Pretenţii. Decizia nr. 1204/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1204/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 17-10-2013 în dosarul nr. 2089/226/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1204/R
Ședința publică din data de 17 octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: I. L. –judecător
JUDECĂTOR: O. D. P.
JUDECĂTOR: C. F.
Grefier: C. N.-D.
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurentul Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B.- prin reprezentant legal și de către recurentul pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B., în contradictoriu cu intimații-pârâți C. B. SA- prin reprezentant legal, B. B. Groupe Societe Generale- prin Sucursala F.-prin reprezentant legal și intimatul-reclamant D. T., împotriva sentinței civile nr. 947/28.02.2013 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat H. V., în substituirea d-nei avocat C. A. pentru intimatul reclamant, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Se constată depusă la dosarul cauzei, prin fax și prin poștă, împuternicirea avocațială a d-nei avocat C. A. pentru intimatul reclamant.
Reprezentanta în instanță a intimatului reclamant depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială de substituire și chitanța de plată a onorariului avocațial și arată că nu are alte chestiuni prealabile de invocat și nici înscrisuri noi de depus .
Din analiza cererii de recurs, instanța constată că nici recurentul nu a solicitat probe noi în calea de atac a recursului.
De asemenea, instanța constată că nici intimata pârâtă B. Groupe Societe Generale, prin Sucursala F. nu a solicitat probe prin întâmpinarea formulată.
Din analiza întâmpinării formulate de intimatul pârât C. B. SA rezultă că această parte a solicitat proba cu înscrisuri, însă nu a depus la dosar niciun înscris.
Reprezentanta convențională a intimatului reclamant arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a cererii în probațiune formulată de intimatul pârât C. B. SA.
În urma deliberării, tribunalul constată că, deși, intimatul pârât C. B. SA a solicitat proba cu înscrisuri, acesta nu a înțeles să depună la dosar înscrisuri noi, astfel că instanța nu poate aprecia asupra utilității, pertinenței și concludenței acestei probe în soluționarea cauzei, motiv pentru care nu o poate încuviința.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de solicitat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile în cauză și acordă cuvântul intimatului reclamant, prin reprezentanta sa convențională, asupra cererilor de recurs deduse judecății.
Reprezentanta convențională a intimatului reclamant solicită respingerea recursurilor, menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată .
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 947 din 28.02.2013, pronunțată de Judecătoria F., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor B. – Groupe Societe Generale SA, - Agenția F. și C. B. SA.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților S. R., reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B., și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B..
A fost admisă în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamantul D. T., în contradictoriu cu pârâții S. R., reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B., și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B., și în consecință:
Au fost obligați pârâții să acorde reclamantului despăgubiri pentru depozitul în sumă de_ lei vechi, constituit la data de 06.01.1989 la C. în vederea achiziționării unui autoturism și transferat ulterior la B. Română pentru Dezvoltare - B. SA, despăgubiri calculate în condițiile OUG nr.156/2007, modificată și completată,
A fost respinsă cererea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâții S. R., reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B., și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B., având ca obiect constatare.
A fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă cererea formulată de reclamant împotriva pârâtelor B. – Groupe Societe Generale SA – Agenția F. și C. B. SA.
I-a obligat pe pârâții S. R., reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B., și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B., să plătească reclamantului suma de 4702 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria F. a reținut că, potrivit extrasului de cont și chitanței nr._ din 06.01.1989, reclamantul D. T. a depus suma de 70.000 lei vechi la C. – Unitatea F., în contul nr.8000/6366, în vederea achiziționării unui autoturism marca Dacia. Această sumă a fost transferată la B. – SA Filiala F., pentru constituirea avansului necesar obținerii de credite pentru cumpărarea unui autoturism din producția internă, astfel cum rezultă din extrasul de cont nr._ din 15.iulie 1991 (f.5-9, 118-120).
Din adresa nr.3294/29.02.2008 emisă de B., rezultă că, ulterior, s-a procedat la desființarea contului colectiv_ și s-au deschis conturi individuale pentru fiecare persoană care a transferat sume de la cec pentru cumpărarea de autoturisme, reclamantul figurând în evidențele băncii cu un astfel de cont (f.44).
Potrivit art. 1 din OUG nr.156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, aprobată cu modificări prin Legea nr.232/2008, „ persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial. În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial, conform alin. 1, sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziționării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă și din care nu s-au efectuat retrageri”.
Art.1 ind.1 din ordonanță dispune că, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.1 alin.2, de aceste prevederi beneficiază și persoanele fizice care după 22 decembrie 1989 și-au transferat depunerile existente la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, la B. Română pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A. cu același scop.
De asemenea, potrivit art.3 alin.1 din același act normativ, suma reprezentând despăgubirea prevăzută la art.2 este asigurată de M. Economiei și Finanțelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii.
