Pretenţii. Sentința nr. 721/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 721/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 30-05-2014 în dosarul nr. 5836/40/2011
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Sentința civilă nr. 721
Ședința publică din data de 30 mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - G. B.
GREFIER - C. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul A. C. Român – Filiala B. cu sediul în B. Piața Revoluției nr. 13, jud. B. în contradictoriu cu pârâții M. B. – prin primar și C. L. al municipiului B., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință, la prima și a doua strigare a pricinii, au lipsit părțile
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier de ședință care evidențiază părțile și obiectul pricinii, arătând că prin serviciul registratură, pârâtul M. B. a depus un punct de vedere.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Asupra acțiunii civile de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. –Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 12.03.2010, sub nr._, declinată spre soluționare de Tribunalul B. către Judecătoria B. și înregistrată sub nr._/193/2010, reclamanta A. Clubul Român – Filiala B. a chemat în judecată M. B. – prin Primar și C. L. B., pentru ca în contradictoriu cu aceștia să li se constate dreptul de proprietate asupra suprafeței de 18.267 m.p., teren situat pe raza municipiului B..
Tribunalul B., prin Sentința nr. 533/29.04.2010, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei B., în conformitate cu art. 1 pct. 1 și art. 13 C.proc.civ., pe motiv că reclamanta solicită constatarea dreptului de proprietate asupra unui imobil situat în Mun. B..
Judecătoria B., învestită cu soluționarea acestei acțiuni introductive de instanță, a invocat excepția de necompetență materială, raportat la art. 2, pct. 1, lit. b C.proc.civ. a constatat că există conflict de competență negativ între Judecătoria B. și Tribunalul B. și a trimis cauza Curții de Apel Suceava pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Prin sentința civilă nr. 160/4.04.2011, Curtea de Apel Suceava, Secția Comercială de C. Administrativ și Fiscal a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului B. – Secția civilă.
Învestit astfel, Tribunalul B., Secția civilă a înregistrat dosarul sub nr._ /3.06.2011.
În fapt, reclamanta ACR Filiala B. solicită constatarea dreptului de proprietate asupra suprafeței de_ mp situat între străzile P. și Sucevei.
Acțiunea în constatare potrivit art. 111 Cod procedură civilă, partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cerere realizarea dreptului.
Acțiunea în constatare este cunoscută și sub denumirea de acțiune în recunoaștere sau în confirmare scopul reclamantului fiind obținerea pe cale judecătorească a existenței sau inexistenței unui drept.
Datorită caracterului său subsidiar, practica judiciară consideră că acțiunea în constatare este inadmisibilă în următoarele cazuri.
Când se urmărește constituirea unui titlul de proprietate cu privire la bunuri sechestrate în penal, în caz de confiscare a averii soțului condamnat, în materie de impozite în care se cerere constatarea unui act care este fals.
Pentru că acțiunea în constatare să fie admisă se cere ca reclamantul să dovedească că are un anume interes legitim, actual și născut.
Interesul să fie personal ceea ce înseamnă că în principiu numai titularul său îl poate exercita (nu este cazul în acțiunea de față).
O altă persoană nu poate acționa decât dacă face dovada că este reprezentantul titularului unui drept de proprietate.
O astfel de hotărâre, nu urmărește decât clarificarea unor raporturi juridice asupra cărora pot plana anumite îndoieli, hotărârile judecătorași obținute putând contribui la prevenirea unor încălcări care pot genera conflicte.
Este adevărat că textul art. 111 Cod procedură civilă, subordonează admiterea acțiunii în constatare de absența unei căi în realizarea dreptului pretins. Dar această restricție nu are caracter absolut în situația în care nu există o dispoziție expresă a legii care să oblige la introducerea unei acțiunii în realizarea dreptului.
Prin decizia nr. 16/1981 reclamanta după cum arată, în acțiune a primit în folosință terenul în suprfață de_ mp.
