Anulare act. Decizia nr. 1361/2012. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1361/2012 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 01-11-2012 în dosarul nr. 1361/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Complet specializat în soluționarea litigiilor de fond funciar
DECIZIA CIVILĂ NR. 1361/R
Ședința publică din data de 1 noiembrie 2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. F. - judecător
JUDECĂTOR: I. L.
JUDECĂTOR: D. O. P.
Grefier: C. N.-D.
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul reclamant M. I. C., în contradictoriu cu intimații pârâți D. S., R. I. V., B. C., I. C., O. de C. și P. I., P. de pe lângă J. Zărnești, S. Micșunica, împotriva sentinței civile nr. 791/10.05.2012, pronunțată de J. Zărnești, în dosarul civil nr._, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă procuror A. G., pentru intimatul pârât P. de pe lângă J. Zărnești, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Se constată depusă la dosarul cauzei, prin serviciul de registratură al instanței, o notă de ședință formulată de recurentul reclamant, la care se află atașate înscrisuri, în 6 exemplare
Reprezentanta convențională a intimatului P. de pe lângă J. Zărnești solicită comunicarea acestor înscrisuri către toate părțile.
Instanța constată că înscrisurile au fost depuse la dosar, în mod preparator, de către recurentul reclamant, însă proba cu aceste înscrisuri nu a fost discutată.
Instanța pune în discuția părții prezente prin reprezentanta sa convențională cererea în probațiune formulată de recurentul reclamant.
Reprezentanta convențională a intimatului pârât P. de pe lângă J. Zărnești solicită respingerea probei cu înscrisurile depuse de către recurentul reclamant, întrucât acestea nu sunt utile soluționării cauzei.
Instanța, în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 305 coroborate cu cele ale art. 167 Cod procedură civilă, precum și modul de soluționare a acțiunii de către J. Zărnești, respinge proba cu înscrisuri solicitată de recurentul reclamant.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de solicitat, instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile în cauză și acordă cuvântul intimatului pârât, prin reprezentanta sa convențională, asupra recursului.
Reprezentanta convențională a intimatului pârât P. de pe lângă J. Zărnești solicită respingerea recursului.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 791/16.05.2012 a Judecătoriei Zărnești a fost admisă excepția lipsei calitǎții procesuale pasive, ridicatǎ din oficiu, și în consecință a fost respinsă cererea formulată de reclamantul M. I. C. în contradictoriu cu pârâții P. DE PE LÂNGǍ JUDECǍTORIA ZǍRNEȘTI, O.C.P.I. B., S. MICȘUNICA, în calitate de moștenitor al numitului S. G. I., I. C., R. I. V., B. C. și D. S., ca fiind introdusǎ împotriva unor persoane fǎrǎ calitate procesualǎ pasivǎ.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență că excepția lipsei calitǎții procesuale pasive este o excepție de fond, absolută și peremptorie, care tinde la împiedicarea judecății pe fond, astfel încât în situația admiterii sale nu mai poate fi examinat fondul cauzei dedusă judecății, iar calitatea procesualǎ pasivǎ presupune existența unei identitǎți între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecǎții.
Instanța a constatat cǎ finalitatea urmǎritǎ de reclamant prin introducerea cererii de chemare în judecatǎ este readucerea situației cǎrților funciare indicate la momentul anului 1990, moment anterior începerii procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991, în motivarea cererii reclamantul arătând cǎ pentru terenurile înscrise în cărțile funciare indicate are calitatea cerutǎ de lege pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate și, astfel, reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceste terenuri, în favoarea altor persoane, este nelegalǎ.
Rezultǎ astfel cǎ, mijlocul necesar pentru a fi îndeplinit scopul urmǎrit de reclamant este anularea titlurilor de proprietate eliberate unor persoane care nu aveau îndreptǎțirea legalǎ.
Instanța a mai reținut că procedura reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr.18/1991 se declanșeazǎ prin înregistrarea cererii formulate de persoana care pretinde cǎ este îndreptǎțitǎ, iar cererea trebuie sǎ fie însoțitǎ de acte doveditoare, iar analizarea cererilor și a actelor doveditoare se realizeazǎ de comisia localǎ de aplicare a legilor fondului funciar și se concretizeazǎ prin propuneri care sunt înaintate comisiei județene de aplicare a legilor fondului funciar, pe baza cărora comisia județeanǎ emite hotǎrârea de validare, iar ulterior, dupǎ punerea în posesie a persoanelor al cǎror drept de reconstituire a fost validat, elibereazǎ acestora titlul de proprietate, pe baza cǎruia urmeazǎ a fi înscris în c.f. dreptul de proprietate.
