Uzucapiune. Decizia nr. 149/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 149/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 07-02-2013 în dosarul nr. 2184/338/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILA NR.149/R
Ședința publică din 07 februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – S. Ș. M. – JUDECĂTOR
JUDECĂTOR – V. M.
JUDECĂTOR – A. G.
GREFIER – C. M. A.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenții Ș. I., Ș. E., Ș. I. și Ș. E. M., împotriva încheierii nr. 790/16.05.2012, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul civil nr._, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat M. Ortenzia pentru recurenții petenții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
S-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, din partea Primăria Zărnești relațiile solicitate de către instanță, respectiv un extras uz oficial de deces cu toate mențiunile existente pe act privind pe N. I., decedat la data de 25 ianuarie 1983, în orașul Zărnești, act deces nr. 17 din 25 ianuarie 1983.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în probațiune.
Reprezentanta convențională a recurenților solicită încuviințarea probei cu înscrisuri constând în extrasul uz oficial de deces cu toate mențiunile existente pe act privind pe N. I..
În urma deliberării, în temeiul dispozițiilor art. 305 Cod procedură civilă coroborat cu cele ale art. 167 Cod procedură civilă, instanța încuviințează în probațiune pentru recurenții înscrisul reprezentând extras uz oficial de deces.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în urma deliberării, instanța constată cauza în stare de judecată, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului dedus judecății.
Reprezentanta convențională a recurenților solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, respectiv. Judecătoria Zărnești. Prin sentința civilă atacată, instanța de fond a respins cererea formulată de petenții având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate de către petenții recurenți asupra unui imobil prin uzucapiune, considerând că acțiunea este inadmisibilă, făcând aplicarea dispozițiilor art. 28 din Decretul Lege nr. 115/1938. Instanța a constatat că cel puțin în ceea cel privește pe proprietarul tabular N. I., nu există o dovadă esențială, o condiție de admisibilitate a unei astfel de cererii, respectiv dovada decesului acestuia de mai mult de 20 de ani de la data promovării acțiunii. Ca să pronunțe o astfel de hotărâre, și ca să admită o astfel de excepție, judecătorul fondului a luat în considerare o înscriere în cartea funciară pe numele proprietarului tabular N. I. în anul 2009 ca urmare a dobândirii dreptului de proprietate de către acesta a unei suprafețe de 150 mp în baza Legii nr. 18/1991. A luat în considerare această înscriere deși la dosarul cauzei exista o adeverință ce emana de la Primăria Orașului Zărnești din care rezulta că proprietarul tabular N. I. decedase la data de 25.01.1983, ignorând un alt aspect, respectiv, cerere pentru dobândirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 nu a fost făcută de către N. I. la acea dată din 2009, ci de către numitul C. I.. Luând în considerare această notare din cartea funciară instanța de fond procedează în mod nelegal atâta timp cât prezumă că în anul 2009 proprietarul tabular N. I. se afla în viață. Această prezumție este nelegală, întrucât legislația prezumă moartea, și nu viața. Din actul depus în recurs rezultă că proprietarul tabular N. I. a decedat la data de 25.01.1983, astfel că este îndeplinită condiții de inadmisibilitate privind decesul proprietarului tabular. În aceste condiții excepția invocată de către judecătorul fondului este o excepție nelegală. judecătorul fondului a greși9t și când a admis excepția de inadmisibilitate asupra a ceea ce înseamnă întreaga acțiune ce a fost formulată de petenți. Imobilul construcție este intabulat nu pe numele lui N. I. cu privire la care judecătorul fondului a făcut aprecierile legate de deces și pe numele proprietarei tabulare Maierutiu A.. Analizând înscrierile din CF se observă că proprietarul tabular Maierutiu A. este decedată de peste 20 ani, fiind îndeplinită astfel condiția esențială prevăzută de art. 28 din Decretul Lege nr. 115/1938, iar soluția pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, trimiterea cauzei spre rejudecare.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL:
Prin încheierea nr. 790/16.05.2012, Judecătoria Zărnești a admis excepția inadmisibilitǎții, ridicatǎ din oficiu și în consecință, a respins ca inadmisibilǎ cererea formulatǎ de petenții Ș. I., Ș. E., Ș. I. și Ș. E. M..
