Sechestru asigurător. Sentința nr. 79/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 79/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 15-04-2013 în dosarul nr. 1773/62/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 79/S
Ședința publică de la 15 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – C. F. – judecător
Grefier – I. M.
Cu participarea procurorului C. U., din cadrul Parchetului de
pe lângă Tribunalul B.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de petentul F. R. N., având ca obiect sechestru asigurător.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa petentului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Având în vedere motivele invocate în susținerea cererii de față, precum și faptul că dosarul penal a fost soluționat în mod definitiv, instanța pune în discuția petentului, potrivit dispozițiilor art. 168 alin. (3) Cod procedură civilă raportat la art. 373 alin. (2) Cod procedură civilă, excepția de necompetență materială în soluționarea prezentei cauze.
Reprezentanta Ministerului Public solicită trimiterea cauzei la instanța competentă.
Petentul, având cuvântul, de asemenea, solicită trimiterea cauzei la instanța competentă.
TRIBUNALUL,
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, petentul F. R. N. a solicitat ridicarea măsurii sechestrului asigurător dispus prin rechizitoriul întocmit de D.I.I.C.O.T. B. asupra sumelor de 500 euro și 1769 lei, ridicate la data de 18.07.2009 și a telefonului marca IPHONE ._, în urma percheziției.
În motivarea cererii, petentul a arătat că se află în executarea pedepsei de 6 ani închisoare, în temeiul sentinței penale nr. 161/S/2010 a Tribunalului B., definitivă, precum și că, prin rechizitoriul menționat, s-a dispus sechestrul asigurător asupra sumelor de bani și bunului menționate mai sus, precum și că, prin încheierea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 15.11.2011 nu s-a dispus nici în sensul confiscării bunurilor, nici în sensul ridicării sechestrului, astfel că măsura asigurătorie nu poate fi menținută, deoarece nu s-a transformat în confiscare specială.
Nu s-a indicat temeiul de drept al cererii.
La termenul de judecată de astăzi, instanța a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a Tribunalului B. în soluționarea cererii, în temeiul dispozițiilor legale menționate în preambulul prezentei sentințe.
Potrivit prevederilor art. 168 alin. 1 din Codul de procedură penală – Contestarea măsurii asigurătorii – În contra măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum și orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanței de judecată, în orice fază a procesului penal.
A.. 3 al aceluiași text de lege prevede că, după soluționarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii, se poate face contestație potrivit legii civile.
După cum rezultă din evidențele instanței, hotărârea penală prin care petentul a fost condamnat este definitivă, iar sechestrul asupra bunurilor menționate a fost aplicat prin ordonanța emisă la data de 20.07.2009 în dosarul penal nr. 23D/P/2009 al P.I.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. B..
În consecință, devin incidente preve3derile alin. 3 ale textului de lege menționat, noțiunea de „potrivit legii civile” acoperind și aspectul referitor la competență, întrucât legea nu distinge.
Potrivit prevederilor art. 373 alin. 2 C.pr.civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Având în vedere că, prin ordonanța menționată mai sus, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unor bunuri aparținând petentului, la dispoziția D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial B. și a Judecătoriei B., Tribunalul constată că instanța de executare este această judecătorie, astfel că, în temeiul dispozițiilor legale menționate mai sus, urmează a admite excepția de necompetență materială a Tribunalului B., invocată din oficiu, și în consecință urmează a declina competența de soluționare a cererii formulate de petentul F. R. N. în favoarea Judecătoriei B..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență materială a Tribunalului B., invocată din oficiu, și în consecință:
Declină competența de soluționare a cererii formulate de petentul F. R. N. în favoarea Judecătoriei B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 aprilie 2013.
PREȘEDINTE,Grefier,
Judecător C. F. I. M.
Red. C.F.- 22.04.2013
Tehnored. I.M.-22.04.2013
2 ex.
| ← Prestaţie tabulară. Decizia nr. 609/2013. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1260/2013. Tribunalul... → |
|---|
