Anulare act. Decizia nr. 1044/2013. Tribunalul BOTOŞANI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1044/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 7864/193/2012
Dosar nr._ anulare act
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 7 noiembrie 2013
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: T. N.
JUDECĂTOR: A. D.
JUDECĂTOR: H. I.
Grefier B. C.
Decizia civilă nr. 1044 R
Pe rol se află judecarea recursului formulat de reclamantul recurent B. G., în contradictoriu cu pârâta intimată B. V., împotriva sentinței civile nr. 3928 din 05.04.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul recurent B. G., asistat de avocat G. M., în substituirea avocatului A. A., și pârâta intimată B. V.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricinii, precum și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care ;
Avocat G. M., pentru reclamantul recurent B. G., în substituirea avocatei A. A., depune la dosar delegație de substituire, taxă judiciară de timbru în sumă de 9,50 lei și timbru judiciar de 0,50 lei.
S-a procedat la identificarea intimatei B. V., care se legitimează cu C.I. ..T. nr._, CNP_, și are domiciliul în mun. B., ., ., .> Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului recursului.
Avocat G. M., pentru reclamantul recurent, solicită admiterea recursului, casarea sentinței, cu trimitere spre rejudecare întrucât instanța s-a pronunțat numai pe excepție, nu și fondul cauzei. Consideră că în cauză nu este dată excepția prescripției dreptului la acțiune, datorită faptului că s-a considerat că este vorba de o nulitate relativă, și nu de o nulitate absolută parțială, nu s-a intrat în analizarea fondului privind valabilitatea cărui act, certificat de moștenitor, rămâne valabil. Arată că sunt două acte oficiale, emise de notari, care în mod normal ar fi trebuit să apeleze la acea evidență informatizată, care în anul 2004 exista, pentru a se verifica dacă s-a dezbătut sau nu o succesiune. Ca atare, există greșeala notarului care nu a procedat corect în virtutea legii notariale, de a verifica dacă s-a dezbătut succesiunea de pe urma defuncților, ce nu-i poate fi imputată clientului care a solicitat dezbaterea succesiunii. Din analiza certificatelor, rezultă că primul certificat de moștenitor a fost emis în anul 1998, singurul moștenitor acceptant fiind B., soțul supraviețuitor a renunțat la moștenire, iar cota recurentului era de jumătate; în certificatul de moștenitor din 2004,a cărui anulare se cere, s-au greșit și cotele, astfel că instanța trebuia să aprecieze că în cauză este dată nulitatea absolută parțială, la succesiunea după Evghenia rămânea doar recurentul, el fiind singurul acceptant, iar la succesiunea după tatăl D., cota nu era de 5/8, ci de jumătate. Ca atare, consideră că în cauză nu este vorba de o nulitate relativă, ci de una absolută. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimata arată că este de acord cu admiterea recursului.
TRIBUNALUL :
Asupra recursului civil de față ;
Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei B. la data de 30.05.2012 sub nr._ , reclamantul B. G., în contradictoriu cu pârâta B. V., a solicitat anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 91 din data de 01 noiembrie 2004 întocmit de Biroul Notarului Public G. T. P. în dosarul nr. 103/2004, în ceea ce privește dezbaterea succesiunii după defuncta sa mamă B. Evghenia, decedată la data de 30 iunie 1983.
În fapt, reclamantul a arătat că au fost emise două certificate de moștenitor, nr. 91/2004 și nr. 318/1998, după defuncta sa mamă B. Evghenia, iar Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară B. a refuzat intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor cuprinse în aceste certificate de moștenitor, considerând că unul din aceste certificate a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, respectiv a Legii nr. 36/1995.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri, respectiv certificatul de moștenitor nr. 91 din data de 01 noiembrie 2004 întocmit de Biroul Notarului Public G. T. P., certificatul de moștenitor nr. 318 din 5 iunie 1998 emis de Biroul Notarului Public R. A. B., certificatul de deces al defunctei B. Evghenia, certificatul de deces al defunctului B. D., încheierea de respingere nr. 7391 din 28.02.2012 a O.C.P.I. B., titlul de proprietate nr._/2002 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B., iar instanța din oficiu a solicitat atașarea dosarului notarial nr. 102 din 01.11.2004 privind dezbatere succesiunii după defuncta B. Evghenia al Biroul Notarului Public G. T. P..
Pârâta, legal citată, s-a prezentat în instanță și, prin declarația dată la termenul de judecată din 15 ianuarie 2013, a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de reclamant, că au fost emise două certificate de moștenitor nr. 91/2004 și nr. 318/1998 după defuncta lor mamă B. Evghenia, dar că ea a renunțat la moștenire în favoarea fratelui său.
