Obligaţie de a face. Decizia nr. 291/2013. Tribunalul BRAŞOV

Decizia nr. 291/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 27-02-2013 în dosarul nr. 17496/197/2009*

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ DECIZIA CIVILĂ NR. 291/R

Ședința publică din data de 27 februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE – L. S. – judecător

Judecător – P. M.

Judecător – A. B.

Grefier – I. T.

Pe rol fiind judecarea cererii de recurs formulată de recurenta C. Națională Loteria R. SA, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu intimata B. A. C., împotriva Sentiței civile numărul 6196/02.05.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată că, prin sentința civilă nr. 6196/02.05.2012, Judecătoria B. a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. Națională Loteria Română SA în contradictoriu cu pârâta B. A.- C..

La adoptarea acestei soluții, Judecătoria B. a reținut că, la data de 9 iunie 1995, între DISIM CONPRO SRL ȘI SPECIAL CONSTRUCTION SA, în calitatea de proprietari și Regia autonomă loteria națională, în calitate de reprezentant comercial al participanților, s-a încheiat contractul cadru nr. 100, prin care proprietarii și-au asumat obligația de a transmite către participanții câștigători proprietatea asupra apartamentelor în sistem time-sharing, cu obligația corelativă a reprezentantului comercial al participanților de a achita prețul stabilit, în baza actelor adiționale care urmau a fi ulterior încheiate.

Pârâta s-a prezentat și a depus la sediul RALN lozul câștigător cu ., eliberându-i-se, în data de 24 06 2003, adeverința care atesta calitatea sa de câștigător al apartamentului nr. 1 în Vila Loto 11, în perioada 22 09 – 28 09, în sistem time-sharing.

La data de 21.08.2003, între DISIM CONPRO SRL ȘI SPECIAL CONSTRUCTION SA și C. Națională Loteria Română SA, în calitate de succesor legal al Regiei Autonome ,,Loteria Națională”, s-a încheiat un addendum la contractul cadru nr. 100/1995, prin care reclamanta a dobândit dreptul de proprietate în sistem time-sharing asupra apartamentelor și părților comune precum și dreptul de servitute de trecere cu piciorul și cu mijloace de transport constituit pentru apartamentele situate în Vila LOTO 11, întabulată în C.F. nr._ (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr._ )B. asupra apartamentului nr. 1 înscris sub nr. top_/2/1/1/2/1/6/1 totul/I, la data de 3 09 2003.

Reclamanta C. Națională Loteria Română SA a susținut că prin semnarea acestui addendum la contractul cadru nr. 100/1995, odată cu dreptul de proprietate asupra imobilului, a preluat de la foștii proprietari toate drepturile și obligațiile legate de raportul obligațional născut din contractul cadru nr. 100/1995, al cărui natură juridică ar constitui o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare,contract ce a fost semnat de Regia Națională Loteria Națională, în calitate de reprezentant comercial al pârâtei, prin care s-a asumat obligația de a se încheia cu pârâta actul de atribuire în proprietate.

Afirmația reclamantei este neîntemeiată .

În cauză se constată că s-a dedus judecății un contract de joc definit de art. 1635 C.Civ. ca fiind un contract aleatoriu, ale cărui efecte în privința beneficiilor și a pierderilor pentru toate părțile depind de un eveniment necert, respectiv văzând și art. 1636 C.Civ. prin care se prevede că „ legea nu dă nicio acțiune spre plată unui debit din joc sau prinsoare” se constată că referirea la aceea că „ legea nu dă nicio acțiune” nu presupune o inadmisibilitate în promovarea unei acțiuni în instanță, ci se consacă în virtutea naturii convenției, în privința beneficiilor și pierderilor ,că dintr-un joc nu se naște un raport juridic obligațional, respectiv„un debit din joc”nu naște un drept de creanță, respectiv o obligație de plată. Mai precis, pentru cel care este câștigător dintr-un joc, valorificarea câștigului la care este îndreptățit constituie un beneficiu și nu o obligație.

Prin urmare, în considerarea celor expuse, se reține că deși pârâta a fost beneficiara lozului câștigător( opțiunea de a-l valorifica i-a revenit în totalitate) în patrimoniul reclamantei nu s-a născut niciun drept căruia să îi corespundă o obligație din partea acesteia.

Pentru aceleași considerente, se constată că pârâta nu a dobândit în patrimoniu nici obligația de plată privind cheltuielile întreținere ale vilei ce a făcut obiectul jocului de noroc.