Pentru a se pronunța în acest sens, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /06.07.2011, petenții Ș. I., Ș. E., Ș. I. și Ș. E. M. au solicitat instanței să constate că au dobândit, ca efect al prescripției achizitive și joncțiunii posesiilor, dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF_ Zǎrnești (provenit din conversia de pe hârtie a CF 1654 Tohanul Vechi), nr.top.(251, 252, 253, 254)/2, compus din teren în suprafațǎ de 150 mp și casǎ de locuit și sǎ dispunǎ înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate astfel dobândit.
La termenul din data de 08.05.2012 instanța a ridicat din oficiu excepția inadmisibilitǎții acțiunii.
Potrivit art.137 alin.1 C.Proc.Civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Excepția inadmisibilitǎții acțiunii este o excepție de procedură, absolută și peremptorie, care tinde la împiedicarea judecății pe fond, astfel încât în situația admiterii sale nu mai poate fi examinat fondul cauzei dedusă judecății.
Potrivit art. 28 alin.1 din Decretul-Lege nr.115/1938, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.
Rezultǎ astfel, din examinarea acestei dispoziții legale, cǎ o condiție esențialǎ pentru desfǎșurarea procedurii grațioase reglementatǎ de Decretul-Lege nr.115/1938, este ca proprietarul tabular al imobilului sǎ fie decedat, iar neîndeplinirea acestei condiții constituie un fine de neprimire al acțiunii.
Din examinarea cǎrții funciare desfǎșurate numǎr vechi 1654 Tohanul Vechi, instanța constatǎ cǎ imobilul ce face obiectul prezentului dosar a fost parte din imobilul cu nr.top.(251, 252, 253, 254), compus din teren în suprafațǎ totalǎ de 1681.2 mp și trei case, iar proprietar tabula al acestui imobil a fost, începând cu anul 1910, numita MǍERUȚIU I. G. A., cǎsǎtoritǎ M..
În anul 1976, în urma unei dezbateri succesorale, numitului N. I. i-a revenit imobilul și i-a fost eliberat certificatul de moștenitor nr.1823/1976.
Potrivit art.5 din Legea nr.4/1973, forma în vigoare în anul 1978, cetățenii au dreptul să aibă în proprietate personală o singură locuință și o singură casă de odihnă, pentru ei și familiile lor.
Potrivit art.56 din același act normativ, persoanele prevăzute la art.5, care dobândesc o a doua locuință prin moștenire, donație, ca urmare a căsătoriei, sau pe alte căi, sunt obligate să înstrăineze una dintre acestea în termen de un an de la dobândire, iar, în cazul neîndeplinirii obligației prevăzute în alineatul precedent, una dintre cele două locuințe va fi trecută în proprietatea statului, prin decizia comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București, cu plata unei despăgubiri, potrivit normelor stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Întrucât moștenitorul N. I. nu și-a îndeplinit obligația de a înstrǎina douǎ dintre cele trei case construite pe terenul cu nr.top.(251, 252, 253, 254), în anul 1978, Statul Român, prin autoritǎțile sale, a procedat la dezmembrarea imobilului cu nr.top.(251, 252, 253, 254) în patru imobile, anume nr.top.(251, 252, 253, 254)/1, compus din casǎ de piatrǎ și teren în suprafațǎ de 250 mp, care i-a fost lǎsat în proprietate numitului N. I. și a fost transferat în altǎ carte funciarǎ și nr.top.(251, 252, 253, 254)/2, compus din casǎ și teren în suprafațǎ de 150 mp, nr.top.(251, 252, 253, 254)/3, compus din casǎ și teren în suprafațǎ de 150 mp și nr.top.(251, 252, 253, 254)/4, compus din teren în suprafațǎ de 1131.2 mp, terenurile înscrise în aceste trei numere top fiind cooperativizate și trecute în patrimoniul CAP, iar cele douǎ case au fost preluate de Statul Român, în temeiul Legii nr.4/1973, însǎ dreptul de proprietate al statului nu a mai fost înscris în CF (filele 32-34).
