarea recursului se arată că prin acțiunea formulată a arătat că asupra imobilului în natură casă și teren intravilan, situat în Ghiorac, cu nr. topo 1222/16, înscris în Cf. 586 Ghiorac, în suprafață de 5751 mp. a fost proprietară din anul 1995, cu titlu de moștenire, cel puțin asupra casei și a 5150 mp. teren
S-a arătat că pârâtul F. R. a folosit cu acordul Primăriei Ciumeghiu, 250 mp. teren încă din perioada comunistă, pe care și-a edificat o casă, iar în anul 1999 s-a emis pe seama acestuia Titlu de Proprietate atacat, pentru suprafața de 1757 mp. În cursul procesului la instanța de fond s-a depus în probațiune, la dosar: adeverința nr. 728/1963 din care rezultă că suprafața de teren de 300 mp. a fost acordată pârâtului F. R. de Cap V., în vederea edificării casei, cererea de reconstituire formulată de acesta pentru suprafața de teren de 0,68 ha, adresă din partea Primăriei Ciumeghiu din care rezultă că pentru terenul în suprafață de 1757 mp. pârâtul ar fi făcut cerere de reconstituire și certificatul de moștenitor nr. 1763/1994 din care rezultă că ea este proprietara ternului în suprafață de 5150/_ părți din terenul de sub nr. topo 1222/16.
In drept sunt invocate disp. art. 299 și urm. C.p.c..
Verificând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, în baza art. 304, 304 ind.1 c.pr.civ, tribunalul constată că acestea nu sunt fondate.
Recurenta consideră că hotărârea primei instanțe este nelegală, deoarece nu a reținut că este proprietara tabulară a terenului în suprafață de 5751 mp, înscris în CF 586 Ghiorac.
Apreciază recurenta că a făcut dovada că terenul în litigiu nu a fost cooperativizat, prin urmare nu putea fi la dispoziția Comisie Locale pentru reconstituirea/reconstituirea dreptului de proprietate.
Un alt motiv de nulitate al titlului de proprietate al intimatului este acela că nu a fost formulată nicio cerere de reconstituire pentru suprafața de teren cuprinsă în titlul de proprietate al intimatului.
Tribunalul apreciază că instanța de fond a procedat la o corectă apreciere a probelor administrate, pronunțând o hotărâre legală și temeinică.
Astfel, din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar rezultă cu certitudine că intimatul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.(fila 38 dosar fond).
În ceea ce privește faptul că terenul nu a fost cooperativizat, tribunalul constată că, în mod corect, instanța de fond a suplinit lipsa înscrisurilor cu depozițiile martorilor, în dovedirea faptului cooperativizării terenului, făcând aplicarea art. 11 din Legea 18/1991, republicată, conform căruia „suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.”
De asemenea, în mod corect instanța de fond a înlăturat susținerile recurentei cu privire legalitatea emiterii titlului de proprietate, având în vedere prevederile art. 25 (1) din același act normativ, potrivit căruia „în cazul în care cooperativa agricolă de producție a atribuit loturi în folosință unor cooperatori, în grădinile din intravilan ale foștilor proprietari, asemenea terenuri revin, de drept, în proprietatea deținătorilor inițiali sau a moștenitorilor acestora.”
Nu lipsit de importanță este și aspectul evocat de intimat privitor la reaua-credință a recurentei, reținut în mod corect de instanța de fond, recurentă care, în anul 2001 demarează un litigiu privind sistarea stării de indiviziune asupra terenului în litigiu, neaducând nicio critică titlului de proprietate al intimatului sau modului în care terenul a intrat în proprietatea acestuia.
Tribunalul reamintește, că, potrivit art. III din Legea nr.169/1997, pe calea acțiunii în constatarea nulității absolute se poate obține desființarea actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, fiind avute în vedere în principiu, titlurile de proprietate și procesele-verbale de punere în posesie, care au menirea de a stabili faptic amplasamentul terenurilor cuprinse în titlul de proprietate.
În acest sens, în practica judiciară s-a decis că obiectul cererii în constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate privește în sine titlul de proprietate și procesul-verbal de punere în posesie care stabilește amplasamentul efectiv al terenurilor asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate.
Rezultă din actele dosarului că a fost formulat, de către intimat, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr.18/1991 și s-a validat dreptul de proprietate.
La baza emiterii titlului de proprietate a stat hotărârea comisiei de validare, constatându-se așadar că titlul de proprietate emis intimatului a avut la bază derularea procedurii speciale de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzută de legea fondului funciar, procedură care confirmă existența în patrimoniul acestuia, a terenului în litigiu.