Prin sentința civilă nr. 3928 din 05.04.2013, Judecătoria B. a admis excepția prescripției dreptului la acțiune,reținând că acțiunea în anularea unui certificat de moștenitor are un caracter personal și se prescrie în termen de 3 ani potrivit art.3 din Decretul nr. 167/1958.
Acest termen începe să curgă în principiu de la data eliberării certificatului de moștenitor.
Prin excepție, în cazul în care titularul dreptului la acțiune, din motive obiective nu a avut cunoștință de existența certificatului de moștenitor, dreptul la acțiune ia naștere la data când s-a luat la cunoștință de existența acestuia și deci din același moment începe să curgă și termenul de prescripție.
În speță, certificatul de moștenitor a cărui anulare se cere a fost eliberat de Biroul Notarului Public G. T. P. la data de 01 noiembrie 2004, la aceeași dată reclamantul a luat la cunoștință de existența sa, el însuși formulând cererea de dezbatere a succesiunii către acest birou notarial și prin urmare, instanța de fond a constatat că acțiunea reclamantului în anularea certificatului de moștenitor introdusă la data de 30 mai 2012, este prescrisă.
Împotriva sentinței civile nr. 3928/2013, reclamantul a declarat recurs în termen legal, solicitând casarea în totalitate a sentinței și, pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Recurentul a apreciat că, în cauză, este dat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.8 Cod proc. civilă în sensul că „instanța, interpretând greșit actul dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul vădit neîndoielnic al acestuia".
Aceasta întrucât, prin cererea de chemare în judecată introductivă de instanță, recurentul a solicitat într-adevăr anularea parțială a certificatului de moștenitor nr.91 din data de 01.11.2004, întocmit la BNP „G. T. P." din B. în dosarul nr.103/2004, în ceea ce privește dezbaterea succesiunii după defuncta sa mamă, respectiv B. Evghenia, decedată la data de 30.06.1983.
Ulterior, la termenul din data de 26.02.2013, a depus la dosar precizări la acțiune, prin care a arătat că solicită constatarea nulității parțiale a certificatului de moștenitor nr.91 din data de 01.11.2004, întocmit la BNP „G. T. P.", în ceea ce privește dezbaterea succesiunii după defuncta sa mamă, respectiv B. Evghenia, decedată la data de 30.06.1983.
Cu toate acestea, instanța de fond nu a făcut nici o referire la această precizare la acțiune, precizare pe care însăși instanța i-a solicitat-o la primul termen de judecată, respectiv la data de 15.01.2013; prin urmare,constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor este o acțiune imprescriptibilă extinctiv, aflându-ne în prezența unei nulități absolute așa cum a precizat.
A mai arătat că în literatura juridică se arată că nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare, că ea poate fi invocată oricând indiferent de timpul scurs de la încheierea actului, această regulă fiind impusă de natura obștească a interesului ocrotit prin norma a cărei încălcare atrage nulitatea absolută și că așa cum a susținut și în fața instanței de fond, art. art.86 din Legea 36/1995, arată că, „după emiterea certificatului de moștenitor nu se mai poate întocmi alt certificat ". Ca atare apreciază că este lovit de nulitate absolută parțială actul a cărui nulitate a solicitat a fi constatată, motivat de faptul că la data dezbaterii succesiunii defunctei sale mame, moștenirea acesteia fusese deja dezbătută în anul 1998.
Recurentul a apreciat și că, în mod greșit, instanța de fond a admis excepția prescripției dreptului la acțiune motivat de faptul că dreptul la acțiune s-a născut de la data când a luat la cunoștință de existența certificatului de moștenitor atacat, respectiv la data de 01.11.2004,întrucât la momentul eliberării certificatului de moștenitor nu avea cunoștință de faptul că moștenirea mai fusese dezbătută o dată în anul 1998, altfel nu ar mai fi solicitat a doua oară dezbaterea succesiunii și nici notarul n-ar mai fi făcut-o, pentru că altfel ar fi încălcat el însuși Legea 36/1995.
Intimata pârâtă B. V. nu a formulat întâmpinare la cererea de recurs dar, prezentă în instanță la termenul de judecată de astăzi, a fost de acord cu admiterea acesteia.
Recursul declarat în cauză este fondat din considerentele ce urmează.