Din examinarea extrasului CF depus la dosarul cauzei de cǎtre petenți, instanța a constatat cǎ, pentru terenul cu nr.top.(251, 252, 253, 254)/2 a fost formulatǎ cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în temeiul Legii nr.18/1991, de cǎtre numitul N. I., cerere care a fost admisǎ, dreptul de proprietate al numitului N. I. fiind reconstituit pentru acest teren.
În baza actului administrativ nr._/13.01.2009, emis de Primǎria Zǎrnești, a fost înscris în CF, la data de 15.01.2009, dreptul de proprietate al numitului N. I. asupra terenului cu nr.top.(251, 252, 253, 254)/2, în suprafațǎ de 150 mp (fila 35).
Petenții au susținut cǎ proprietarul tabular N. I. este decedat încǎ din anul 1983 și au depus în dovedire adeverința nr._/31.03.2009, eliberatǎ de Primǎria orașului Zǎrnești (fila 8).
Potrivit art.32 alin.1 din Decretul-Lege nr.115/1938, dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, iar aceastǎ situație poate fi schimbatǎ doar prin rectificarea înscrierilor din cartea funciarǎ, care poate fi realizatǎ, potrivit art.35 din același act normativ, doar în baza unei hotǎrâri judecǎtorești irevocabile.
Astfel, pe baza înscrierilor din CF, se poate prezuma cǎ numitul N. I., proprietarul tabular al terenului cu nr.top.(251, 252, 253, 254)/2, în suprafațǎ de 150 mp, era în viațǎ în anul 2009, anul înscrierii în CF a dreptului de proprietate dobândit prin reconstituire, iar sarcina rǎsturnǎrii acestei prezumții le revenea petenților, care însǎ nu au reușit sǎ facǎ dovada contrarǎ.
În ceea ce privește imobilul casǎ, instanța constatǎ, de asemenea, cǎ nu este îndeplinitǎ condiția de admisibilitate privitoare la decesul proprietarului tabular și, implicit, calea procedurii grațioase prevǎzutǎ de art.28 și art.130 din Decretul-Lege nr.115/1938 le este închisǎ petenților, din motivele ce vor fi arǎtate în continuare.
Astfel cum s-a arǎtat, imobilul casǎ, situat pe terenul cu nr.top.(251, 252, 253, 254)/2, a fost preluat de Statul Român, în temeiul Legii nr.4/1973, iar aceastǎ preluare în fapt a casei este independentǎ de înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciarǎ.
Pentru imobilele, terenuri sau construcții, preluate abuziv de Statul Român în perioada 1945-1989, legiuitorul a emis o . acte normative, al cǎror scop a fost acela de a repune în situația anterioarǎ regimului comunist diverse categorii de persoane care au fost deposedate pe nedrept de bunurile lor.
A mai reținut instanța că, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi.
Spre acest demers, legea în discuție prevede modalitǎțile de stabilire a dreptului de proprietate, procedura de restituire, precum și sfera persoanelor îndreptǎțite sǎ beneficieze de mǎsurile reparatorii prevǎzute de lege.
Potrivit art.2 alin.1 lit.h și lit.i din Legea nr.10/2001, prin imobil preluat abuziv se înțelege orice imobil preluat de stat cu titlu valabil, orice imobil preluat fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, precum și cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau ale administrației de stat.
