Obligaţie de a face. Decizia nr. 73/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 73/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 23-01-2013 în dosarul nr. 6071/193/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA - I - CIVILĂ
Dosar nr._
- Recurs -
- Acțiune în constatare -
DECIZIA CIVILĂ NR. 73 - R
Ședința publică din data de 23 ianuarie 2013
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE - H. I.
JUDECĂTOR - ANICULĂSEI C.
JUDECĂTOR - D. M.
GREFIER - G. M.
Pe rol, judecarea cererii de recurs formulată de către recurenta - reclamantă S.C. ,,C.” S.R.L., prin administrator, împotriva sentinței civile nr. 784 din data de 07 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria B., județul B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații - pârâți B. F., S. P. Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor, prin prefect și P. municipiului B., prin primar, având ca obiect - acțiune în constatare. -
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă procuratorul H. S., pentru partea recurentă - reclamantă S.C. ,,C.” S.R.L., lipsind toate celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, reprezentantul părții recurente - reclamante, S.C. ,,C.” S.R.L., procurator H. S., întrebată fiind, arată că nu sunt de formulat alte cereri ori de adus noi acte și înscrisuri la dosar, respectiv de invocat eventuale excepții, situație în care instanța, constatând pricina în stare de judecată, reține dosarul în vederea pronunțării.
După deliberare;
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de recurs, de față, constată că:
P. sentința civilă nr. 784 din data de 07 februarie 2012, Judecătoria B. a admis, în parte, cererea având ca obiect acțiune în constatare privind pe reclamanta .., în contradictoriu cu pârâții B. F., S. P. Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Autovehicule, județul B. și P. municipiului B..
A constatat că între reclamanta . în calitate de vânzător și pârâtul B. F. în calitate de cumpărător a intervenit un contract de vânzare cumpărare prin care s-a transmis în patrimoniul pârâtului dreptul de proprietate asupra autoturismului marca Dacia, an de fabricație 1990, nr. de omologare FADA110015I9104, ._ și nr. de înmatriculare_ pentru un preț de 8.500.000 lei vechi ( 850 RON), prezenta hotărâre ținând loc de act autentic de vânzare - cumpărare.
A respins capătul de cerere referitor la radierea și înmatricularea autoturismului de pe numele reclamantei pe numele pârâtului ca neîntemeiat și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 347,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat și cheltuieli de notificare.
Pentru a adopta o astfel de soluție, prima instanță a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 02.05.2011 sub nr._, reclamanta .. a chemat în judecată pe pârâții B. F., S. P. Comunitar-Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Autovehicule și P. municipiului B., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate ca intervenită la data de 01.07.2002 vânzarea cumpărarea autoturismului Dacia P. 1307 cu nr. de înmatriculare_ între reclamantă și pârâtul B. F., precum și să dispună radierea autoturismului de pe numele vânzătorului și înmatricularea pe numele cumpărătorului începând cu data de 01.07.2002 cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, la data de 01.07.2002, a intervenit între părți o înțelegere de vânzare cumpărare a autoturismului marca Dacia papuc 1307, înmatriculată sub nr._ materializată în înscrisul sub semnătură privată „act de vânzare cumpărare”, că vânzarea a constat în predarea autoturismului către cumpărător și încasarea avansului de 700 lei, urmând ca restul de 150 lei să se încaseze când se predă cartea de identitate, respectiv se perfectează actele în vederea radierii/ înmatriculării autoturismului, că pârâtul a luat mașina, dar nu a mai venit la încheierea actelor, neîndeplinindu-și până în prezent obligațiile de nou proprietar, că situația bunului nu a fost clarificată, datorând un impozit mai mare decât valoarea lui de piață.
Reclamanta a arătat și faptul că l-a notificat pe pârât în data de 10.02.2011, în vederea încheierii contractului de vânzare cumpărare, acesta comunicând telefonic că nu se mai află în posesia bunului.
