Obligaţie de a face. Hotărâre din 23-04-2013, Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 23-04-2013 în dosarul nr. 18088/193/2011
Dosar nr._ Obligația de a face
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA – I - CIVILĂ
DECIZIA NR. 83 A
Ședința publică din 23 aprilie 2013
Președinte – A. M.
Judecător – C. M.
Grefier – A. E.
La ordine judecarea apelului civil și a cererii de suspendare executare sentință recurată formulate de pârâta recurentă Clodnischi E.-C., în contradictoriu cu reclamanta intimată . B., împotriva sentinței civile nr. 5281 din 24 august 2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc ambele părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura este legal îndeplinită.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia,după care
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față,
La data de 26.10.2012 pe rolul Tribunalul B. secția 1 civilă a fost înregistrată cererea de recurs formulată de recurenta Clodnischi E.-C., în contradictoriu cu reclamanta intimată . B., împotriva sentinței civile nr. 5281 din 24 august 2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B. prin acre a cerut suspendarea executării sentinței recurate pana la soluționarea recursului și respectiv modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
A menționat că reclamanta M. C. S.A. B. a solicitat obligarea ei la a permite accesul persoanelor împuternicite de către aceasta în interiorul apartamentului proprietatea ei, apartament care este racordat la sistemul centralizat de termoficare, pentru a proceda la deconectarea acestuia de la rețelele si instalațiile de termoficare, respectiv la blindarea caloriferelor.
Cererea a fost admisa deoarece s-a reținut, pe de o parte, ca acumulez datorii tot mai mari față de furnizorul de energie termica si, pe de alta parte, ca as fi refuzat accesul in locuință al angajaților ..
Hotărârea este nelegala, fiind rezultatul aplicării greșite a legii (art. 304 pct. 9 C.) dar si al unei greșite interpretări a situației de fapt (art. 304 indice 1 C.).
Cuantumul datoriilor acumulate fata de reclamantă nu sunt atât de mari încât să justifice debranșarea de la serviciul public de termoficare. Este adevărat ca disp. art. 30 alin. 5 si ale art. 31 alin. 2 din Legea nr. 241/2006 prevăd si posibilitatea sistării serviciului furnizat si al debranșării de la rețeaua publică însă aceste măsuri extreme nu pot fi luate decât în cazuri extreme când, datorită debitului extrem de mare si datorită relei credințe a debitorului, nu exista posibilitatea unei plăți efective a sumelor restante.
Nu contestă că există restanțe însă, atât ea cat si soțul ei, care locuiește in același apartament împreuna cu cei doi copii minori ai noștri, fac eforturi pentru a acoperi datoriile restante.
Soțul ei a plecat in străinătate la munca pe data de 27.09.2012, tocmai pentru a acoperi cheltuielile de întreținere a locuinței.
În mod greșit a reținut prima instanță ca ar fi refuzat sa le deschidă ușa angajaților reclamantei si ca nu a acceptat un dialog cu ei.
In realitate ea nici nu a avut cunoștință de demersul lor, nu a știut ca a fost căutată si nu a fost avertizată de masurile pe care urmează sa le ia împotriva ei.
Daca ar fi găsit orice notificare sau somație ar fi luat legătura cu reprezentanții reclamantei, așa cum am făcut-o si in trecut, pentru a ii convinge de buna ei credință si pentru a stabili o modalitate de eșalonare a plații debitului restant.
Rațiunea pentru care debranșarea nu ar putea fi omenește făcuta in aceasta perioada a anului este aceeași ca si cea care a dus la constituirea unui impediment legal la evacuarea din locuința intre 1 octombrie si 1 martie, respectiv pericolul efectiv in care ar fi pusa sănătatea si integritatea corporală a copiilor ei prin lăsarea fără încălzire a locuinței in perioada de iarna .
Pericolul subzistă chiar și in condițiile in care instanța de fond a stabilit clar ca nu autorizează . pentru debranșare ci stabilește doar o obligație de a face cu caracter "intuitu personae" ce nu ar putea fi executata silit decât pe calea prevăzuta de art. 580 ind 3 C..
Eventuala obligare a ei la plata de amenzi pentru fiecare zi de întârziere, sume ce nu s-a scădea din debit ci s-ar face venit la bugetul de stat, ar fi de natura a îi împovăra si mai mult situația
Nu in ultimul rând, apreciază sentința nelegala deoarece ea nu este
pronunțată in contradictoriu cu ambii proprietari ai imobilului desi acesta este in
coproprietatea ei si a soțului.