Reclamanta ACR – Filiala B. în urma demersurilor efectuate a înscris la cartea funciară dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de_ mp s-a atribuit număr cadastral nedefinitiv 5760/N,s-a întocmit cartea funciară sub nr._ conform încheierii_ din 3.07.2006, înscriere efectuată în baza sentinței civile nr. 1967 /25.03.1996 pronunțată în dosarul nr. 1043/1996 al Judecătoriei B..
Instanța a constatat că reclamantul ACR B. este posesorul suprafeței de_ mp teren situat în B. pe care este amplasat un poligon autor și o popicărie. Prin sentință s-a constatat o situație de fapt a posesie terenului care însă nu se poate confunda cu proprietatea care este o stare de drept.
ACR Filiala B. nu este proprietarul suprafeței de teren în litigiu având doar un atribut al dreptului de proprietate, adică posesia asupra terenului în speță conform sentinței civile nr. 1967 din 25.03.1996 a Judecătoriei B..
Prin Hotărârea Consiliului L. nr. 331/31.07.2007 în Anexa nr. C poziția 43 identificată prin planșa anexă nr. 22 terenul în suprafață_ mp a fost inventariat ca aparținând domeniului privat al municipiului B.. Ulterior s-a solicitat prin B. M. A. – persoană fizică autorizată intabularea dreptului de proprietate asupra acestei parcele de teren situată în intravilanul municipiului B., conform planului de amplasament avizat de OCPI B. sub nr._ din 22.10.2007motivat de faptul că imobilul are alocat deja număr cadastral. Respingerea s-a datorat unei greșite intabulări pe numele reclamantului Automobilul Clubul Român – Filiala B. care în fapt are doar posesia terenului nefiindu-i recunoscut dreptul de proprietate.
Terenul mai sus arătat face parte din domeniul privat al municipiului în temeiul legii, având în vedere următoarele prevederi:
- art. 26 din Legea nr. 18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare:
„(1) Terenurile situate în intravilanul localității, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau a municipiului, după caz, și în administrarea primăriilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosință celor care solicită să-și construiască locuințe și nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute la art. 24.
(2) Până la efectuarea operațiunilor prevăzute la alin. (1), terenurile vor fi înscrise și folosite conform destinației avute.”
- art. 36 alin.1 din aceiași lege:
„(1) Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităților și care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26.”
- art. 4 alin.1 din Hotărârea Guvernului nr. 834/1991, cu modificările și completările ulterioare:
„1) Terenurile disponibilizate ca urmare a aplicării prevederilor art. 1 aparțin proprietății private a comunelor, orașelor sau județelor și se constituie în "Fond special destinat realizării de investiții sau desfășurării unor activități economice", administrat de autoritățile administrației publice locale.”
Potrivit adresei nr._/2007 a ANCPI comunicată de Instituția Prefectului Județului B. și înregistrată la Primăria municipiului B. sub nr. 7455 din 21.04.2009 hotărârile consiliului local privind inventarierea bunurilor imobile aflate în domeniul privat al unității administrative pot sta la baza înregistrării în evidențele de cadastru și publicate imobiliară.
Art. 44 și 53 din Constituția României garantează dreptul de proprietate privată și precizează limitele stricte ale restrângerii exercițiului acestui drept, astfel că respingerea cererii de înscriere în cartea funciară este nelegală.
Dreptul de proprietate este dreptul cel mai complet care conferă titularului toate cele trei atribute: posesia, folosința și dispoziția. Legea permite însă disocierea acestor atribute și repartizarea lor la titulari diferiți conform art. 479 cod civil care dispune că „poate avea cineva asupra bunurilor sau un drept de proprietate sau un drept de folosință sau numai de servitute”. Prin această separare nu se desființează dreptul de proprietate, desmembrămintele fiind compatibile cu acest drept.
Astfel, încheierea nr._ din 3.07.2006 este dată cu aplicarea greșită a legii, înscrisurile pe care pârâta le-a anexat la cererea de înscriere nu acoperă cerințele impuse de art. 47 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 2371/1997, nu constituie probatoriu pentru demonstrarea dreptului de proprietate asupra terenului în speță. În documentația prezentată nu s-a depus actul care constituie titlul de proprietate asupra imobilului, respectiv asupra terenului, astfel încât în mod ilegal s-a respins cererea de intabulare.
