Contestaţie la executare. Decizia nr. 1103/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1103/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 25-11-2013 în dosarul nr. 12906/193/2010*
Dosar nr._ contestație la executare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. P.
Judecător M. D.
Judecător C. A.
Grefier C. B.
Decizia civilă nr. 1103 R
Pe rol pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de contestatorii recurenți O. L. și G. S., în contradictoriu cu pârâții intimați P. V., P. C. și executorul Judecătoresc „G. S.” împotriva sentinței civile nr. 583 din data de 22 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect, contestație la executare.
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din 19 noiembrie 2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, pentru a da posibilitate contestatoarei recurente să depună la dosar concluzii scrise printr-un avocat, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei civile de față constată că:
Prin sentința civilă nr.583/22 ianuarie 2013 a Judecătoriei B. a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea O. L. și a fost obligată contestatoarea să le plătească intimaților cheltuieli de judecată în cuantum de 500 de lei, reținându-se că nu se impune anularea pocesului-verbal din data de 29.07.2010 întocmit de executorul judecătoresc G. S., atacat prin contestație, deoarece acesta este întocmit în concordanță cu titlul executoriu-sentința civilă nr.5879/12.11.2009 a Judecătoriei B..
Deși în cauză s-a efectuat la îndrumarea instanței de casare o expertiză pentru a se identifica diferențele între schița anexă la raportul de expertiză D. F. și delimitările făcute de executorul judecătoresc la punerea în executare a titlului și din concluziile raportului astfel întocmit rezultă o diferență de poziționare a unor țăruși, prima instanță a apreciat că nu se poate prezuma în lipsa unui reper concret că țărușii au fost mutați de executorul judecătoresc și că expertiza nouă nu poate fi considerată lămuritoare, deoarece expertul nu s-a raportat la consemnările din procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc, ci la topografia locului de la data efectuării expertizei și la concluziile din raportul expertului D. ce însoțesc titlul executoriu.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs contestatoarea, criticând-o ca nelegală și netemeinică, părtinitoare pentru intimați și executorul judecătoresc.
În motivarea recursului se arată că raportul de expertiză realizat în cauză a concluzionat că executorul judecătoresc a procedat la o delimitare marcată cu două țevi metalice, notate cu T1 și T2 care nu respectă dimensiunile din schița anexă întocmită de expertul D., astfel că prima instanță era ținută de aceste concluzii și, cu toate acestea, le-a înlăturat fără a motiva.
Susține contestatoarea că nu îi este imputabil faptul că procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc nu este însoțit de o schiță și arată că ar fi fost utilă întocmirea unei asemenea schițe, deoarece numai astfel s-ar fi putut reda modul de delimitare a celor două proprietăți, precum și respectarea schiței anexă la raportul de expertiză D..
Totuși, în lipsa unei asemenea schițe, expertiza realizată la fond a identificat neconcordanțe între schița anexă la raportul D. și procesul-verbal întocmit de executor, ceea ce ar fi impus o soluție de admitere a contestației la executare și de anulare a procesului-verbal greșit întocmit, iar nu o respingere a cererii întemeiată pe bănuiala instanței că țărușii au fost mutați după punerea în executare a titlului de către contestatoare în interiorul terenului său. Se apreciază că hotărârea primei instanțe este lipsită de temei legal, că instanța nu a avut rol activ și nu a stăruit pentru a se descoperi adevărul în cauză.
În drept se invocă art.304 pct.7,8 și 9 și 304 indice 1 din vechiul Cod de procedură civilă.
Motivele de recurs au fost dezvoltate și în concluziile scrise depuse la dosar de contestatoare.
Prin acestea recurenta arată în plus că la cele trei măsurători ale terenului în litigiu s-au folosit de către expertul D. și executor mijloace simple de măsurare, tip ruletă, iar de către expertul C. o tehnologie mai precisă, astfel încât concluziile acestuia prin care observa că măsurătoarea efectuată de către executor nu respectă delimitările primului expert nu puteau fi ignorate. Totodată mai menționează că:
-țărușii de la executarea silită nu au fost mutați, deoarece li s-a adus la cunoștință părților cu ocazia executării silite că o asemenea faptă constituie infracțiune și
-că, deși i-a solicitat executorului să efectueze măsurătorile în prezența unui expert și cu aparatură corespunzătoare, nu s-a ținut seama de obiecțiunea sa, ajungându-se la litigiul prezent.