La data de 04.02.2013 a depus întâmpinare . B. prin care a cerut respingerea recusului și păstrarea sentinței primei instanțe
A înțeles să invoce nulitatea recursului ca nefiind motivat în termenul legal potrivit art. 306 alin.(1), Cod de procedură civilă și respectiv nulitatea recursului ca nefiind timbrat. Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, căile de atac se timbrează cu 50% din taxa de timbru datorată la acțiunea introductivă, iar potrivit art. 20 alin. (1) taxele de timbru se achită cu anticipație.
Întrucât rezultă că, recurenta-pârâta nu și-a îndeplinit această obligație legală, se im,pune anularea recursului, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (3) din aceeași lege.
În subsidiar, în situația în care această excepție va fi acoperită prin prezentarea dovezii de achitare a taxei de timbru, a cerut respingerea acestuia întrucât s-a încheiat cu recurenta-pârâtă Clodnischi E.-C., Convenția individuală de facturare și încasare - a energiei termice furnizate sub formă de încălzire și apă caldă menajeră - nr.50T/322/01.02.2011. Lunar, . B., a facturat cantitățile de energie termică consumate de către recurent-pârâtă, facturi în care sunt menționate contravaloarea și termenul de plată a acestora.
Motivat de neplata la termen a facturilor restante și având în vedere prevederile art.38,alin.1 lit.c din Legea 325/2006, art.6 pct.10 lit.a din Contractul nr.50T/2010 precum și ale art.4,lit.c) din Convenția nr.50T/322/01.02.2011, a informat recurenta-pârâta că în situația în care în termen de 5 zile de la comunicarea preavizului de suspendare a energiei termice nu achită sumele datorate, se va proceda la sistarea energiei termice.
Din Fișa analitică a debitorului reiese cu claritate faptul că suma datorată s-a majorat la 1530,05 lei în prezent, fapt pentru care cere să se constate că pârâta a dat dovadă de rea-credință în achitarea obligațiilor de plată față de societate.
În vederea recuperării sumelor datorate, recurenta-pârâta fost acționată în judecată de către societatea noastră în dosarele nr._ și respectiv nr._/193/2012 dosare aflate pe rolul Judecătoriei B. fapt pentru care consideră că a făcut toate demersurile pentru a nu se ajunge la solicitarea în instanță a debranșării recurent-pârâtei de la serviciile furnizate.
Pentru o justă soluționare a cauzei instanța a dispus atașarea dosarului_ .
Din actele și lucrările acestui dosar rezultă că la data de 2 decembrie 2011 pe rolul Judecătoriei B. s-a înregistrat sub nr._, cererea având ca obiect „obligație de a face” formulată de către reclamanta S.C. M. C. S.A. B., prin reprezentant, prin care s-a solicitat obligarea pârâta Clodnischi E.-C. să permită accesul persoanelor împuternicite de reclamantă, având calitatea de furnizor de energie termică, în interiorul apartamentului proprietatea pârâtului, apartament care este racordat la sistemul centralizat de termoficare, pentru a proceda la deconectarea acestuia de la rețelele și instalațiile de termoficare, respectiv blindarea caloriferelor din respectivul apartament.
În motivare, s-a arătat că S.C. M. C. S.A. B., în calitate de furnizor de energie termică a încheiat cu pârâta Clodnischi E.-C., în calitate de consumator, Convenția de facturare individuală a consumurilor de energie termică, care reprezintă Anexa nr. 4 la Contractul de furnizare a energiei termice nr. 50T/322/2011, reclamanta procedând la preluarea consumatorilor persoane fizice în Convenții de facturare individuală ca urmare a prevederilor legislative impuse de prevederile art. 4 și art. 7 pct. 2 din Ordinul ANRSC nr. 483/2008, HCL nr. 369/2010 și art. 28 alin. 2 din Legea nr. 325/2006, iar în baza convenției de facturare individuală a consumatorilor de energie termică nr. 50T/322/2011, încheiată între reclamantă, în calitate de furnizor – vânzător și numita Clodnischi E. C., având calitatea de consumator – cumpărător, . a livrat agent termic.