Având în vedere prevederile art. 26 și 36 din Legea 7/1996 republicată:
„(1) Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale sunt opozabile față de terți, fără înscrierea în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită și uzucapiune. Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul înțelege să dispună de ele.
(2) În aceleași condiții sunt opozabile față de terți și drepturile reale dobândite de stat și de orice persoană, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotărâri judecătorești.
………
(4) Înscrierile sunt de trei feluri:
a) intabularea, având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale;
b) înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiția justificării ulterioare;
c) notarea, având ca obiect înscrierea drepturilor personale, a actelor și faptelor juridice referitoare la starea și capacitatea persoanelor, acțiunilor și căilor de atac în justiție, precum și a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară.”
Trebuie să se facă distincție între intabularea având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale, și înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiția justificării ulterioare situație ACR, a cărei documentație are alocat număr cadastral provizoriu 5760/N.
M. B. a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra terenului în calitate de titular al dreptului iar înscrierea provizorie efectuată în numele ACR Filiala B. a fost calificată greșit privind dreptul înscris, aceasta nefiind valabilă.
Prioritatea la înscriere o are proprietarul imobilului, înscrierea căreia trebuie să-i fie subsecventă orice alte înscrieri ale unor drepturi altele decât dreptul de proprietate referitoare la acel imobil și nu invers. Înscrierea în cartea funciară a unui drept nu se poate face decât cu observarea corespunzătoare a titularului dreptului de proprietate care este nucleul principal în jurul căruia se construiește noțiunea de imobil. Desigur că acces la sistemul de publicitate imobiliară are și titularul unui dezmembrământ al dreptului de proprietate sau al unui alt drept real, cum este dreptul de folosință al reclamantei. Dar înscrierea dreptului acestuia nu e poate face decât într-o manieră subsecventă dreptului de proprietate cu observarea și evidențierea corespunzătoare a titularului dreptului de proprietate . În acest sens Legea nr. 7/1996 reglementează înscrierea desmembrămintelor dreptului de proprietate ca parte accesorie a înscrierii dreptului principal, în partea a III a cărții funciare.
ACR Filiala B. neavând decât un drept de folosință atribuirea numărului cadastral provizoriu putea fi făcută numai în favoarea proprietarului iar nu în favoarea titularului dreptului de folosință. În acest sens sunt relevante dispozițiile Ordinului 633/2006 și 634/2006 Capitolul X potrivit cărora la înscrierea unui drept de folosință nu se face documentație separată și deci nu se atribuie număr cadastral ci se înscrie dreptul de folosință în partea a III-a a cărții funciare deschisă pentru proprietar și numai în cazul în care dreptul de folosință este pentru o parte din imobil este nevoie de identificarea corespunzătoare acelei părți.
Recepționându-se documentația cadastrală și atribuindu-se număr cadastral provizoriu în favoarea ACRE, acesta a fost în mod greșit tratat ca proprietar iar aceasta înseamnă implicit calificarea greșită a dreptului, ignorând faptul că reclamanta are numai un drept de folosință.
Față de cele ce preced instanța va respinge ca nefondată acțiunea reclamantului A. C. Român – Filiala B. în contradictoriu cu pârâții M. B. – prin primar și C. L. al municipiului B..
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII,
H O T A R A Ș T E
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul A. C. Român – Filiala B. cu sediul în B. Piața Revoluției nr. 13, jud. B. în contradictoriu cu pârâții M. B. – prin primar și C. L. al municipiului B., cu sediul în B., Piața Revoluției nr. 1-3.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30 mai 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. B. C. B.
Redt.BG
Tehnored. BC
4 ex/06.06.2014
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 159/2014. Tribunalul BOTOŞANI | Partaj judiciar. Decizia nr. 258/2014. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