A reținut de asemenea că în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate participǎ persoana care solicitǎ reconstituirea dreptului de proprietate, comisia locală și comisia județeanǎ de aplicare a legilor fondului funciar, astfel cǎ, în situația în care se solicitǎ în instanțǎ anularea unor titluri de proprietate emise în aceastǎ procedurǎ, au calitate procesualǎ pasivǎ persoana beneficiarǎ a titlului de proprietate, precum și cele douǎ comisii de aplicare a legilor fondului funciar.
Instanța de fond a apreciat că, în mǎsura în care aceștia nu ar fi chemați în judecatǎ, iar titlul de proprietate ar fi anulat, s-ar încǎlca în mod flagrant dreptul la apǎrare, întrucât beneficiarul titlului de proprietate s-ar vedea lipsit de dreptul sǎu de proprietate în urma unei proceduri la care nu a participat și, astfel, nu a avut posibilitatea de a combate susținerile reclamantului, iar autoritǎțile care au emis actul anulat s-ar vedea puse în fața faptului împlinit, fǎrǎ a-și putea prezenta argumentele avute în vedere în momentul emiterii titlului de proprietate.
Instanța constatǎ cǎ, în prezenta cauzǎ, reclamantul nu a chemat în judecatǎ nici persoanele cǎrora li s-au eliberat titlurile de proprietate pentru terenurile înscrise în cărțile funciare indicate de reclamant și nici cele douǎ comisii, ci a chemat în judecatǎ P. de pe lângǎ Judecǎtoria Zǎrnești, O.C.P.I. B., I. C., în calitate de inginer cadastru la O.C.P.I. și B. C., în calitate de director al O.C.P.I. B., însǎ nici unul dintre acești pârâți nu are vreun rol în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.
De asemenea, instanța a constatar cǎ reclamantul a chemat în judecatǎ și pe S. G. I., în calitate de primar, prin moștenitorul sǎu S. Micșunica, pe R. I. V., în calitate de viceprimar, pe D. S., în calitate de secretar și pe B. C., în calitate de membru al Comisiei județene de aplicare a legilor fondului funciar B., însǎ aceste persoane, chiar dacǎ au fost membri ai celor douǎ comisii de fond funciar, nu pot figura în proces în nume personal, întrucât calitatea procesualǎ pasivǎ revine celor douǎ comisii ca autoritǎți publice și nu, în mod individual, membrilor care o compun.
În fine, a reținut că sentința penalǎ nr.26/17.02.2010, pronunțatǎ de Judecǎtoria Zǎrnești în dosarul nr._, definitivǎ prin decizia penalǎ nr.586/R/01.10.2010 Tribunalului B., invocatǎ de reclamant, nu poate oferi calitate procesualǎ pasivǎ persoanelor fizice chemate în judecatǎ în prezenta cauzǎ, întrucât, prin hotǎrârile judecǎtorești respectiv aceste persoane nu au fost condamnate definitiv pentru sâvârșirea vreunei infracțiuni de fals, ci, avându-se în vedere cǎ prin rezoluția pronunțatǎ de P. de pe lângǎ Judecǎtoria Zǎrnești în dosarul penal nr.788/P/2007 nu au fost date soluții și cu privire la aceste persoane, deși plângerea penalǎ i-a privit și pe aceștia, Judecǎtoria Zǎrnești a dispus trimiterea cauzei la procuror pentru o completǎ soluționare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul.
În dezvoltarea motivelor de recurs, acesta a arătat că instanța de fond nu a ținut seama de textele de lege pe care acesta le-a invocat, de probele administrate, precum și că s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților fără să o fi pus în discuția părților.
A mai arătat că nu a chemat în judecată persoanele pe numele cărora s-au eliberat titlurile de proprietate, întrucât ar fi fost inutil, precum și că terenurile îi revin în calitate de moștenitor, iar pe de altă parte a chemat în judecată, în dosarul nr._ i-a chemat în judecată pe pârâții Comisia Locală Râșnov, Comisia Locală Zărnești, Comisia Județeană B. și L. I..
A arătat de asemenea că, potrivit Legii nr. 169/1997, se anulează titlurile de proprietate, iar conform Legii nr. 1/2000 fostul proprietar care face dovada proprietății cu acte c.f. poate obține restituirea în natură a terenului.
