Fond funciar. Decizia nr. 1158/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1158/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 838/222/2013
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1158 R
Ședința publică din data de 11 decembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte - B. G.
Judecător - A. D.
Judecător - L. L.
Grefier - A. E.
La ordine judecarea recursului civil formulat de recurenții-reclamanți P. M. și P. L., în contradictoriu cu intimații pârâți M. R., C. L. de fond funciar Lozna, județul B. și C. Județeană de fond funciar B., împotriva sentinței civile nr. 861 din 29 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă mandatar C. A. asistat de avocat N. I. pentru recurenții recurenții-reclamanți P. M. și P. L. lipsă și avocat S. A. pentru intimatul pârât M. R., lipsind și reprezentanții celor două comisii intimate.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul pricinii și modul de îndeplinire a procedurii de citare, arătând că procedura este legal îndeplinită, după care:
Se constată că la dosar a fost depusă întâmpinare formulată de intimat. Un exemplar se înmânează către avocat N. I..
Avocat N. I. depune la dosar chitanță onorariu apărător în cuantum de 600 lei, iar avocat S. A. chitanță onorariu apărător în cuantum de 500 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente asupra acestuia.
Avocat N. I. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Critică sentința primei instanțe în sensul că nu s-a ținut seama la pronunțarea sentinței de faptul că s-au depus dovezi că pentru terenul în litigiu s-a încheiat o convenție de vânzare-cumpărare și a fost achitat prețul integral. Că, terenul în litigiu a fost ținut în mod continuu de părțile pe care le reprezintă și, mai mult, a fost eliberată autorizație de construcție casă, s-au plătit taxe și impozite. Precizează că terenul în litigiu a fost în posesia recurenților ca lot în folosință pe perioada cooperativizării, apreciind că în cauză sunt date condițiile uzucapiunii. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat S. A. solicită respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind temeinică și legală. Cu cheltuieli de judecată.
După deliberări,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil, de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr._ din 20.02.2013, reclamanții P. M. și P. L. au solicitat în contradictoriu cu pârâții M. R., C. locală de fond funciar a comunei Lozna, jud. B. și C. județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor anularea titlului de proprietate nr._ din 01.06.2005 în sensul radierii din titlu a suprafeței de 4.246 m.p. teren intravilan din p.c. 732, 734, 735, 736 și să se constate că au dobândit prin uzucapiune suprafața de teren menționată.
Investită cu soluționarea cauzei, Judecătoria D. prin sentința civilă nr. 861 din 29 mai 2013 a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții P. M. și P. L., în contradictoriu cu pârâtul M. R. și intimatele C. locală de fond funciar a comunei Lozna, jud. B. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., având ca obiect fond funciar, ca neîntemeiată și a obligat reclamanții să achite pârâtului cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1.300 lei reprezentând onorariu avocat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin actul sub semnătură privată denumit „chitanță” încheiat la data de 1 noiembrie 1974, reclamanții au cumpărat de la M. D. A. suprafața de 800 mp teren împreună cu o casă, o bucătărie și o stadolă, imobile situate în intravilanul satului Lozna, jud. B..
Prin adresa nr. 1875 din 23 mai 2013, C. locală de fond funciar a comunei Lozna a arătat că M. A. figurează în registrul agricol pe anii 1959-1962 cu suprafața de 0,43 ha teren în jurul casei în care locuiesc în prezent reclamanții și că pentru acest teren s-a emis titlul de proprietate nr._ din 01.06.2005. A arătat că suprafața de 4.246 mp teren a fost trecută la CAP și a fost folosită de către reclamanți ca lot în folosință. S-a mai arătat că reclamanții nu au formulat cerere de reconstituire pentru nicio suprafață de teren din jurul casei.
Astfel, prima instanță a constatat că suprafața de 4.200 mp în litigiu a fost teren cooperativizat până în anul 1989.
A mai reținut prima instanță că, potrivit art. 1844 cod civil de la 1864 „nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie, sau printr-o declarație a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privată, ci sunt scoase afară din comerț.”
