Contestaţie la executare. Decizia nr. 390/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 390/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 390/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ DECIZIE Nr. 390/R
Ședința publică de la 01 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. C.
Judecător A. B.
Judecător P. M.
Grefier V. D.
Pe rol fiind judecarea cererii de recurs formulată de recurenta contestatoare B. F. în contradictoriu cu intimații B. C. U. B., prin reprezentant legal, și ., pin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr._/18.09.2014 pronunțată de Judecătoria B. .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2015, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 23.09.2015, și apoi pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată că prin Sentința civilă nr._ din data de 18.09.2014 a Judecătoriei B. s-a dispus respingerea contestației la executare formulată de contestatorul B. F. în contradictoriu cu intimata B. Cooperatistă U. B. și cu terțul poprit . B., împotriva formelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 57/2012 al B. Limișcă S.-B..
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că intimata B. Cooperatistă U. B. a formulat cerere de executare silită împotriva debitorului B. F., pentru suma de 1972,10 lei, înregistrată la B. Limișcă S.-B. (f. 141 ).
Executarea silită a fost încuviințată anterior, prin încheierea din data de 05.02.2010, de către Judecătoria B., la data la care exista Corpul Executorilor din cadrul Băncii Centrale Cooperatiste Creditcoop, în dosarul nr._ (f. 144).
Executarea silită a fost încuviințată în temeiul titlului executoriu constând în contractul de credit persoane fizice nr. 263/12.09.2008 (f.145-149) prin care intimata a acordat contestatorului împrumutul în cuantum de 5000 lei, pe care acesta urma să îl restituie în rate lunare, termenul fiind de 60 de luni, începând cu data de 17.10.2008 și până în 17.09.2013, conform graficului de rambursare depus la filele 24,25. Părțile au stabilit la art. 3 din contractul de credit, dobânda anuală variabilă de 15 %, comisioane, iar la art. 3 din condițiile generale de creditare (f.26), s-a stabilit și obligația debitorului de a achita dobânda penalizatoare de 10% pe an, în caz de nerambursare la scadență a ratelor.
În cadrul procedurii execuționale, executorul judecătoresc a dispus înființarea măsurii popririi (f.42), comunicând terțului poprit ., angajator al debitorului-contestator, interdicția de a plăti contravaloarea sumelor de bani poprite, până la concurența sumei datorate creditoarei.
Susținerea contestatorului în sensul că actele de executare silită sunt nule/anulabile deoarece nu i-au fost comunicate la domiciliul în mun. F., ., . fi primită, câtă vreme respectivele acte au fost comunicate debitorului la adresa cu care acesta figurează în contractul de credit, iar acesta nu a făcut dovada că a comunicat Băncii schimbarea adresei,deși avea această obligație conform art. 9 lit. b din condițiile generale de creditare.
De asemenea, susținerea contestatorului în sensul că a achitat integral suma împrumutată, nu este întemeiată.
Astfel, raportat chiar la graficul de rambursare conform căruia debitorul trebuia să restituie în total suma de 8033,46 lei, compusă din 5000 lei–debit, 2133,46 lei - dobândă și 900 lei-comision de gestiune.
Or, contestatorul,deși are de restituit această sumă, susține fără temei că, achitând în total suma de 5711,62 lei, a restituit integral debitul.
Față de cele mai sus expuse, instanța de fond a reținut că procedura execuțională a fost derulată cu respectarea art. 452-461 din C.proc.civ, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 399 și urm C.pr.civ a respins contestația la executare ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal contestatorul B. F., solicitând schimbarea sentinței atacate și admiterea contestației astfel cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a învederat că cererea de executare silită a fost formulată prin capitalizarea creditului restant, urmare a declarării scadenței anticipate a contractului de credit, sens în care nu se poate vorbi de o restituire amiabilă a creditului ca o datorie curentă potrivit graficului de eșalonare invocat de către instanța de fond ci de recuperarea pe calea executării silite a unei creanțe restante față de bancă.
În cauză, s-a achitat prin poprire suma totală de 5.796 lei, acoperindu-se integral suma solicitată de către creditoare iar art.4.3 din condițiile generale stabilește în mod clar cum este făcută imputația plății, ordinea de recuperare a creanțelor cuvenite creditorului fiind – cheltuieli de urmărire, comisioane, creanțe restante, dobânzi curente, credite curente.
Creditorul nu a prezentat în instanță un calcul asupra imputației plății, pentru a justifica cuantumul dobânzilor și penalităților asupra cărora se referă și nici temeiul de drept pentru pretențiile percepute iar din studiul dosarului execuțional nu rezultă nici faptul că aceste accesorii au fost calculate măcar de creditoare, nu rezultă nici cuantumul acestora, nici perioada.
În drept, au fost invocate prevederile art.299, art.304¹ Cod pr. civilă.