Intimații nu au formulat întâmpinare, apărându-se numai prin concluziile orale ale apărătorului de la dezbaterea procesului pe fond, concluzii consemnate în practica.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că este investită cu judecarea unei cereri de recurs formulate pentru motivele de nelegalitate reglementate la art.304 pct.7 și 9 din vechiul Cod de procedură civilă împotriva unei
Recursul este întemeiat și va fi admis, urmând a fi modificată în tot sentința recurată în sensul că va fi admisă contestația la executare și se va anula procesul-verbal nr.389/2010 întocmit de B.E.J.Asociați Ș. C. –G. S., urmând ca acesta să fie refăcut conform titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.5879/5.11.2009.
Pentru a decide astfel instanța de recurs reține că sentința recurată este nelegală deoarece Ș
-cuprinde motive contradictorii, ce nu explică soluția pronunțată în raport de probele administrate,
-a fost dată cu aplicarea greșită a art.388 C.proc.civ.vechi, neobservându-se că procesul-verbal criticat în cauză nu întrunea cerințele obligatorii ale acestui text de lege.
Astfel, deși la fond judecata s-a purtat în temeiul unei decizii anterioare de casare ce îndruma pe prima instanță să efectueze raport de expertiză pentru a verifica dacă există concordanță între titlul executoriu și punerea în executare, iar proba astfel efectuată a dovedit cu claritate că executorul judecătoresc a făcut o punere în executare greșită, prima instanță fără a motiva corespunzător, înlătură concluziile acestei expertize și apreciază că executarea este corectă, neputând prezuma că poziția actuală a țărușilor este aceea fixată de executor.
Motivând în acest fel, instanța lasă să se înțeleagă că actuala poziție a țărușilor ce a condus la litigiul de față a fost cauzată prin fapta contestatoarei de a-și diminua intenționat proprietatea, săvârșind în acest fel infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești. Asemenea concluzii grave, trase fără probe au fost preferate concluziei ce se desprindea în mod vădit din proba administrată că executarea a fost greșită, singura la care se putea ajunge prin respectarea îndrumării date de decizia de casare.
Concluziile raportului de expertiză, f.34 sunt clare în sensul că:
-executorul a scăzut din fiecare proprietate câte 20 cm, atunci când a fixat țărușul T1,
-executorul nu a materializat corect punctul 12 pentru fixarea țărușului T2, intrând în proprietatea contestatoarei cu 4,21 m.
Expertul a precizat că a avut în vedere atât delimitările efectuate de executor cât și pe acelea făcute de expertul D., în schița anexă la titlul executoriu, contrar celor susținute de instanță în hotărârea recurată.
Totodată, instanța de fond nu a avut în vedere la verificarea temeiniciei și legalității procesului-verbal întocmit de executor condițiile obligatorii pe care acesta trebuia să le întrunească potrivit art.388 C.Proc.civ.vechi.
Astfel, executorul era dator să consemneze conform art.388 pct.7,8,10 toate obiecțiunile și dificultățile întâmpinate la efectuarea executării silite, a căror existență se deduce cu certitudine din mențiunea debitoarei contestatoare alături de semnătură că „nu este de acord”. Procesul-verbal întocmit în această formă, f.32, este lacunar, nu lămurește ce aspect a suscitat nemulțumirea debitoarei, astfel încât și omisiunea acestor aspecte putea conduce la anularea lui, pentru faptul că nu permitea efectuarea unui control de temeinicie și de legalitate, fără a se mai administra probe suplimentare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Admite recursul formulat de contestatoarea O. L., în contradictoriu cu pârâții intimați P. V., P. C. și Executorul Judecătoresc „G. S.” împotriva sentinței civile nr. 583/22.01.2013 a Judecătoriei B..
Modifică în tot sentința recurată în sensul că:
Admite contestația la executare formulată de debitoarea O. L. în contradictoriu cu creditorii P. C. și V..
Anulează procesul verbal nr. 389/2010 întocmit de B.E.J. Asociați Ș. C. - G. S. și dispune refacerea acestuia conform titlului executoriu, sentința civilă nr. 5879/5.11.2009.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 noiembrie 2013
Președinte, Judecători, Grefier,
I. P. M. D. C. A. C. B.
Red.M.D./14.02.2014
Judec E. A.
dact.C.B./14.02.2014
2 exp.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 183/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1132/2013. Tribunalul... → |
|---|