Această convenție încheiată a dat naștere, potrivit prevederilor art. (2) pentru reclamantă, dreptului de a factura, la tarifele în vigoare, cantitățile furnizate de energie termică determinate potrivit prevederilor legale, cât și de a încasa contravaloarea serviciilor prestate, obligația pârâtului, în urma însușirii Convenției individuale de facturare și încasare a facturilor emise de către furnizor – de a achita integral și la termen contravaloarea facturilor emise, conform dispozițiilor art. 7 lit. a din Convenție, pentru fiecare lună calendaristică fiind emise facturi fiscale individuale către pârât, în care erau evidențiate cantitatea de energie termică consumată în luna respectivă, prețul gigacaloriei și respectiv valoarea totală de plată.
De asemenea, reclamanta a mai menționat că, motivat de neplata la termen a facturilor restante, având în vedere prev. art. 38 alin. 1 lit. c din Legea nr. 325/2006, art. 6 pct. 10 lit. a din contractul nr. 50 T/322/2011, a informat pârâta că, în cazul în care, în termen de 5 zile de la comunicarea preavizului de suspendare a energiei termice nu achită sumele datorate, va proceda la sistarea furnizării energiei termice, încheind un proces-verbal de constatare din care rezultă că pârâta nu a fost găsit la domiciliu nici prima și nici a doua oară, astfel încât nu a permis reclamantei accesul în interiorul imobilului pentru a proceda la sistarea furnizării serviciului.
Imposibilitatea de a întrerupe serviciul în alt mod decât în cel menționat, datorită sistemului pe verticală al instalațiilor de distribuție a energiei termice, precum și furnizarea unui serviciu la un consumator care acumulează din ce în ce mai multe datorii, a determinat reclamanta să formuleze prezenta cerere de chemare în judecată a pârâtei.
Legal citată, pârâta nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a propune probe sau formula apărări.
Prin sentința civilă 5281/2012 Judecătoria B. a admis cererea având ca obiect „obligația de a face” formulată de reclamanta S.C. M. C. S.A. B. și a obligat pârâta să permită accesul persoanelor împuternicite de societatea reclamantă în interiorul apartamentului, racordat la sistemul centralizat de termoficare, pentru a proceda la deconectarea acestuia de la rețelele și instalațiile de termoficare, respectiv blindarea caloriferelor din acest apartament.
Pentru a pronunța această soluție a avut în vedere prima instanță că între reclamanta . și pârâta Clodnischi E. C. s-a încheiat Convenția de facturare individuală a consumului de energie termică nr. 50T/322/2011, ce reprezintă Anexa 4 la Contractul de furnizare a energiei termice nr. T/2011.
Prin Convenția de facturare individuală a consumului de energie termică nr. 50T/322/2011, reclamanta . s-a obligat să furnizeze pârâtului servicii de energie termică, având astfel dreptul de a factura și încasa lunar contravaloarea serviciilor furnizate, precum și de a calcula și încasa penalitățile de întârziere, potrivit prevederilor legale. Corelativ, pârâta avea dreptul de a primi serviciile menționate, precum și obligația de a achita integral și la termen contravaloarea facturilor. În baza acestei convenții de facturare individuală au fost emise și facturi care privesc debitul principal restant, pârâta necontestând această sumă. Instanța reține că, în speță, societatea reclamantă și-a îndeplinit cu exactitate obligația de furnizare servicii de energie termică, a întocmit facturi fiscale ce nu au fost contestate de pârâtă, iar acesta nu și-a îndeplinit obligația asumată prin convenție, nu a achitat prețul convenit și nu există dovezi pentru stingerea obligației, astfel încât instanța apreciază că pretenția dedusă judecății este întemeiată, în condițiile în care reprezentanții reclamantei s-au deplasat la domiciliul pârâtului, în vederea deconectării acestuia de la rețelele și instalațiile de termoficare, iar acesta nu le-a permis acestora accesul în locuință.
Având în vedere că Legea nr. 241/2006 prevede la art. 30 alin. 5, posibilitatea sistării serviciului furnizat de către reclamantă și la art. 31 alin. 2, posibilitatea debranșării de la rețeaua publică, după notificarea debitorului că acesta nu a achitat în 5 zile de la primirea notificării debitul către reclamantă, precum și prevederile convenției încheiată între părți, instanța a constatat întemeiată acțiunea și, în baza art. 1075 Cod civil, art. 31 alin. 2 din Legea nr. 241/2006, a admis cererea și a obligat pârâta să permită accesul persoanelor împuternicite de societatea reclamantă în interiorul apartamentului pârâtului, racordat la sistemul centralizat de termoficare pentru a proceda la deconectarea acestuia de la rețelele și instalațiile de termoficare, respectiv blindarea caloriferelor din acest apartament.