În conformitate cu disp.art.4 din OUG nr. nr.156/2007, Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor ordonanței, referitoare la emisiunea și răscumpărarea titlurilor de stat, iar responsabilitatea pentru realitatea și corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor, precum și pentru ducerea la îndeplinire a acțiunii de despăgubire efectivă a persoanelor fizice beneficiare ale acestora, revine Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A.
Soluționând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de fiecare dintre pârâți, instanța a reținut că actul normativ stabilește obligații privind plata efectivă a despăgubirilor în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor, și nu a pârâtei B. – Groupe Societe Generale, pârâtă care nu are nici o obligație în raportul juridic dedus judecății. De asemenea, întrucât suma depusă de reclamant a fost transferată de la Casa de Economii și Consemnațiuni, iar obligația plății despăgubirilor nu revine acestei pârâte, fiind vorba despre despăgubiri care sunt acordate de către stat, nici această pârâtă nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Prin urmare, a dispus admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor B. – Groupe Societe Generale SA și C. B. SA, și respingerea cererii formulată de reclamant împotriva acestora, precum și respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților S. R., reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B., și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B..
Așa cum rezultă din întâmpinarea depusă de pârâta B.-GSG SA, reclamantul se află pe lista deponenților potențiali beneficiari ai despăgubirilor care vor fi acordate de stat, listă care a stat la baza corespondenței purtată între bancă și Ministerul Finanțelor Publice în vederea stabilirii numărului total al persoanelor care sunt îndreptățite să primească despăgubiri și valoarea totală a despăgubirilor, conform adreselor anexate întâmpinării (f.43-45).
Potrivit declarației pe proprie răspundere dată de reclamant, autentificată sub nr.530/11.04.2008, suma transferată de acesta la B. nu a fost afectată pe întreaga perioadă scursă de la deschiderea contului, nu a beneficiat de nici un credit pentru cumpărarea de autoturisme, nu a retras suma în numerar parțial sau integral, nu a solicitat închiderea contului, nu a transferat suma în vreun depozit și nu a ridicat dobânzi (f.10). Prin întâmpinarea depusă de B. – GSG SA nu se contestă susținerile reclamantului și nu se afirmă că acesta ar fi efectuat retrageri de sume din contul deschis pe numele acestuia.
Prin urmare, instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca reclamantul să beneficieze de despăgubiri, respectiv condiția neafectării soldului inițial prevăzută de art.1 din OUG nr.156/2007.
Față de aceste considerente, instanța a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamant împotriva pârâților S. R., reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B., și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B., care vor fi obligați să acorde reclamantului despăgubiri pentru depozitul în sumă de_ lei vechi, constituit la data de 06.01.1989 la C. în vederea achiziționării unui autoturism și transferat ulterior la B. Română pentru Dezvoltare - B. SA, despăgubiri calculate în condițiile OUG nr.156/2007, modificată și completată.
Cererea formulată de reclamant împotriva acelorași pârâți privind constatarea calității de depunător al sumei menționate a fost respinsă, față de prevederile art.111 Cod procedură civilă, în condițiile în care acesta a formulat în același timp și cerere privind plata despăgubirilor care i se cuvin, respectiv o cerere în realizarea dreptului. De asemenea, a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă cererea îndreptată împotriva pârâtelor B. – Groupe Societe Generale SA și C. B. SA pentru plata despăgubirilor.
În baza disp.art.274 Cod procedură civilă, pârâții au fost obligați să plătească reclamantului suma de 4702 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și onorariul de avocat.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs, în termen legal, pârâții S. R. prin MFP prin DGFP B. și MFP, prin DGFP B., prin care au solicitat modificarea în sensul admiterii excepției lipsei calității lor procesuale pasive, iar pe fond, ca neîntemeiată.
În motivare, recurenții pârâți au arătat, în esență, că în mod greșit, instanța de fond a reținut calitatea lor procesuală pasivă. Totodată, a interpretat greșit actul normativ de referință, respectiv OUG 156/2007 și în mod greșit, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. SA și a pârâtei B. SA.
Au menționat recurenții că nu a fost stabilită nicio despăgubire, nu s-a făcut nici un calcul asupra sumei depuse de reclamant.
Recurenții au arătat că C. B. Sa are calitate procesuală pasivă, prin prisma faptului că este instituția care are evidența depunerilor pentru fiecare depozit, calculează despăgubirea ce se cuvine în raport de deducerea dobânzii legale bonificate pe perioada în care a fost acordată, fiind indicate dispoz. art. 3 al.4 și art.4 din actul normativ menționat.
