Acţiune în constatare. Sentința nr. 113/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 113/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 2268/62/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 113/S
Ședința publică din 13 iunie 2013
Completul Civ. D4 constituit din:
PREȘEDINTE – S. N. – judecător
Grefier – I. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea soluționării cauzei civile de față privind soluționarea cererii formulată de reclamanta S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT gaze NATURALE TRANSGAZ S.A., prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâții S. G., A. M., T. I., T. V., .. - prin reprezentant legal, S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D.G.F.P. B., prin reprezentant legal, M. B. P. PRIMAR și S.C. N. S.A., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 30 mai 2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 6 iunie 2013, când, având în vedere lipsa de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. (1) Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru prezentul termen de judecată.
Instanța, în aceeași compunere, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos.
TRIBUNALUL,
Constată că prin cererea formulată, reclamanta S. Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA a chemat în judecată pe pârâții S. G., A. M., T. I., T. V. M., SC Nelsand SA, ., Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și M. B. prin primar solicitând: să se constate că prin decizia 1568/2001 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție s-a recunoscut valabilitatea Ordinului 23/1993 emis de Prefectul Județului B. pentru terenul în suprafață de 13.471,5 mp înscris în CF_ B., nr. top_/7/2/4/4 și, ca urmare, să se constate nelegalitatea adresei nr._/1993 emisă de Consiliul Local al Municipiului B. și nulitatea absolută parțială a cererii de întabulare nr. 5747/1993; să se dispună întabularea în CF_ B. a schiței de dezmembrare efectuată de expertul B. N. în dosarul 827/C/F, expertiză ce face parte din decizia 1568/2001; să se dispună radierea dreptului de proprietate al domnului Fisciuc S. asupra imobilului cu nr. top_ și să se dispună întabularea dreptului de proprietate a acestuia asupra terenului de_,5 ,p pe imobilul cu nr. top_/7/2/4/4 în CF_ B., să se dispună întabularea dreptului de proprietate în favoarea succesorilor defunctului Fisciuc S. asupra terenului cu nr. top_/7/2/4/4; să se dispună întabularea dreptului de proprietate al Statului R. asupra celorlalte numere topografice rezultate din expertiză; să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4129/1998 încheiat între Fisciuc S. în calitate de vânzător și . în calitate de cumpărător, având ca obiect cota parte de_,9/_,6 din terenul cu nr. top_/7/2 și să se constate nulitatea absolută a încheierii de întabulare nr._/1998; să se constate nulitatea absolută a actului de dezmembrare și partaj autentificat sub nr. 919/1999 încheiat între copartajanții Fisciuc S. și . prin reprezentanți T. G. și T. I.; să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor 13/2009 cu privire la terenul de 6290 mp rezultat dintr-o dezmembrare ulterioară a terenului cu nr. top_/7/2/1; să se constate nulitatea absolută a declarației de autentificare nr. 2759/2009 și a documentației cadastrale anexate acesteia precum și a încheierii de întabulare nr._/2009; să se constate nulitatea absolută de dezmembrare și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2961/2009 încheiat între S. G. și Acojicăriței M. pe de o parte și . pe de altă parte, precum și a documentației cadastrale de dezmembrare și a încheierii de întabulare_/2009; să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 425/2010 încheiat între pârâta A. M. și pârâții T. I. și T. V. M., având ca obiect cota de ½ din imobilul cu nr. top_/7/2/1/8.
În susținerea cererii de chemare în judecată reclamanta a arătat, în esență, următoarele:
În baza deciziei 1752/1963 emisă de Sfatul Popular al Regiunii B. s-a transmis în administrarea întreprinderii pentru Exploatarea Conductelor Magistrale de Gaz Metan suprafața de teren de 2116 mp pentru construirea stației de reglare măsurare gaze naturale – SRM B..
În baza Ordinului Ministerului Agriculturii 134/1990 s-a transmis definitiv în administrarea I.E.C.M.G.N. Mediaș, actual al S.N.T.G.N. Transgaz SA Mediaș - suprafața de 3850 mp, pentru construirea sediului Exploatării Teritoriale B., aprobându-se scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestei suprafețe de teren.
Stația de reglare și măsurare gaze naturale a fost construită și pusă în funcțiune în anul 1964.