La data de 5 iunie 1998, B.N.P. R. A. a eliberat certificatul de moștenitor nr. 318 pentru succesiunea defunctei B. Evghenia, decedată la data de 30.06.1983, stabilind că:
- masa succesorală este compusă doar din bunuri imobile, respectiv cota de ½ din casa și grajdul situate în satul Oneaga, ., restul de ½ formând cota de bunuri comune a soțului supraviețuitor B. D.;
- natura succesiunii este legală, conform art. 669 cod civil 1864,
- are calitatea de moștenitor doar reclamantul B. G., în calitate de fiu, cu cota de 1/1,
- sunt străini de succesiune prin neacceptare, soțul B. D. și fiica B. V..
Ulterior, la data de 1 noiembrie 2004, B.N.P. G. T. P. a eliberat certificatul de moștenitor nr. 91:
- atât pentru succesiunea defunctei B. Evghenia, decedată la data de 30.06.1983,stabilind aceeași masă succesorală și aceeași natură legală a succesiunii, însă alți moștenitori, respectiv B. D., soț postdecedat, cu o cotă de ¼, și pe B. G., fiu, cu o cotă de ¾ ;
- cât și pentru succesiunea defunctului B. D., decedat la data de 23.01.2000, astfel ;
* masa succesorală este compusă din cota de 5/8 din casa și grajdul situate în satul Oneaga, ., precum și din suprafețele de 7200 m.p. și 18.400 m.p. înscrise în titlul de proprietate nr._/2002 și de 10.000 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr._/2002;
* restul de 3/8 din casa și grajd aparțin fiului B. G. ;
* natura succesiunii este legală conform art. 669 Cod civil ;
* are calitate de moștenitor doar reclamantul B. G., fiu, cu cota de 1/1, fiind străină de succesiune prin neacceptare fiica B. V..
Așadar, în aceste împrejurări sunt aplicabile disp. art. 86 din Legea nr. 36/1995, în forma în vigoare la data emiterii certificatului atacat, conform cărora:
„După emiterea certificatului de moștenitor nu se mai poate întocmi alt certificat, decât în situațiile prevăzute de lege.
Cu acordul tuturor moștenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de moștenitor suplimentar.’’
Prin urmare, contrar considerentelor sentinței recurate, acțiunea reclamantului nu a fost întemeiată pe disp. art.88 din Legea 36/1995 ci, așa cum a precizat acesta (f. 51 ds. fond) pe cele ale art. 86 din Legea 36/1995, care reglementează un caz de nulitate absolută a certificatului de moștenitor, aplicabil și în prezenta cauză, întrucât întocmirea certificatului nr. 91/1 noiembrie 2004 pentru succesiunea defunctei B. Evghenia nu s-a datorat omiterii unor bunuri din masa succesorală.
În acest context, tribunalul constată că, într-adevăr, sentința recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, nefiind dată excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului, nefiind însă incidente disp. art. 304 pct. 8 Cod proc. civilă.
Prin urmare, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă rap. la art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, va fi admis prezentul recurs, iar sentința atacată va fi modificată în tot în sensul respingerii excepției prescrierii dreptului la acțiune și a admiterii acțiunii reclamantului, după cum urmează ;
- va fi constatată nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 91/2004, în ceea ce privește dezbaterea succesiunii după defuncta B. Evghenia;
- va fi modificat același certificat de moștenitor nr. 91/1.11.2004, în ceea ce privește dezbaterea succesiunii după defunctul B. D., în sensul că masa succesorală de la pct. 1 lit.b Bunuri imobile - pct. 1 și 2 este compusă din cota de 1/2 din casa și cota de 1/2 din grajd - construcții situate în ., jud. B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul B. G., în contradictoriu cu pârâta intimată B. V., împotriva sentinței civile nr. 3928/5.04.2013 a Judecătoriei B..
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge excepția prescripției dreptului la acțiune și admite acțiunea formulată de reclamantul B. G. în contradictoriu cu pârâta B. V., după cum urmează:
Constată nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 91/1.11.2004,întocmit de B.N.P."G. T. P.",în ceea ce privește dezbaterea succesiunii după defuncta B. Evghenia.
Modifică același certificat de moștenitor în ceea ce privește dezbaterea succesiunii după defunctul B. D., în sensul că masa succesorală de la pct. 1 lit.b Bunuri imobile - pct. 1 și 2 este compusă din cota de 1/2 din casă și cota de 1/2 din grajd - construcții situate în ., jud. B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 noiembrie 2013.
Președinte, Judecători, Grefier,
T. N. D. A. H. I. C. B.
Red.N.T./09.12.2013 v
Jud. F. H.
Dact. C.B./13.12.2013
Ex. 2
← Îmbogatirea fara justa cauza. Decizia nr. 1198/2013. Tribunalul... | Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 578/2013. Tribunalul... → |
---|