Recurenții au menționat în continuare că MFP în nume propriu nu a încasat, nu a beneficiat de nicio sumă de bani de-a reclamantului, așa încât nu poate fi obligat la despăgubiri, obligația de despăgubire incumbându-i numai depozitarului. A precizat că depozitul constituit la C. B. SA a fost transferat la B. SA, așa încât acestei pârâte îi revine exclusiv obligația de despăgubire a reclamantului.
Pe de altă parte, recurenții au învederat că intimatul reclamant a menționat că după data de 30.01.1991, a retras banii depuși la C. SA în sumă de 70.000 lei și i-a transferat la B. SA, într-un cont colectiv. Din actele dosarului, rezultă că, în evidențele C., nu se regăsește depozitul în valoare de 70.000 lei, această societate afirmând că reclamantul nu se află printre cei_ deponenți determinați de legiuitor, acesta neadresându-se, de altfel, către C. cu documente specificate în lege pentru eventuale plăți.
În drept, cererea de recurs nu a fost întemeiată.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
În apărare, intimatul reclamant și intimatele pârâte B.-Groupe Societe Generale SA și C. B. SA au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefundat.
În susținerea cererii de recurs, nu au fost depuse înscrisuri noi, conform art. 305 C.p.civ.
Analizând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente, tribunalul reține următoarele:
Astfel cum în mod corect, a reținut instanța de fond, din analiza dispozițiilor art.3 al. 1 și 4 al. 1 din OUG 156/2007, recurentului pârât Ministerul Finanțelor Publice îi revine responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor acestui act normativ, referitoare la emisiunea și răscumpărarea titlurilor de stat prin care este asigurată suma reprezentând despăgubirea prevăzută la art. 2.
Raportat la aceste dispoziții legale și faptul că suma de bani ce face obiectul procesului nu a intrat în patrimoniul recurentului pârât S. R., pentru a fi obligat la restituire, aceasta rămânând la dispoziția intimatului reclamant, rațiunea actului normativ constând în repararea prejudiciului produs persoanelor fizice deponente ca urmare a deprecierii valorii nominale a monedei naționale, se reține că acesta nu este titular al obligației din raportul juridic obligațional dedus judecății, în condițiile în care calitatea de titular al acestei obligații este stabilită de legea menționată, în sensul larg al cuvântului, în persoana Ministerului Finanțelor Publice, conform celor reținute, motiv pentru care se reține că acest subiect de drept nu are calitate procesuală pasivă, așa încât excepția invocată de acesta, ce a fost respinsă prin sentința recurată și reiterată prin cererea de recurs este întemeiată, urmând a fi admisă, iar sentința va fi modificată în acest sens.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatelor pârâte C. B. SA și B. Groupe Societe Generale SA, se reține că, în mod corect, instanța de fond a reținut lipsa calității lor procesuale pasive, sens în care a admis excepția invocate de ele.
Astfel, din analiza aceluiași act normativ menționat, rezultă indubitabil, conform celor reținute anterior, că singurul subiect de drept în sarcina căruia a fost stabilită obligația de a despăgubi persoanele care au depus sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., precum și pe cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziționării de autoturisme este recurentul pârât Ministerul Finanțelor Publice.
Celor două societăți pârâte, în calitatea lor de depozitari, nu le incumbă nicio obligație legală privind despăgubirea intimatului reclamant, astfel cum rezultă din analiza actului normativ evocat anterior. Împrejurarea că C. B. SA este menționat de art. 3 al. 4 și art. 4 al. 2 din OUG 156/2007 nu îi conferă calitate de subiect pasiv în cadrul raportului juridic obligațional dedus judecății, din această prevedere, rezultând simpla sa calitate de intermediar în efectuarea plăților despăgubirii la care este obligat recurentul pârât Ministerul Finanțelor Publice, precum și obligațiile care îi incumbă în această calitate a sa.
Pe de altă parte, în sprijinul celor reținute, se mai are în vedere, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, că din analiza actelor dosarului, rezultă că reclamantul a transferat suma de bani ce face obiectul judecății de la C. B. SA la B. Groupe Societe Generale SA, așa încât, și din acest punct de vedere, societatea nu are calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a intimatei pârâte B. Groupe Societe Generale SA, Tribunalul reține că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, având în vedere considerentele expuse anterior, cu ocazia analizei aceleiași excepții privind-o pe intimata pârâtă C. B. SA, privind lipsa stabilirii prin actul normativ menționat a vreunei obligații în sarcina sa.
Faptul că această societate bancară a comunicat Ministerului Finanțelor Publice date privind numărul potențialilor beneficiari și valoarea despăgubirilor ce le pot fi acordate, nu conduce instanța la reținerea calității sale procesuale pasive, față de lipsa oricărei obligații legale stabilite în sarcina sa.
În ceea ce privește fondul cauzei, se reține că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică.