Reclamanta este succesorul legal al I.E.C.M.G.N. Mediaș în baza legilor de reorganizare succesive. A dobândit un drept de administrare asupra suprafeței de teren aferentă SRM B. și sediului Exploatării Teritoriale B. și se află în posesia reclamantei.
P. Ordinul Prefectului 23/1993, anexa 3, poziția 272, în baza art. 37 din Legea 18/1991 s-a restituit lui Fisciuc S., în proprietate, terenul în suprafață de_,6 mp situat în B., .. 28, înscris în CF_ B., nr. top_/7/2. dreptul de proprietate astfel dobândit a fost înscris în cartea funciară.
P. Ordinul Prefectului 133/1993 a fost anulată poziția 272 din anexa 3 a Ordinului 23, ca fiind emis cu încălcarea dispozițiilor legale, întrucât terenul este afectat de construcții. Acest din urmă ordin a fost atacat în instanță, iar prin decizia 1568/2001 a ICCJ a fost admisă în parte cererea formulată de Fisciuc S., a fost anulat în parte Ordinul 133/1993, cu privire la terenul de_,5 mp înscris în CF_ B., cu nr. top_/7/2/4/4, iar pentru restul suprafeței, până la_,6 mp a fost respinsă acțiunea reclamantului.
Fisciuc S., antecesorul pârâtelor S. G. și A. M., și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară pentru întreg terenul în baza unui act care nu a fost valabil.
Ulterior, în anul 1998, a înstrăinat o parte din imobil către pârâta .. În contractul de vânzare cumpărare s-a menționat că vânzătorul nu răspunde pentru evicțiune iar cumpărătoarea, prin reprezentanți, au arătat că au cunoștință de existența procesului.
Cumpărătoarea ., fiind de rea credință, contractul este loivit de nulitate absolută, cauza încheierii acestuia fiind ilicită și imorală.
La încheierea acestui act au fost de rea credință atât vânzătorul cât și cumpărătoarea.
De asemenea, prin actul de dezmembrare și partaj autentificat sub nr. 919/1999 . în două, cu nr. top_/7/2/1 și_/7/2/2. Primul lot a fost dobândit prin succesiune de pârâtele S. G. și A. M., în cote egale, conform certificatului de moștenitor 13/2009, apoi suprafața de teren a fost rectificată de la_,7 mp la_ mp. Ulterior a fost dezmembrat în zece loturi, iar sediul Exploatări Teritoriale B. și SRM B. se suprapune cu nr. top_/7/2/1/8, în suprafață de 6290 mp.
În martie 2010 succesorii defunctului Fisciuc S. au înaintat reclamantei oferta de vânzare a terenului, susținând că sunt proprietari ai terenului. S-a purtat corespondență între părți pe această temă, aceasta fiind urmată de o nouă notificare emisă de proprietarii tabulari pârâții S. G. și T. I., care a cumpărat cota de ½ parte de la pârâta A. M., prin care se cerea reclamantei să elibereze terenul deoarece îi ocupă abuziv.
Documentația întocmită în conformitate cu prevederile HG 834/1991 pentru atestarea dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului în litigiu a fost înaintată primăriei, care însă nu a avizat-o.
În aceste condiții, reclamanta nu își poate înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate, ceea ce a dus la formularea prezentei acțiunii privind nulitatea actelor de înstrăinare încheiate cu privire la terenul în litigiu și rectificarea cărții funciare.
Reclamanta a mai susținut că este evident faptul că Fisciuc S. a fost de rea credință la încheierea actelor, fiind de rea credință și T. I. și tudor G., care au contractat știind că bunul aparține altcuiva, contractele având astfel o cauză ilicită și ilegală.
Reaua credință și cunoașterea situației reale a terenului rezultă din cuprinsul actului.
Pârâtele S. G. și A. M. au fost de rea credință și acțiunea lor a avut o cauză ilicită făcută în scopul fraudării legii, cu ocazia dezbaterii succesorale. Acestea au declarat că terenul în litigiu face parte din masa succesorală deși știau că titlul autorului lor a fost anulat. S-au încălcat prevederile art. 69, 70 și 71 din Legea 36/1995 potrivit cărora trebuia să se facă inventarul masei succesorale, iar inventarierea notarială se putea face numai cu acordul persoanei în posesia căreia se aflau bunurile defunctului.