Se arată că, legal citat, pârâtul B. F. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea capătului de cerere referitor la constatare vânzare ca neîntemeiat, arătând că vânzarea nu s-a mai perfectat datorită neîndeplinirii obligației contractuale asumate de către reclamantă în sensul restituirii în termen de o lună a cărții de identitate a autoturismului, reclamanta încheind o convenție frauduloasă întrucât cunoștea că nu se va mai putea încheia actul și realiza radierea de pe societate întrucât aceasta avea datorii și nu primea înscris de la finanțe pentru înstrăinarea bunului, că el a fost de bună credință și înainte de a se împlini perioada stipulată în convenție s-a prezentat la reclamantă, solicitând cartea de identitate a autoturismului și celelalte înscrisuri necesare pentru finalizarea vânzări, reclamanta informându-l că nu poate încheia vânzarea și întocmi formalitatea de scoatere a autoturismului din patrimoniul său din cauza datoriilor. Mai arată că nu a putut circula cu autoturismul întrucât nu a putut obține avizul de la ITP ce era expirat la data de 30.07.2002, convenția fiind încheiată la data de 01.07.2002, că a plecat în Italia la sfârșitul anului 2002 contactând reclamanta în octombrie 2004 pentru a încheia actul ce a refuzat perfectarea actului pe același considerent, indicându-i să o dezmembreze și să vândă la fier vechi, pârâtul procedând în acest sens, respectiv a vândut caroseria societății comerciale Goldana, iar numerele au fost predate reclamantei, că acțiunea reclamantei este prescrisă iar vânzarea nu s-a perfectat din culpa reclamantei, că și cel de-al doilea capăt de cerere trebuie respins întrucât autoturismul nu mai există din octombrie 2004.
Din probele administrate, prima instanță reține că în data de 01.07.2002 conform înscrisului sub semnătură privată denumit „act de vânzare cumpărare” reclamanta a vândut autoturismul menționat pârâtului B. F. pentru suma de 8.500.000 lei vechi, sumă din care s-a reținut suma de 1.500.000 lei vechi ce urma a fi dată când ar fi fost înmânată cartea de identitate pe care reclamanta se obliga să o restituie pârâtului în termen de o lună, că această convenție a fost confirmată atât de către pârât prin întâmpinare, cât și de către martorii audiați în cauză care au arătat că părțile s-au înțeles cu privire la o mașină Dacia P. și cu privire la suma de bani, rămânând o diferență de achitat întrucât lipsea un act, respectiv cartea de identitate.
Reține instanța că, potrivit art. 1295 cod civil (art. 1674 din Noul cod civil), contractul de vânzare - cumpărare are un caracter consensual, putând fi încheiat prin simplul acord de voință al părților, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalități, respectiv din momentul în care părțile s-au înțeles cu privire la lucru și preț, chiar dacă lucrul nu a fost predat și prețul numărat, iar în conformitate cu prevederilor art. 971 Cod civil, în contractele ce au ca obiect transmiterea dreptului de proprietate cum este și cazul vânzării cumpărării, proprietatea se transmite prin efectul consimțământului părților, lucrul rămânând în rizico-pericolul dobânditorului, chiar dacă nu i s-a făcut predarea lucrului.
Ca urmare a celor reținute, precum și în virtutea dispozițiilor legale arătate, instanța constată că între reclamanta . în calitate de vânzător și pârâtul B. F. în calitate de cumpărător a intervenit un contract de vânzare - cumpărare prin care s-a transmis în patrimoniul pârâtului dreptul de proprietate asupra autoturismului marca Dacia, an de fabricație 1990, nr. de omologare FADA110015I9104, ._ și nr. de înmatriculare_ pentru un preț de 8.500.000 lei vechi (850 RON), hotărârea pronunțată urmând să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la radierea și înmatricularea autoturismului de pe numele reclamantei pe numele pârâtului, instanța îl respinge ca neîntemeiat în raport de prevederile art. 17 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 conform cărora radierea din evidență a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în condițiile legii, precum și în raport de art. 11 alin.4 din O.U.G. nr. 195/2002.
Împotriva sentinței astfel pronunțată, în termen legal, a declarat recurs, recurenta - reclamantă S.C. ,,C.” S.R.L., prin administrator, în considerarea dispozițiilor art. 304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă, solicitându-se modificarea acesteia, în sensul constatării vânzării - cumpărării intervenite la data de 01 iulie 2002 și obligarea autorităților pârâte să radieze autoturismul din evidențe începând cu această dată.
Se susține că, prin sentința recurată, neprecizându-se data la care a intervenit convenția, se îngrădește dreptul recurentei de a solicita prin pârâtului - intimat restituirea sumelor achitate prin poprire, pentru bunul pe care l-a înstrăinat.
Susține recurenta faptul că radierea și înmatricularea sunt operațiuni simultane însă pentru realizarea acestora este obligatorie prezența cocontractanților, ambii având drepturi și obligații iar pârâtul intimat, de la data vânzării autoturismului și până în prezent, nu a întreprins nici un act de diligență pentru reglementarea situației juridice a acestui bun,mai cu seamă din punct de vedere fiscal, societatea fiind executată silit pentru impozitul restant datorat către bugetul de stat,sens în care se solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Pârâta P. municipiului B. depune întâmpinare la recurs prin care solicită respingerea acestuia ca nefondat invocând faptul că P. are calitatea de terț față de obligațiile asumate prin contractul de vânzare cumpărare, că operațiunile de radiere înmatriculare sunt operațiuni simultane pentru realizarea cărora este necesară prezența ambilor cocontractanți în condițiile art.11 al. 4 și art. 17 al. 2 din OUG 195/2002, invocând, de asemenea, și excepția lipsei calității sale procesuale pasive în conformitate cu disp. art. 21 și 77 din Legea 215/2001.