Astfel, în mod corect, s-a reținut îndeplinirea de către reclamant a condițiilor stabilite în sarcina sa de art. 1 și 1 ind. 1 din OUG 156/2007 privind efectuarea unei depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., transferate după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, și neafectarea soldului inițial.
Conform extrasului de cont și chitanței nr._ din 06.01.1989, intimatul reclamant D. T. a depus suma de 70.000 lei vechi la C. – Unitatea F., în contul nr.8000/6366, în vederea achiziționării unui autoturism marca Dacia, sumă ce a fost transferată la B. – SA Filiala F., pentru constituirea avansului necesar obținerii de credite pentru cumpărarea unui autoturism din producția internă, astfel cum rezultă din extrasul de cont nr._ din 15.iulie 1991 (f.5-9, 118-120 dosar de fond).
Potrivit adresei nr.3294/29.02.2008 emisă de B., se reține că, ulterior, s-a procedat la desființarea contului colectiv_ și s-au deschis conturi individuale pentru fiecare persoană care a transferat sume de la cec pentru cumpărarea de autoturisme, reclamantul figurând în evidențele băncii cu un astfel de cont (f.44 dosar de fond).
Potrivit întâmpinărilor formulate în cauză de către intimata pârâtă B. Groupe Societe Generale SA, în ambele faze ale procesului, soldul ce a fost depus de intimatul reclamant nu a fost în niciun fel afectat, aceiași situație de fapt fiind expusă și de către acesta din urmă, prin declarația pe proprie răspundere autentificată sub nr.530/11.04.2008, din care rezultă că suma transferată de acesta la B. nu a fost afectată pe întreaga perioadă scursă de la deschiderea contului, nu a beneficiat de nici un credit pentru cumpărarea de autoturisme, nu a retras suma în numerar parțial sau integral, nu a solicitat închiderea contului, nu a transferat suma în vreun depozit și nu a ridicat dobânzi (f.10).
Prin urmare, câtă vreme, deopotrivă, intimatul reclamant și intimata pârâtă au afirmat un fapt negativ, din punctul de vedere al sarcinei probei în procesul civil, se reține că recurentului pârât MFP îi incumba sarcina dovedirii faptului pozitiv contrar, și anume afectarea soldului inițial, probă ce nu a fost efectuată, însă, în cauză.
Se reține, totodată, faptul că transferarea sumei de bani de la C. B. SA la B. SA nu poate reprezenta o neîndeplinire a obligației stabilite de legiuitor în sarcina intimatului reclamant, atâta vreme cât acesta însuși permite și prevede în mod expres un astfel de transfer și despăgubirea persoanelor care l-au efectuat.
Raportat la aceste considerente, Tribunalul reține că acest motiv de recurs nu este întemeiat, cererea formulată de intimatul reclamant fiind legală și temeinică.
Față de toate considerentele expuse și dispoz. art. 312 C.p.civ., tribunalul va admite recursul declarat de recurentul pârât S. R., prin MFP, prin DGRFP B. împotriva sentinței civile nr. 947 din data de 28.02.2013 pronunțată de Judecătoria B., pe care o va modifica în parte în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R., prin MFP, prin DGRFP B., invocată de acesta, iar pe cale de consecință, va respinge cererea astfel cum a fost completată de reclamantul D. T. în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin MFP, prin DGRFP B., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Totodată, va respinge recursul declarat de recurentul pârât MFP, prin DGRFP B. împotriva aceleiași sentinței pronunțată de Judecătoria B., ca neîntemeiat.
Reținând culpa procesuală a recurentului pârât MFP în formularea prezentei căi de atac, raportat la soluția ce va fi pronunțată și dispoz. art. 274 al.1 C.p.civ., va dispune obligarea sa, prin DGRFP B. la plata către intimatul reclamant a sumei de 1.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată-onorariu de avocat, conform chitanței atașate la f.39 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul pârât S. R., prin MFP, prin DGRFP B. împotriva sentinței civile nr. 947 din data de 28.02.2013 pronunțată de Judecătoria B., pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R., prin MFP, prin DGRFP B., invocată de acesta.
Respinge cererea astfel cum a fost completată de reclamantul D. T. în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin MFP, prin DGRFP B., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge recursul declarat de recurentul pârât MFP, prin DGRFP B. împotriva aceleiași sentinței pronunțată de Judecătoria B., ca neîntemeiat.
Obligă recurentul pârât MFP, prin DGRFP B. la plata către intimatul reclamant a sumei de 1.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată-onorariu de avocat.
PREȘEINTEJUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. L. O. D. P. C. F.
GREFIER
C. N.-D.
Red. IL/Tehnored. CND/25.11.2013-Ex. 2
Jud. fond- L. D.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 248/2013. Tribunalul BRAŞOV | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 3/2013. Tribunalul... → |
|---|