În continuare, recurentul a arătat că a făcut dovada dreptului de proprietate și a formulării cererii, că terenurile erau libere și că a solicitat anularea încheierilor de carte funciară și a documentației depuse, radierea Statului Român și revenirea la situația anterioară, pentru a putea intra în posesia terenurilor în calitate de moștenitor, precum și că, în mod ilegal, s-a înscris dreptul de proprietate al statului prin expropriere în baza Legii nr. 33/1994, deși imobilele nu erau de interes național și nu putea avea loc exproprierea.
A mai arătat că instanța de fond nu a motivat sentința în baza textelor de lege pe care reclamantul le-a invocat și a ținut seama numai de poziția avocatului care are și calitatea de consilier local, fiind incompatibil.
Reclamantul a arătat de asemenea că pârâții sunt cei vinovați de situația creată întrucât aceștia au întocmit actele care au condus la acest litigiu, iar persoanele pe numele cărora au fost emise adeverințele și titlurile de proprietate nu aveau nici un drept, nefiind de altfel posibil să cheme în judecată toate acele persoane, întrucât terenurile s-au înstrăinat în mod abuziv.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru, având în vedere calificarea dată acestuia, ca fiind un litigiu de fond funciar.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând sentința Judecătoriei B. în raport cu probele dosarului și cu motivele de recurs, Tribunalul constată că acesta este nefondat.
În ceea ce privește susținerea potrivit căreia instanța de fond nu ar fi pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, se constată că aceasta nu corespunde adevărului, J. Zărnești supunând dezbaterii excepția invocată din oficiu, la termenul de judecată din 8.05.2012, termen la care reclamantul nu a fost prezent la apelul cauzei, având termen în cunoștință.
Părțile prezente și respectiv reprezentate au pus concluzii cu privire la această excepție, iar instanța a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise cu privire la excepția invocată din oficiu, după strigarea cauzei fiind întocmit un proces-verbal din care rezultă că reclamantul s-a prezentat în instanță, fiindu-i aduse la cunoștință excepția invocată din oficiu și posibilitatea de a depune la dosar concluzii scrise cu privire la aceasta.
În concluziile scrise pe care le-a formulat reclamantul a făcut referire și la excepția invocată din oficiu, solicitând respingerea acesteia, astfel că nu poate susține că nu a avut cunoștință despre excepția invocată și că instanța s-ar fi pronunțat asupra acesteia fără să o fi pus în dezbaterea părților.
În ceea ce privește celelalte motive de recurs, instanța constată că acestea sunt neîntemeiate, instanța de fond reținând în mod corect că pârâții chemați în judecată nu au calitate în raportul de drept material dedus judecății, care vizează anularea mai multor acte emise în temeiul legilor fondului funciar, precum și că reclamantul nu a chemat în judecată beneficiarii acestor acte, fiind inadmisibilă lezarea drepturilor acestora fără ca ei să fie părți în proces.
Reclamantul nu arată în mod concret pentru ce motive consideră că pârâții chemați în judecată ar avea calitate procesuală pasivă, iar susținerea acestuia potrivit căreia chemarea în judecată a titularilor drepturilor constituite sau reconstituite în baza legilor fondului funciar este inutilă nu poate fi primită, instanța de fond reținând în mod corect că nu este admisibil ca beneficiarul titlului de proprietate să fie lipsit de dreptul sǎu de proprietate în urma unei proceduri la care nu a participat.
Nu poate fi de asemenea primit argumentul referitor la înstrăinarea terenurilor, cu consecința multiplicării numărului de persoane care ar trebui să fie chemate în judecată, pentru același argument menționat mai sus.
Referirile reclamantului la un alt dosar aflat la rolul Judecătoriei Zărnești, precum și la exproprierea unor imobile în baza Legii nr. 33/1994 sunt străine de natura cauzei și de motivele pentru care a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată pentru acest temei.
Instanța va înlătura și motivul de recurs referitor la neluarea în considerare a temeiurilor de drept invocate de reclamant, având în vedere că litigiul nu a fost soluționat în baza acestora ca urmare a admiterii unei excepții de fond, cu caracter absolut și peremptoriu, care face inutilă cercetarea în fond a pricinii.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Tribunalul urmează a respinge recursul declarat de reclamantul M. I. C. împotriva sentinței civile nr. 791/16.05.2012 a Judecătoriei Zărnești, care va fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul M. I. C. împotriva sentinței civile nr. 791/16.05.2012 a Judecătoriei Zărnești, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 1 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. F. I. L. D. O. P.
Grefier,
C. N.-D.
Red. CF/27.11.2012
Tehnored. CND/28.11.2012
Ex. 2
Jud fond – M. S.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1358/2012. Tribunalul... → |
|---|