Împotriva sentinței civile nr. 6196/2.05.2012 pronunțată de Judecătoria B., reclamanta C. Națională Loteria Română SA a exercitat calea de atac a recursului, solicitând modificarea în totalitate a acesteia, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată pe care a promovat-o.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a susținut că intimata – pârâtă a dobândit dreptul de folosință asupra bunului imobil din litigiu în momentul în care s-a prezentat la sediul RALN și a depus lozul câștigător.

Deși s-a realizat acordul de voință al părților, intimata nu s-a mai prezentat în vederea perfectării actului de atribuire în formă autentică, astfel că, în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 1073 din vechiul cod civil aplicabil raportului juridic suspus judecății, cerea de chemare în judecată pe care a formulat-o este pe deplin întemeiată.

În drept, recurenta a fundamentat cererea de recurs pe care a promovat-o pe dispozițiile existente în art. 299 și următoarele din Codul de procedură civilă.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

În calea de atac a recursului nu au fost administrate probe noi.

Analizând sentința recurată, în raport cu motivele de recurs, cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente, tribunalul constată că cererea de recurs suspusă judecății este nefondată, astfel că o va respinge, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Obligațiile a căror executare a fost solicitată prin cererea de chemare în judecată rezultă dintr-un contract de joc, ce a fost perfectat de părțile prezentului litigiu, astfel că, speța dedusă judecății trebuie soluționată prin raportare la regulile ce guvernează regimul juridic al acestui contract.

Jocul este un contract aleatoriu prin care părțile se obligă reciproc a plăti o sumă de bani sau un alt lucru câștigătorului în funcție de realizarea sau nerealizarea unui eveniment sau fapt - depinzând de forța, dibăcia, cunoștințele, inteligența, etc. părților contractante sau a altor persoane sau de hazard - care face să existe șanse de câștig-pierdere pentru toate părțile contractante.

Una dintre regulile ce guvernează regimul juridic al contractului de joc este aceea că acest contract nu produce efecte obligatorii, astfel că, creditorul nu are acțiune în justiție pentru executarea silită a contractului.

Ca regulă generală, obligația civilă imperfectă (naturală) poate fi transformată prin novație într-o obligație civilă perfectă, susceptibilă de executare prin constrângere, în schimb, promisiunea de a executa o datorie de joc nu este valabilă, executarea silită fiind exclusă în lumina art. 1636 Cod civil .

De la regula arătată se instituie o excepție prin art. 1637 alin. 1 din vechiul Cod civil aplicabil în cauza de față, care recunoaște caracterul perfect al obligației născută din „jocurile ce contribuie la exercițiul corporal”. Se au în vedere contractele încheiate între participanții jocurilor sportive, iar nu între alte peroane.

Față de considerentele ce preced, tribunalul constată că, în mod corect, judecătorul fondului a stabilit că între părțile prezentului litigiu a fost perfectat un contract de joc, ce nu este supus executării silite, în vederea obținerii, de către una dintre părțile contractante, în speță, de către recurentă, a onorării obligațiilor pe care a susținut că intimata, în calitate de câștigător al jocului de noroc, le-a asumat.

Așa cum s-a subliniat, potrivit regulilor ce guvernează regimul juridic al contractului de joc, drepturile rezultate din acesta nu pot fi supuse executării silite, astfel cum stipulează în mod expres art. 1636 din Codul civil, astfel că o acțiunea în justiție în constrângerea câștigătorului la executarea unei pretinse obligații rezultate din contractul de joc nu poate fi exercitată.

Față de considerentele mai sus expuse, tribunalul constată că Judecătoria B. a stabilit în mod corect situația de fapt și a făcut o justă aplicarea a dispozițiilor legale incidente, astfel că, în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va respinge ca nefondată cererea de recurs suspusă judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de recurs formulată de recurenta C. națională „Loteria Română” SA, reprezentată legal de director, în contradictoriu cu intimata B. A. C., împotriva sentinței civile nr. 6196/2.05.2012 pronunțată de Judecătoria B., pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 27.02.2013.

Președinte,

L. S.

Judecător,

P. M.

Judecător,

A. B.

Grefier,

I. T.

Red. L.S./14.05.2013

Tehnored. I.T./15.05.2013; 2 ex.

Jud. fond: D.-I. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 291/2013. Tribunalul BRAŞOV