A mai arătata prima instanță că nu autorizează . în interiorul locuinței pârâtului, ci acesta are posibilitatea, potrivit principiului general al executării obligațiilor, de a executa de bună-voie prezenta sentință.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța a dispus și obligarea pârâtei la plata sumei de 8,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta în termen legal pentru motivele expuse mai sus.
Prin încheierea de ședință din 23.04.2013 instanța a recalificat calea de atac ca fiind recursul S-a avut în vedere faptul că acțiunea nu este evaluabilă în bani fiind aplicabile astfel dispozițiile art. 282 din Codul de procedură civilă.
În ceea ce privește excepția nulității recursului întrucât prin încheierea susmenționată s-a dispus recalificarea căii de atac aceasta rămâne fără obiect
În legătură cu excepția netimbrării cererii instanța constată că prezenta cale de atac este scutită de plata taxei de timbru pentru rațiuni ce vor fi expuse în continuare și care țin și de fondul cauzei .
Potrivit contractului de furnizarea a energiei termice cu numărul 505 din 01.10.2010 . B. a încheiat cu Asociația de proprietari nr. 50 un contract de furnizare a energiei termice. Prin actul adițional nr.1 din 08.02.2011 cele două părți au convenit ca societatea comercială să repartizeze să factureze și respectiv să încaseze contravaloarea serviciilor furnizate în mod individual pentru toți proprietarii din condominiu. La dosarul primei instanțe a fost atașat un înscris care poartă denumirea de convenție de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr. 50T/322 din 01.02.2011 . În act se consemnează că acesta a fost încheiat între . B. și Clodnischi E. C. (filele10-11 dosar) Această convenție a fost de altfel menționată și în acțiunea inițială ca fiind act care stă la baza raporturilor dintre părți și în temeiul căruia reclamanta ar avea dreptul să factureze și să încaseze contravaloarea serviciilor furnizate și respectiv să solicite debranșarea celor cu restanțe .
Tribunalul constată însă că această convenție nu a fost semnată și de pârâtă pe formularul depus fiind consemnat doar numele acesteia tehnoredactat. În aceste condiții nu se poate reține existența unor raporturi juridice comerciale directe dintre părți . Ca urmare în apel se stabilește că în fapt . B. este doar succesoarea în drepturi a Asociației e proprietari în ceea ce privește creanța în sumă de 1268,5 lei . Cu alte cuvinte chiar dacă reclamanta are calitatea de profesionist raporturile dintre părți nu pot fi guvernate decât de prevederile privind contractul de asociere dintre pârâtă și Asociația nr. 50 B. întrucât printr-o eventuală cesiune de creanță nu se pot modifica cele stabilite inițial în contractul încheiat în temeiul Legii 230/_ sau a Legii 114/1996.
Conform art. 50 din Legea 230/2007 Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit. Acțiunea asociației de proprietari este scutită de taxă de timbru.Ca urmare și acțiunea formulată de . trebuia timbrată de unde rezultă că nici pentru calea de atac partea nu trebuia să facă dovada plății taxei de timbru. În consecință nu este dată nici excepția netimbrării cereri.
În ceea ce privește apelul declarat în cauză de Clodnischi E.-C. acesta se privește a fi întemeiat pentru cele ce succed .
Așa cum s-a arătat mai sus tribunalul a constatat deja că la dosarul cauzei nu a fost depusă vreo convenție care să fi fost semnată de apelantă. Ca urmare acest act nu poate fi considerat ca motiv principal în ceea ce privește posibila debranșare a apartamentului acesteia de la rețeaua de încălzire.
În motivele de apel a precizat pârâta că debitele pe care le înregistrează în ceea ce privește energia termică nu ar fi atât de mari încât să conducă la o debranșare de la rețea. Acest aspect, în opinia acesteia, ar trebui verificat și în raport cu situația familială a acesteia, respectiv împrejurările că locuiesc patru persoane în apartament din care doi copii minori și că fac eforturi pentru a acoperi necesitățile financiare pentru viața de zi cu zi inclusiv în ceea ce privește debitele. Intimata a arătat că întrucât debitele restante sunt în sumă de 1530,05 lei măsura debranșării ar fi întemeiată. A făcut chiar trimitere la dispozițiile Legii 325/2006.