A reținut în continuare prima instanță că uzucapiunea reprezintă o sancțiune împotriva adevăratului proprietar, care, dând dovadă de anumită neglijență, a delăsat bunul timp îndelungat însă pe perioada colectivizării adevărații proprietari ai terenului nu au avut nici o posibilitate legală de a-și apăra dreptul de proprietate. Că, la apariția Legii 18/1991 M. A. a formulat cerere de reconstituire pentru terenul din rolul agricol inclusiv cel în litigiu, cerere care a fost admisă și s-a emis titlul de proprietate nr._ din 01.06.2005.
Față de cele arătate, prima instanță a constatat că reclamanții nu au exercitat o posesie în condițiile legii timp de cel puțin 30 de ani pentru a putea opera prescripția achizitivă drept pentru care a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs P. M. și P. L., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că prima instanță nu a dat dovadă de rol activ pentru aflarea adevărului, nu a admis proba cu martori pentru a se vedea în ce măsură uzucapiunea a fost realizată și acel lot în folosință s-a dat în condițiile în care vechiul proprietar și-a dat acordul neexistând din anul 1991 și până în prezent vreo acțiune în revendicare pentru suprafața de 42 ari teren aferent casei de locuit.
Analizând motivele de recurs și probele administrate, instanța de control judiciar constată că acestea sunt fondate pentru următoarele considerente:
În practica judiciară uzucapiunea sau prescripția achizitivă este frecvent invocată ca mijloc de dobândire a proprietății unui imobil. Acest mod originar de dobândire a proprietății unui imobil se concretizează prin exercitarea unei posesiuni îndelungate cu intenția de a dobândi proprietatea bunului respectiv, fiind vorba de transformarea unei stări de fapt într-o stare de drept.
Pentru a putea dobândi proprietatea prin uzucapiune, se cere ca reclamantul să dovedească că a posedat imobilul în condițiile art. 1846 – 1847, 1890 și 1895 Cod civil, adică să fi posedat cel puțin 30 de ani sau 10 – 20 de ani continuu, neîntrerupt, netulburat, public și sub nume de proprietar ceea ce înseamnă că uzucapiunea trebuie invocată și dovedită. Într-adevăr din probele existente la dosarul cauzei, rezultă că prima instanță nu a avut în vedere faptul că Legea nr. 58/1974 și 59/1974 au intrat în vigoare la 1 decembrie, respectivb 9 noiembrie 1974, astfel încât față de data la care a început posesia, mai 1974, așa cum rezultă din convenția civilă, termenul de prescripție nu s-a întrerupt. Ori, în aceste împrejurări, instanța de fond având în vedere prevederile art. 129 al. 4 C.p.c potrivit cărora cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurare de fapt ori de drept chiar dacă nu sunt menționate în cefrre). În baza principiului dreptului procesual al rolului activ al judecătorului ar fi trebuit să pună în discuția părților necesitatea unei expertize cadastrale care să lămurească aspectele contradictorii ce rezultă din relațiile Comisiei locale de fond funciar Lozna cu posesia exercitată de reclamanți, să identifice, să individualizeze și să delimiteze terenul din acea convenție de vânzare-cumpărare terenul din titlul de proprietate al vânzătoarei și terenul aflat în folosința reclamanților.
În raport de Legea nr. 58 și 59/1974 să se verifice în fapt momentul începerii posesiei (administrarea probei cu martori) și ca o probă concludentă și pertinentă efectuarea acelei expertize cu răspuns la toate obiectivele stabilite de către instanța de fond pentru elucidarea aspectelor mai sus menționate, corelate cu alte dovezi sau mijloace de probă care să ducă la corecta soluționare a cauzei.
Deci prima instanță nu a lămurit situația juridică a terenului solicitat de petenți, cea ce echivalează cu o necercetare a fondului, sens în care în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul declarat de recurenții-reclamanți P. M. și P. L., în contradictoriu cu intimații pârâți M. R., C. L. de fond funciar Lozna, județul B. și C. Județeană de fond funciar B., împotriva sentinței civile nr. 861 din 29 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Admite recursul declarat de recurenții-reclamanți P. M. și P. L. din ., județul B., în contradictoriu cu intimații pârâți M. R., C. L. de fond funciar Lozna, județul B. și C. Județeană de fond funciar B., împotriva sentinței civile nr. 861 din 29 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D..
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 11 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
B. G. A. D., L. L. A. E.
Red. B.G./23.01.2014
Jud. O. L.
Dact. A.E.
ex. 2 /30.01.2014
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 708/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Pretenţii. Decizia nr. 859/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