În aceste condiții, instanța a constatat cǎ proprietarul de facto al construcției este, începând cu anul 1978, anul preluǎrii, Statul Român, iar acest imobil este supus procedurii prevǎzutǎ de Legea nr.10/2001, lege care fiind specialǎ, derogǎ de la legea generalǎ și este de imediatǎ aplicare.
Împotriva acestei sentințe civile au declarat recurs petenții S. I., S. I., S. E., S. E. M. solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării de probe. Pe fond, recurenții au solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, recurenții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 299, art. 301, art. 304 pct. 7, pct. 8 și 9, art. 312 pct. 3, art. 274 Cod Procedură Civilă.
Primul motiv de recurs îl vizează nelegalitatea încheierii, sub aspectul contradicției cu prevederile art. 161 alin. 1 pct. 5 Cod Procedură Civilă. Se susține că, potrivit încheierii din 08.05.2012, excepția inadmisibilității invocată din oficiu de către instanță vizează doar uzucapiunea asupra imobilului de 150 mp, proprietar N. I.. Au menționat recurenții că, din cuprinsul încheierii rezultă că judecătorul fondului nu a făcut nicio referire la obiectul cererii lor, cu privire la uzucapiunea asupra imobilului construcție pentru care proprietar în Cartea Funciară era M. I.G. A..
Prin al doilea motiv de recurs se invocă nelegalitatea și netemeinicia hotărârii, întrucât a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În acest sens, se arată că instanța de fond a constatat pe de o parte în copia extrasului CF depus la dosarul cauzei că în anul 2009 a fost înscris dreptul de proprietate în favoarea numitului N. I., iar pe de altă parte, se constată că la dosarul cauzei a fost depus de către petenți, prin apărător, dovada decesului numitului N. I., deces care a survenit la data de 25.01.1983. Se precizează că cererea de înscriere a dreptului de proprietate în baza Lg. 18/1991 nu a fost făcută de către numitul N. I. ci de către numitul C. I., astfel că, în mod greșit, instanța a apreciat că numitul N. I. era în viață în anul 2009.
Cu privire la susținerea instanței de fond relativ la cererea lor de uzucapiune a imobilului casă, situată pe terenul top 251, 252, 253, 254 totul / 2, recurenții au susținut că în mod nelegal, instanța de fond a motivat în cuprinsul hotărârii inadmisibilitatea cererii lor și cu privire la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului casă, deși, această excepție de inadmisibilitate nu a fost pusă în discuția părților la termenul la care fusese invocată excepția de inadmisibilitate în ceea ce privește uzucapiunea asupra imobilului teren. Se mai arată că susținerea instanței de fond că imobilul casă a fost preluat de Statul Român în temeiul Lg. 4/1973 și această preluare în fapt a casei este independentă de înscrierea dreptului de proprietate în CF, este nelegală deoarece, așa cum rezultă din Certificatul de moștenitor nr. 1823/1976, imobilele construcție ce urmau a fi preluate de Statul Român erau locuite de Bălăscau E. și C. E., iar ei au intrat în posesia acestui imobil prin preluarea lui de la numita Balascau E..
Au considerat recurenții că notarea din CF nu reprezintă o constituire de drepturi reale a Statului Român asupra imobilului construcție.
La termenul de judecată din 08.11.2012, din oficiu, instanța de recurs a dispus emiterea unei adrese către Primăria Orașului Zărnești, pentru a comunica la dosar extras pentru uz oficial de pe actul de deces al numitului N. I., acest înscris fiind comunicat instanței la data de 07.12.2012.
Examinând hotărârea instanței de fond în raport de motivele invocate, având în vedere actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea dedusă judecății, recurenții au investit instanța cu constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în CF_ Zărnești, nr. top 251, 252, 253, 254 totul / 2, constituit din casă de locuit și teren de 150 mp, ca efect al uzucapiunii și joncțiunii posesiei.