Cererea de recurs a fost legal timbrată.
Contestatorul a mai depus motive de recurs suplimentare (f.6-7) prin care a solcitiat a se constata perimarea executării silite, față de dispozițiile art.389 Cod pr. civ. și a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite dispozițiile art.379 Cod pr .civ. raportat la dispozițiile art.371 ind.5 alin.1 Cod pr. civ., creanța pretindă nefiind certă, lichidă și exigibilă.
Intimata B. Cooperatistă U. B. a depus întâmpinare (f.14-20) prin care a invocat excepția netimbrării iar pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind nefondată.
La termenul din data de 16.09.2015, s-a constatat tardivitatea depunerii întâmpinării de către intimată și înscrisul depus a fost calificat ca reprezentând concluzii scrise.
În recurs, nu au fost administrate alte probe noi.
Examinând sentința civilă recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și a probelor administrate în cauză, tribunalul constată că cererea de recurs nu este fondată.
Astfel, în ce privește perimarea executării silite, tribunalul constată că inițial, intimata creditoare a solicitat prin cererea formulată în data de 25.01.2010, executare silită a contestatorului pentru suma de 5.711,62 lei, conform calculului din care rezultă suma datorată la data de 22.01.2010 (f.159 dosar fond).
În data de 04.08.2010, a fost emisă adresa de înființare a popririi către ., pentru recuperarea creanței de 5.570,57 lei, plus dobânzile și penalitățile viitoare iar astfel cum rezultă din adresa emisă de către terțul poprit (f.82 dosar fond), în perioada 10.09._12, a fost reținută și virată suma menționată în cuprinsul adresei de înființare a popririi.
Conform art.390 Cod pr. civ, dispozițiile privind perimarea executării nu se aplică atunci când legea încuviințează executarea fără somație ori în cazul executării silite prin poprire, această se înființează fără a fi necesară emiterea unei somații, conform art.454 alin.1 Cod pr .civ.
Totodată, prin cererea din data de 18.06.2012, intimata creditoare a solicitat continuarea executării pentru recuperarea sumei de 1.972,10 lei reprezentând cuantumul debitului la data menționată.
Susținerile contestatorului în sensul că prin achitarea sumei de 5570,57 lei s-au stins obligațiile de plată datorate către creditor sunt neîntemeiate întrucât prin declararea scadenței anticipate a creditului, acesta are obligația de a achita pe lângă creditul restant, toate dobânzile penalitățile și comisioanele stabilite prin contractul de credit, până la achitarea integrală a debitului restant.
Cererea de executare silită formulată inițial de către creditoare a avut în vedere numai situația debitului datorat la acea dată, cuantumul sumei datorate suferind modificări prin adăugarea dobânzilor, penalităților și comisioanelor care curg în continuare și după începerea executării silite, până în momentul stingerii în totalitate a debitului principal, astfel cum prevede și art.371¹ alin.3 Cod pr. civ.
De asemenea, intimata creditoare a făcut dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile, depunând modul de calcul al sumelor solicitate, cu respectarea prevederilor contractuale iar contestatoarea nu a făcut dovada că imputația plății nu s-ar fi făcut cu respectarea prevederilor art.4.3 din condițiile generale de creditare.
Astfel cum a învederat intimata creditoare, sumele achitate de către contestator au fost imputate mai întâi asupra cheltuielilor de executare, apoi asupra dobânzilor, penalităților și comisioanelor și apoi asupra principalului, fiind respectate prevederile art.4.3 din condițiile generale de creditare și art.1111 din vechiul Cod civil.
Art.4.3 prevede recuperarea cu prioritate a cheltuielilor de urmărire, comisioanelor și creanțelor restante și apoi face referire la dobânzi curente și credite curente, adică a celor care nu au fost declarate restante, conform prevederilor art.4.7 din aceleași condiții generale.
Referirea la prevederile art.371² alin.2 Cod pr. civ. este lipsită de relevanță în speță întrucât dobânzile și penalitățile au fost calculate de către creditor, potrivit prevederilor contractuale, nefiind obligatorie calcularea lor numai de către executorul judecătoresc.
Pentru considerentele expuse și față de prevederile art.312 alin.1 Cod pr. civ., se impune respingerea recursului formulat și menținerea sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de către recurentul contestator B. F. în contradictoriu cu intimata B. C. U. B., împotriva Sentinței civile nr._ din data de 18.09.2014 a Judecătoriei B., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 01.10.2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
R. M. C. A. B. P. M.
Grefier,
V. D.
Redactat jud. RMC/23.11.2015
Tehnored. NC/25.11.2015/2 ex.
Jud. fond I.V.
| ← Anulare act. Decizia nr. 1005/2015. Tribunalul BRAŞOV | Fond funciar. Decizia nr. 320/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