Un alt motiv de nulitate absolută parțială a certificatului de moștenitor rezidă în faptul că antecesorul pârâtelor nu putea transmite acestora mai multe drepturi decât avea el la data decesului.
Declarația autentificată sub nr. 2750/2009, actul de dezmembrare și contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2961/2009 sunt lovite de nulitate absolută pentru cauză ilicită și imorală. P. aceste acte s-a dispus cu privire la un teren asupra cărora pârâții nu aveau un drept valabil.
Reaua credință a cumpărătoarei . rezultă din faptul că a cumpărat terenuri pe care erau edificate construcții neîntabulate în cartea funciară și cu privire la care vânzătoarele nu dețineau acte de proprietate, respectiv nu puteau face dovada faptului că ele sau antecesorul lor le-au edificat.
Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 425/2010 încheiat între pârâții A. M. în calitate de vânzătoare și T. I. și T. V. în calitate de cumpărători, având ca obiect cota de ½ parte din imobilul cu nr. top_/7/2/1/8 în suprafață de 6290 mp este nul absolut deoarece au contractat cu rea credință, știind că bunul aparținea altei persoane. Vânzătoarea a avut o relație apropiată cu defunctul Fisciuc S., care s-a judecat timp de 7 – 8 ani pentru recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului, iar această chestiune îi era cunoscută vânzătoarei. Imobilul nu se afla în posesia vânzătoarei la data încheierii actului și aceeași vânzătoare a făcut reclamantei oferta de vânzare.
Cumpărătorii au fost de rea credință deoarece, T. I., în calitate de asociat al . a cumpărat o parte din imobil de la Fisciuc S., deși titlul său fusese anulat.
În ipoteza în care nu se va reține reaua credință, s-a solicitat a se constata nulitatea actelor atacate în temeiul principiului de drept al anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, actul inițial anulat fiind ordinul prefectului 234/1993.
Dată fiind nevalabilitatea actelor juridice care au stat la baza înscrierii în cartea funciară, se impune șiu rectificarea cărților funciare în care sunt înscrise suprafețele de teren dezmembrate din nr. top_/7/2.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 33-37 din Legea 7/1996, art. 89 din Ordinul 633/2006, Legea 18/1991, Legea 36/1995, Ordinul 710/C/1995, art. 948 și 968 cod civil.
Pârâții T. I. și T. V. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată și au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei deoarece nu justifică un drept propriu asupra imobilului în litigiu.
Pârâta . formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, pentru aceleași considerente ca și pârâții T., iar pe fond s-a solicitat respingerea acțiunii.
Pârâtul M. B. a formulat întâmpinare prin care și-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâtele S. Gabriele și A. M. au invocat, prin întâmpinare, excepția lipsei calității procesuale active, iar pe fond respingerea acțiunii.
Pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor a invocat excepția lipsei cașitîți8i sale procesuale pasive și excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice.
Pârâtul . a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Reclamanta și-a precizat acțiunea arătând că certificatul de moștenitor a cărui nulitate se cere are nr. 14 nu 13 cum s-a arătat în cererea de chemare în judecată.
Pârâtele S. G. și T. I. și V. au depus la dosar cerere reconvențională prin care au solicitat să se constate nevalabilitatea titlului de preluare a imobilului; se fie obligată pârâta reconvențională se le lase în deplină proprietate și posesie imobilul în litigiu.
În susținerea acestei cereri s-a arătat că Fisciuc S. nu a pierdut niciodată proprietatea imobilul, ci doar posesia.
Cererea formulată de autorul pârâților în baza Legii 10/2001 a fost respinsă cu motivarea că acesta este înscris în cartea funciară.
Dreptul său de proprietate, înscris în baza unui act revocat parțial, a fost recunoscut de către autoritatea investită cu soluționarea notificării.
P. întâmpinarea formulată la cererea reconvențională reclamanta pârâtă reconvențională a invocat excepția de netimbrare a cererii și excepția inadmisibilității cererii reconvenționale.
DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B., în calitate de reprezentantă în teritoriu a Ministerului Finanțelor Publice pentru pârâtul S. R. a invocat prin întâmpinarea formulată la cererea reconvențională excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și excepția lipsei calității de reprezentat a M.F.P. pentru S. R. pe motiv că imobilul in litigiu aparține domeniului privat al municipiului B. și excepția inadmisibilității în raport de prevederile imperative ale Legii nr. 10/2001 republicată.
Inițial, cauza a fost înregistrată în dosarul nr._/197/2011 al Judecătoriei B., iar prin sentința civilă 2802/2012 a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului B., unde a fost înregistrată în dosarul nr._ .
La termenul de judecată din 22.05.2012 au fost puse în discuția contradictorie a părților excepțiile invocate prin întâmpinările formulate în cauză. Soluționarea acestora a fost unită cu fondul.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și expertiză tehnică specialitatea topografică.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, instanța reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale active nu este întemeiată pentru următoarele considerente:
P. cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat a se constata nulitatea absolută a unor acte juridice, cereri de înscriere în cartea funciară, declarații notariale și certificat de moștenitor, urmată de rectificarea cărții funciare.
Nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, respectiv de părțile actului, avânzii cauză, alte persoane care nu au participat la încheierea actului, dar care justifică un interes propriu.
Interesul reclamantei este justificat prin aceea că, după revenirea la situația de carte funciară anterioară înscrierii ordinului prefectului 23/1993, reclamanta poate dobândi dreptul de proprietate asupra terenului și construcției pe care le folosește, în baza documentației întocmită în conformitate cu prevederile HG 834/1991.
Astfel fiind, excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâți, va fi respinsă.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. nu este întemeiată deoarece, prin radierea dreptului de proprietate al defunctului Fisciuc S. din CF_ B., nr. top_/7/2 dreptul ar fi înscris în favoarea Statului R., astfel că sub acest aspect este justificată legitimitatea procesuală pasivă a acestuia.
În ceea ce privește calitatea de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru S. R. reținem că obiectul material al actelor a căror nulitate se solicită este reprezentat de un imobil ce a fost preluat de stat.
În astfel de litigii, statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice raportat la prevederile art. 12 alin. 5 din Legea 213/1998. astfel că și această excepție va fi respinsă.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiului B. nu este întemeiată deoarece imobilul obiect al litigiului se află în intravilanul municipiului și, deși nu a participat la încheierea actelor a căror nulitate se solicită, anularea acestora îi poate aduce în proprietate parte din imobil.
Cu privire la fondul litigiului, din actele și lucrările dosarului reținem următoarele:
Imobilul cu nr. top._/7/2, descris în cartea funciară ca fiind teren arabil de 47.404,6 mp a fost preluat din proprietatea lui Fisciuc I. de către S. R., în baza D. 218/1960 și 712/1966.
Asupra acestui teren s-au edificat stația de reglare și măsurare gaze naturale și sediul Exploatării Teritoriale B.
Succesorul fostului proprietar, Fisciuc S., a solicitat, în conformitate cu prevederile Legii 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui imobil.
P. Ordinul prefectului 23/1993 defunctului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra întregului imobil, apoi, prin ordinul 133/14.09.1993 a fost anulat în parte ordinul 23, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate al lui Fisciuc S..
Anterior emiterii ordinului 133, la data de 12.04.1993, s-a formulat cerere de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului.
Defunctul Fisciuc S. a atacat în instanță Ordinul 133/1993, iar prin decizia_/2001 a Curții Supreme de Justiție a fost anulat în parte ordinul prefectului 133/1993 cu privire la terenul în suprafață de 13.471,5 mp, înscris în CF_ B., nr. top_/7/2/4/4, pentru care se menține ordinul 23/1993. Niciunul dintre pârâții prezentului litigiu nu au fost pârâți în cauza în care s-a pronunțat decizia anterior menționată.
Pe parcursul derulării procesului, Fisciuc S. a înstrăinat către . cota de_,9/_,6 din teren, în baza contractului autentificat sub nr. 4129/8.10.1998, dreptul astfel transmis fiind înscris în cartea funciară.