Din fișa analitică depusă la dosarul de apel ,singura confirmată de societate prin aplicarea mențiunii conform cu originalul, rezultă însă că în totalul sumei de 1530.05 lei se regăsesc parțial și sume care nu sunt consemnate drept contravaloare a energiei termice. Se are în vedere că reclamanta a consemnat sume ce decurg din note contabile, ,taxe de timbru, cheltuieli de notificare, manuale și respectiv o rubrică denumită AJ, reprezentând un total de 1147,17 lei. Ca urmare ar rezulta că strict pentru energie termică Clodnischi E.-C. ar datora doar suma de 382,88 lei.
Pe de altă parte din aceiași notă analitică rezultă că din februarie 2011 până în decembrie 2012 apelanta a plătit o sumă de 1150 lei în contul datoriilor pentru energia termică fapt ce denotă că aceasta a urmărit să-și achite obligațiile stabilite în legătură cu energia termică.
În ceea ce privește dispozițiile legale aplicabile se constată că potrivit art. 38 lit. c din Legea 230/2007 utilizatorii de energie termică au obligația de a permite accesul operatorului care are și calitatea de furnizor la instalațiile de utilizare a energiei termice aflate în folosința sau pe proprietatea sa, pentru verificarea funcționării și integrității acestora ori pentru debranșarea/deconectarea instalațiilor în caz de neplată sau de avarie.
În ceea privește însă activitatea de debranșare tribunalul observă că datorită situării apartamentului deținut de pârâtă într-un condominiu trebuie avute în vedere și alte consecințe pe care le-ar putea activitatea de debranșare față de celelalte locuințe situate în imobilul respectiv. Conform art. 245 din Ordinul 91/2007 deconectările individuale ale unor apartamente situate în imobile de locuit tip . energie termică din sistemul energetic de interes local, indiferent de cauze, se pot realiza în următoarele condiții cumulative:
a) să se modifice contractul de furnizare al energiei termice, prin act adițional, la solicitarea reprezentantului legal al asociației de proprietari/locatari, ca urmare a modificării puterii termice instalate în condominiu, cu acordul furnizorului;
b) să existe acceptul scris al proprietarilor spațiilor cu destinație de locuință sau cu altă destinație cu care cel care dorește debranșarea are pereți comuni sau planșee comune, din care să rezulte că sunt de acord cu debranșarea și cunosc influențele debranșării asupra condițiilor de confort și de mediu din spațiile pe care le dețin în proprietate;
c) să existe documentația tehnică prevăzută la art. 254 lit. g);
d) solicitantul să aibă montat aparat de măsurare a debitului de gaze naturale pe care le consumă, în cazul în care continuă să folosească spațiul pe care îl are în proprietate, după debranșare.
Deci conform punctului b ar trebui să existe și un acord al celorlalți proprietari tocmai datorită influenței pe care ar putea să o aibă debranșarea unui apartament în raport cu condițiile de confort ale locuințelor vecine .
Or la dosarul cauzei nu au fost depuse asemenea acorduri iar reclamanta nici nu a dovedit în condițiile art. 1169 din Vechiul Cod Civil, în vigoare până la 15.02.2013, că o asemenea măsură nu ar afecta în nici un mod pe ceilalți proprietari din condominiu. Ca urmare a celor evocate în temeiul art. 297 din Vechiul Cod de procedură civilă va fi admis apelul schimbată în tot sentința apelată în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii formulată de . B..
Cererea de suspendare a executării va fi respinsă ca rămasă fără obiect dată fiind respingerea acțiunii.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge cererea de suspendare a executării sentinței recurate până la soluționarea recursului, ca fiind rămasă fără obiect.
Admite apelul declarat de pârâta Clodnischi E. C. din B., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 5281/2012 a Judecătoriei B., în contradictoriu cu reclamanta intimată . B..
Schimbă, în tot, sentința apelată în sensul că respinge, ca nefondată, cererea formulată de reclamanta „M. C.” SA.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 23 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
A. M. C. M. A. E.
Red. C.M./23.05.2013.
Jud. B. L.
Ex. 4
| ← Servitute. Decizia nr. 327/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Partaj judiciar. Decizia nr. 1127/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