La termenul de judecată din 08.05.2012, instanța de fond a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, motivat de împrejurarea că din copia extrasului de CF rezultă că în anul 2009 a fost înscris dreptul de proprietate în favoarea numitului N. I., iar din dovada depusă de reprezentantul petenților, se reține că acest proprietar tabular ar fi decedat la data de 25.01.1983.
Potrivit extrasului de CF_ Zărnești, asupra terenului în suprafață de 150 mp, înscris la A1, top 251, 252, 253, 254 totul / 2, dreptul de proprietate aparține numitului N. I., iar asupra construcției înscrise la A1.1 nr. top 251, 252, 253, 254 totul / 2, dreptul de proprietate este intabulat în favoarea numitei Măeruțiu A..
Deși recurenții au făcut dovada decesului proprietarului tabular al terenului în suprafață de 150 mp, prin depunerea adresei nr._/31.03.2009, instanța de fond, în mod neîntemeiat a apreciat că nu s-a făcut dovada decesului acestuia, reținând eronat prezumția că acesta ar fi fost în viață în anul 2009 și făcând o interpretare greșită a dispozițiilor art. 32 alin. 1 din Decretul Lege nr. 115/1938.
Așa cum se poate observa din Încheierea nr. 502/20.01.2009 emisă de OCPI B. – Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Zărnești, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea defunctului N. I. asupra terenului de 150 mp înscris la A1, top 251, 252, 253, 254 totul / 2 la cererea introdusă de C. I..
Potrivit art. 47 alin. 6 din Lg. 7/1996 (în vigoare la data formulării cererii), „Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care, potrivit înscrisului original, hotărârii judecătorești sau hotărârii autorității administrative, urmează să strămute, să constituie, să modifice, să dobândească sau să stingă un drept tabular.”
A.. 7 al aceluiași articol prevede că înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute: a) de mandatarul general al celui îndrituit; b) de oricare dintre titularii aceluiași drept.
Față de dispozițiile legale anterior invocate, având în vedere și înscrisul depus la dosarul cauzei de petenți, din care rezultă că numitul N. I. a decedat la data de 25.01.1983, instanța avea obligația, în baza art. 129 alin. 5 Cod Procedură Civilă, să efectueze verificări din oficiu, în sensul solicitării Primăriei Orașului Zărnești să comunice un extras pentru uzul oficial de pe actul de deces al numitului N. I..
Ca urmare a solicitării instanței de recurs, Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a persoanelor din cadrul Primăriei Zărnești a comunicat cu adresa nr._/03.12.2012, extrasul din registru de deces pentru uz oficial, din care se reține că numitul N. I. a decedat la data de 25 ianuarie 1983.
În ceea ce privește solicitarea recurenților petenți de a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra construcției, în mod nelegal, instanța de fond s-a pronunțat în sensul respingerii cererii ca urmare a admiterii excepției inadmisibilității formulării cererii, în condițiile în care nu a pus în discuția contradictorie a părților această excepție decât în ceea ce privește cererea de constatare a dreptului de proprietate asupra terenului, aspect ce rezultă în mod neîndoielnic din motivele ce au determinat instanța să invoce această excepție, la termenul de judecată din 08.05.2012.
Pentru considerentele reținute în fapt și în drept, în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 5 și pct. 9 Cod Procedură Civilă, instanța va admite recursul declarat de recurenții S. I., S. I., S. E., S. E. M. impotriva încheierii nr. 790/16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr._, pe care o va casa și în consecință, va trimite cauza pentru rejudecare, instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții S. I., S. I., S. E., S. E. M. impotriva încheierii nr. 790/16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr._, pe care o casează și în consecință, trimite cauza pentru rejudecare, instanței de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 07.02.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
S. Ș. M. V. M. A. G.
GREFIER
pentru C. M. A.
plecat din instanță semnează
GREFIER ȘEF SECȚIE
I. M.
Red. SSM/13.06.2013
Tehnored.CL/13.06.2013
2 ex.
Jud. fond M. S.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1207/2013. Tribunalul... → |
|---|