Potrivit art. III al.1 lit. a, din Legea nr.169/1997, cu modificările intervenite prin Legea nr.247/2005, sunt lovite de nulitate absolută potrivit legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic civil, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii,la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Prin art. III din Legea nr.169/1997, s-a instituit o aplicare concretă a principiului nerectroactivității legii civile noi, urmărindu-se asigurarea stabilității circuitului civil.Așadar, în speța dedusă judecății, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. III al.1lit.a din Legea nr.169/1997, ar trebui ca actele de reconstituire realizate în favoarea intimatului să se fi făcut cu încălcarea dispozițiilor legii civile aplicabilă la data încheierii actului juridic, în cazul de față, al Legii nr.18/1991.
Având în vedere că în raport de legislația civilă în vigoare la data eliberării titlului de proprietate al intimatului, consecutiv emiterii hotărârilor Comisiei Județene, nu se poate reține că actul de reconstituire realizat în favoarea acestuia este lovit de nulitate absolută, tribunalul constată că în speța dedusă judecății nu sunt aplicabile dispozițiile mai sus evocate.
Recurenta nu a făcut dovada încălcării dreptului său de proprietate, prin emiterea titlului în favoarea intimatului și nu a contestat actele premergătoare emiterii acestuia.
În acest sens, în practica judiciară s-a decis că legile adoptate în materia fondului funciar, au instituit o procedură specială de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere,finalizată cu emiterea titlului de proprietate.
Orice nemulțumire a solicitanților legată de reconstituire sau punere în posesie, trebuie adusă la cunoștința comisiilor de aplicare a legii fondului funciar, care rezolvă acest gen de contestații, anterior emiterii titlului de proprietate.
După eliberarea titlului de proprietate, asemenea contestații nu sunt posibile, întrucât acceptarea lor ar presupune o eludare și o nesocotire a dispozițiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil în reconstituirea proprietății.
Desigur, în eventualitatea în care titlul de proprietate sau procesul-verbal de punere în posesie nu au respectat validarea dreptului de proprietate, atunci pe calea acțiunii în constatarea nulității absolute se poate cere desființarea unor asemenea acte și emiterea unui proces-verbal sau titlu de proprietate care să respecte validarea dreptului de proprietate și amplasamentul stabilit prin validare.
Titlul de proprietate este doar un act administrativ de confirmare a existentei si întinderii dreptului de proprietate, recunoscut si reconstituit prin actul administrativ-jurisdicțional, Hotărârea data de C. Județeana.
Nu se poate solicita constatarea nulității unui titlu de proprietate, fără a se ataca si actul in temeiul căruia a fost acesta emis, întotdeauna actul administrativ-jurisdicțional rămânând valabil si trebuind sa producă si efecte juridice cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea titularului.
Altfel spus, Hotărârea comisiei județene, autoritate publica cu autoritate administrativ-jurisdicționala, are aceeași forța si valoare ca si o hotărâre data de o instanța judecătoreasca, in cazul in care este acceptata de părți, fiind emisa in baza si in executarea legilor organice speciale.
Deci, titlul de proprietate nu este altceva decât un act administrativ de confirmare a existentei si întinderii dreptului de proprietate, emis in executarea actului administrativ-jurisdicțional, cu caracter special, constituindu-se .-generis a legiuitorului data in legile organice speciale din materia fondului funciar, potrivit principiului specialia generalibus derogant, de a confirma dreptul recunoscut si reconstituit printr-un act jurisdicțional.
De aceea, in art. III din Legea nr. 169/1997, se vorbește despre "actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate" si nu despre "titluri de proprietate" iar, actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate sunt doar hotărârile comisiei județene, numai aceasta autoritate fiind aceea care are dreptul exclusiv dat prin art. 51 din Legea nr. 18/1991, ca prin hotărârea data "sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale".
P. toate aceste considerente, în baza art. 312 c.pr.civ tribunalul va respinge ca nefondat recursul.
Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil introdus de recurenta P. E., cu domiciliul în Oradea, ., . în contradictoriu cu intimații C. P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI CIUMEGHIU, cu sediul în ., C. JUDEȚEANĂ P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI BIHOR, cu sediul în Oradea, .. 5, județul Bihor și F. R., cu domiciliul în comuna Ciumeghiu, ., județul Bihor, împotriva sentinței civile nr. 1409/2012 pronunțată de Judecătoria Salonta pe care o păstrează în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă și irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Mai 2013
Președinte, C. A. D. | Judecător, D. C. | Judecător, J. B. |
Grefier, S. O. |
Red. Jud. I.F. – B. G.
Red. Jud. T.B. – C. A. D.
Tehnored. S.Ooltean
2 ex/ 20 Mai 2013
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Fond funciar. Decizia nr. 482/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