Apoi, coproprietarii au dezmembrat imobilul în două loturi, lotul cu nr. top nou_/7/2/1, teren în suprafață de_,7 mp a rămas în proprietatea lui Fisciuc S., iar lotul cu nr. top_/7/2/2, teren în suprafață de_,9 mp a revenit pârâtei ., operațiunile fiind efectuate în baza actului de dezmembrare și partaj voluntar autentificat sub nr. 919/1999.
După decesul lui Fisciuc Sofonie, dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. top_/7/2/1 a fost transmis prin moștenire către pârâtele A. M. și S. G., care au dezmembrat imobilul în 10 loturi, parte din acestea fiind vândute către pârâta ., iar cota de ½ din imobilul cu nr. top_/7/2/1/8 a fost transmisă pârâților T. I. și T. V..
Din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză rezultă că imobilul cu nr. top_//7/2/4/4 nu a fost delimitat; există o propunere de dezmembrare cuprinsă în raportul de expertiză întocmit în cauza anterioară, însă acesta nu a fost operat în cartea funciară.
La primul petit al cererii se solicită a se constata că prin decizia 1568/2001 a Curții Supreme de Justiție s-a recunoscut valabilitatea parțială a Ordinului 23/1993, pentru imobilul cu nr. top_/7/2/4/4 în suprafață de_,5 mp și pe cale de consecință să se constate nevalabilitatea adresei_/1993 emisă de Consiliul local B. și nulitatea absolută parțială a cererii de întabulare 5747/14.04.1993.
Această solicitare nu este întemeiată deoarece ceea ce s-a dispus printr-o hotărâte judecătorească anterioară nu poate fi reanalizat în prezentul litigiu.
Adresa emisă de Consiliul Local al Municipiului B., cu nr._/7.04.1993 este aceea prin care i s-a comunicat lui Fisciuc S. că prin ordinul 23/1993 i s-a atribuit în proprietate terenul în suprafață de_,6 mp, înscris în CF_ B., nr. top_/7/2. Aceasta a fost emisă anterior emiterii ordinului 133/14.09.1993, prin care a fost anulat ordinul 23, astfel că nu există nici un motiv de nelegalitate a adresei.
Și cererea de întabularea dreptului de proprietate dobândit în temeiul ordinului 23/1993 a fost formulată anterior anulării ordinului, astfel că nu operează nulitatea invocată de reclamantă.
La al doilea petit s-a solicitat să se dispună întabularea schiței de dezmembrare efectuate de expertul B. N. în dosarul 827/C/F., deoarece aceasta face parte din decizia 1568/2001.
Din cuprinsul deciziei menționate nu rezultă că expertiza face parte din aceasta, iar în prezentul litigiu nu se poate dispune operarea în cartea funciară a unei expertize întocmită în altă cauză, în condițiile în care, după întocmirea expertizei, au fost efectuate alte operații în cartea funciară, dezmembrări și înstrăinări de loturi.
Acest petit este subsecvet celor de constatare a nulității a actelor de dezmembrare și de înstrăinare, iar soluția sa depinde de soluția ce se va da celor de constatare a nulității absolute.
Cererile de înscrierea a dreptului de proprietate al lui Fisciuc S. și a Statului R. pe loturile determinate prin expertiza întocmită în litigiul anterior sunt subsecvente celui de înscriere în CF a acestei expertize, iar soluția sa va depinde de soluția ce se va da petitului anterior.
Reclamanta a solicitat a se constata nulitatea absolută a contractelor de vânzare cumpărare, a actelor de dezmembrare, a certificatului de moștenitor și a încheierilor de întabulare a acestora în cartea funciară.
Motivul de nulitate invocat este acela că părțile au contractat cu rea credință, iar actele au cauză ilicită și imorală.
Nevalabilitatea cauzei actului juridic civil atrage nulitatea absolută numai atunci când lipsește cauza datorită absenței scopului imediat ori când cauza este ilicită sau imorală. Dacă însă cauza lipsește datorită lipsei discernământului sau cauza este falsă datorită erorii viciu de consimțământ asupra scopului mediat, actul juridic este lovit de nulitate relativă.
Scopul imediat la contractele de vânzare cumpărare de imobile este dat de reprezentarea de către cumpărător a remiterii bunului și de către vânzător a încasării prețului.
Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4129/1998 a fost încheiat înainte de stabilirea, în mod irevocabil, a limitelor reconstituirii dreptului de proprietate al lui Fisciuc S..