În recurs nu s-au formulat cereri noi de probe.
Examinând recursul, Tribunalul apreciază că acesta este întemeiat, motivat de următoarele:
Cu privire la excepția invocată Tribunalul reține că justificarea calității procesuale pasive a pârâtei P. mun. B. este dată în cauză tocmai de faptul că, în speță, s-a pus în discuție și aspecte legate de contextul stabilirii regimului juridic al obligațiilor fiscale născute în temeiul încheierii contractului de vânzare cumpărare dintre părți.
Contractul de vânzare - cumpărare privind un bun mobil are prin excelență caracter consensual, nefiind necesară perfectarea formei autentice în vederea existenței lui valabile, așa încât, din acest punct de vedere demersul reclamantei în vederea constatării prin hotărâre judecătorească a acestei vânzări nu reprezintă altceva decât mijlocul juridic în considerarea căruia aceasta urmărește și realizarea scopului final al tranzacției, acela de a transfera din punct de vedere juridic toate celelalte drepturi și obligații ce decurg din contract în sarcina noului proprietar, în speță, pârâtul.
Cum pârâtul a refuzat să se prezinte, împreună cu reclamanta, la autoritățile abilitate în vederea îndeplinirii formalităților ulterioare născute prin efectul vânzării, printre care se numără, evident, și obligația de radiere a autoturismului, aceasta din urmă a fost nevoită să se adreseze instanței de judecată, în vederea constatării vânzării spre a face o dovadă deplină în acest sens, demersul său, fiind în esență, unul concret, acela de a obține și radierea autoturismului de pe numele său, cu consecințele juridice corespunzătoare.
De aceea, Tribunalul constată că, nu există nici un impediment în raport de care să refuze reclamantei și consecința juridică imediată a constatării vânzării, aceea de a dispune radierea autoturismului de pe numele său, cu efectele juridice corespunzătoare și cu luarea în considerare a prezentei decizii, hotărâre care este menită a recunoaște reclamantei îndeplinirea exactă a obligației rezultată din încheierea contractului, atât în ceea ce privește efectul ei specific, imediat, cel al predării bunului și primirii prețului, dar și în ceea ce privește și celelalte consecințe juridice ale unei astfel de tranzacții, inclusiv cele care se reflectă pe planul obligațiilor fiscale, pe care, de altfel, reclamanta le-a evocat în prezenta acțiune și care își găsesc temeiul în prevederile art. 969, 970 din Vechiul Cod civil.
Cât privește cererea reclamantei în sensul ca instanța să dispună în cuprinsul hotărârii pronunțate și asupra datei la care intervenit în fapt vânzarea, acest lucru apare ca lipsit de interes în condițiile în care prezenta hotărâre produce efecte pentru viitor iar în ceea ce privește susținerea recurentei legată de relevanța acestei mențiuni într-o eventuală cerere în despăgubire pentru impozitul achitat până în prezent pentru acest autovehicul este de observat că o pretenție sub acest aspect poate fi invocată în considerarea altor temeiuri și a unor probatorii specifice, fără a fi condiționată de existența unei mențiuni exprese în acest sens.
În considerarea celor arătate, Tribunalul va admite recursul și va recunoaște reclamantei dreptul de a cere și de a obține radierea autovehiculului vândut din circulație, urmând a fi modificată hotărârea, în parte, în sensul celor mai sus arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite recursul formulat de către reclamanta S.C. C." S.R.L. - prin administrator, citată fiind din municipiul B., ., nr. 27, ., județul B., împotriva sentinței civile nr. 784 din data de 07 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria B., județul B., în contradictoriu cu intimații - pârâți B. F., citat fiind din satul și ., S. P. Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor, prin prefect, citat fiind din municipiul B., .. 1- 3, județul B. și P. municipiului B., prin primar.
Modifică, în parte, sentința recurată.
Dispune radierea autoturismului ,,Dacia P. 1307", cu număr de înmatriculare_ de pe numele reclamantei.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTORI, GREFIER,
H. I. A. C. D. M. G. M.
Red. Judec. A. C. / 08 .03 . 2013
Judec. fond V. O. - M.
Tehn. G. M. / 2 Exempl. / 13 .03 . 2013
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Reziliere contract. Decizia nr. 882/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