Vânzarea unui bun litigios nu este interzisă de lege, vânzătorul avea înscris în cartea funciară dreptul de proprietate asupra imobilului obiect al contractului și a făcut cunoscut cumpărătorului situația juridică reală a acestuia.
Toate aceste aspecte au fost expuse de reclamantă în cererea de chemare în judecată, însă a concluzionat că la încheierea actului părțile au fost de rea credință.
Reaua credință a cocontractanților nu poate fi reținută deoarece în contract s-a menționat situația juridică a imobilului, iar acest element nu atrage nulitatea absolută a unui act juridic civil.
Dezmembrarea și partajarea imobilului ca urmare a înstrăinării unei cote din acesta este o operațiune permisă de lege – art. 728 cod civil - și accesibilă coproprietarilor, calitate pe care Fisciuc S. și pârâta . o aveau la data efectuării operațiilor.
Certificatul de moștenitor a cărui nulitate absolută parțială se solicită a fost întocmit pe baza extrasului de carte funciară care atesta dreptul de proprietate al defunctului asupra imobilului în litigiu.
Nu există dovada că pârâtele moștenitoare aveau cunoștință de existența deciziei civile 1568/2001 a Curții Supreme de Justiție. gradul de rudenie existent între defunct și moștenitoare nu implică în mod necesar cunoașterea de către pârâte a litigiului purtat asupra terenului și a soluției acestuia, iar în litigiul anterior acestea nu au avut calitatea de parte.
După soluționarea litigiului anterior prin decizia 1568/2001, părțile interesate nu au solicitat aducerea înscrierilor din cartea funciară în conformitate cu hotărârea judecătorească, ceea ce a permis emiterea de noi acte translative de proprietate și de dezmembrare a imobilului.
În ceea ce privește nerespectarea prevederilor Legii 36/1995 reținem că textele de lege invocate aveau următorul conținut la data emiterii certificatului de moștenitor
ART. 69
În cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi menționate datele de stare civilă ale defunctului, numele, prenumele și domiciliul moștenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu menționarea valorii acestora, precum și a pasivului succesoral.
Cererea va fi înscrisă în registrul succesoral al notarului public.
ART. 70
În cazurile prevăzute de lege sau la cererea celor interesați, notarul public, personal sau printr-un delegat, va face inventarierea bunurilor succesorale. Dacă nu există cerere anterioară pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere ține loc și de cerere de deschidere a acestei proceduri.
Inventarierea notarială se va putea face numai cu acordul persoanei în posesia căreia se află bunurile defunctului. În caz de refuz, se va încheia un proces-verbal, semnat de cei prezenți.
ART. 71
Procesul-verbal de inventariere va cuprinde enumerarea, descrierea și evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau în posesia defunctului la data decesului.
Bunurile a căror proprietate este contestată se vor menționa separat.
În inventar se cuprind mențiuni privind pasivul succesoral.
Bunurile defunctului care se găsesc în posesia altei persoane vor fi inventariate cu precizarea locului unde se află și a motivului pentru care se găsesc acolo.
În cazul în care, cu ocazia inventarierii, se va găsi testament lăsat de defunct, va fi vizat spre neschimbare și va fi depus în depozit la biroul notarului public.
Inventarul se semnează de cel care l-a întocmit, de succesibilii aflați la locul inventarului, iar în lipsa acestora sau a refuzului lor de a semna, inventarul va fi semnat de martorii prezenți.
P. această lege nu se impune obligativitatea încheierii procesului verbal de inventariere iar lipse acestuia nu atrage nulitatea absolută a certificatului de moștenitor.
Pârâtele A. M. și S. G., în calitate de moștenitoare aparente, au dezmembrat și înstrăinat imobilul.
Faptul că imobilul nu se află în posesia vânzătoarelor nu constituie un motiv de nulitate a actului de înstrăinare a imobilului respectiv.
Niciunul din motivele invocate de reclamantă nu duc la concluzia că actele juridice au cauze ilicite și imorale, care să atragă nulitatea absolută. Acestea s-ar putea încadra, eventual, în categoria cauzelor de nulitate relativă, însă reclamanta, neavând calitatea de parte a actelor defăimate, nu poate solicita anularea.
Principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, invocat de către reclamantă în subsidiar, are și unele excepții, susținute de principiul ocrotirii bunei credințe a subdobânditorului unui bun cu titlu oneros și principiul asigurării stabilității actului juridic civil.
Pârâții T. I. și V., . . sunt terți față de actul inițial, prin care defunctul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, au dobândit imobilul prin cumpărare în condițiile în care vânzătorul avea înscris în cartea funciară dreptul de proprietate.
Pârâtele A. M. și S. G. au dobândit prin moștenire imobilul în litigiu, iar motivele invocate în pentru anularea parțială a certificatului de moștenitor sunt de nulitate relativă, nu de nulitate absolută, iar în cauză s-a solicitat a se constata nulitatea absolută.
În consecință, față de considerentele mai sus expuse, instanța va respinge cererea reclamantei de anulare a actelor juridice indicate.
Față de respingerea acestor petite, se impune și respingerea petitelor subsecvente ale cererii de chemare în judecată.
În ceea ce privește cererea reconvențională, instanța reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 119 cod procedură civilă, dacă pârâtul are pretenții în legătură cu cererea reclamantului, el poate să facă cerere reconvențională.
Primul petit al cererii reconvenționale este de a se constata nevalabilitatea actului de preluare a imobilului de către stat.
Acest petit nu se circumscrie condițiilor impuse de art. 119 cod procedură civilă deoarece nu este în legătură cu cererea reclamanților, ci impune analiza unui act emis de alt pârât, respectiv S. R..
În legătură cu acest imobil, despre care reclamanții reconvenționali susțin că nu a fost preluat în mod valabil de către stat, antecesorul părților a formulat cerere de restituire în temeiul legilor speciale de reparație, iar după încheierea procedurii și soluționarea contestațiilor, defunctului Fisciuc S. i s-a recunoscut dreptul de proprietate pentru o anumită suprafață de teren.
Succesorii acestuia nu mai au deschisă calea dreptului comun pentru a dobândi în proprietate mai mult decât s-a recunoscut autorului lor prin legea specială.
Terenul cu nr. top_/7/2/1/8, în suprafață de 6290 mp se află în prezent în folosința reclamantei, iar în cartea funciară dreptul de proprietate este înscris în favoarea reclamanților reconvenționali.
Pentru aceste teren dreptul de proprietate al defunctului nu a fost recunoscut, astfel că cererea reconvențională va fi respinsă.
În conformitate cu prevederile art. 274 cod procedură civilă, reclamanta va fi obligată să plătească, cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 7440 lei pârâtului M. B., reprezentând onorariu de avocat și suma de 2180 lei pârâtului . onorariu de avocat și parte din onorariul de expertiză achitat.
Cererile pârâților T. V. M., T. I., A. M. și S. G. de acordare a cheltuielilor de judecată vor fi respinse deoarece cererea reclamanților reconvenționali a fost respinsă iar pârâta A. M. nu a făcut dovada efectuării unor astfel de cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Respinge excepția lipsei calității procesuale a pârâtului M. B. și a pârâtului S. R. și excepția lisei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru S. R..
Respinge acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta S. Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA, cu sediul în Mediaș, Piața CI M. nr. 1, jud. Sibiu, în contradictoriu cu pârâții S. G., domiciliată în B., .. 14, . ales în B., .. 62; A. M., domiciliată în comuna Feldioara, ., jud. B.; T. I. și T. V. M. domiciliați în B., Calea București nr. 46, ., cu domiciliul ales în B., .; . sediul ales în B., .; . cu sediul în B., .. 28; Statul Român prin Ministerul Finanțelor și M. B. prin Primar.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali S. G., T. I. și T. V. M..
Obligă pe reclamantă să plătească, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 7440 lei pârâtului M. B., suma de 2180 lei pârâtului .>
Respinge cererile pârâților T. I., T. V. M., A. M. și S. G. de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.06.2013.
PREȘEDINTE,Grefier,
judecător S. N. Pentru I. M. aflată
în concediu de odihnă
semnează înlocuitor grefier șef secție,
grefier D. A.
Red. S.N.-15.07.2013
Tehnored. AD/15.07.2013
Ex.11
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 4/2013. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1556/2013. Tribunalul... → |
|---|
