Contestaţie la executare. Decizia nr. 314/2014. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 314/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 19-03-2014 în dosarul nr. 314/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 314/R
Ședința publică de la 19 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. I.
Judecător C. R.
Judecător A. I.
Grefier D. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de către recurenta intimată A. F. P. A M. B., P. REPREZENTANT LEGAL în contradictoriu cu intimatul contestator K. A., împotriva sentinței civile nr._/18.10.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 04.03.2014, când intimatul contestator, prin apărător, a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 12.03.2014 iar apoi, din aceleași motive, pentru prezentul termen de judecată, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr._/18.10.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil_ s-a admis în parte contestația la executare formulată de contestatorul K. Atila în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor P. B. , s-a anulat poprirea înființată în dosarul de executare nr._ al AFP B. pentru suma de 4312 lei în baza titlului executoriu nr. 9518/13.09.2010, celelalte pretenții fiind respinse, iar intimata a fost obligată la plata către contestator a sumei de 129,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța ed fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 110 alin.3 din OG nr. 92/2003 „titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi:
a) decizia de impunere;
b) declarația fiscală;
c) decizia referitoare la obligații de plată accesorii;
d) declarația vamală;
e) decizia prin care se stabilesc și se individualizează datoria vamală, impozitele, taxele și alte sume care se datorează în vamă, potrivit legii, inclusiv accesoriile;
f) procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor contravenționale;
g) decizia de atragere a răspunderii solidare emisă potrivit art. 28;
h) ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanțelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească.
Potrivit art. 141 alin.2 din OG nr. 92/2003 „titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege” iar potrivit art. 144 din OG nr. 92/2003 “în toate actele de executare silită trebuie să se indice titlul executoriu și să se arate natura și cuantumul debitului ce face obiectul executării.
Împotriva contestatorului K. A., CASJ B. a emis somația și titlul executoriu nr._/13.09.2010 pentru suma de 4362 lei (f. 58-59), acte comunicate la data de 21.09.2010 (f. 60).
La data de 14.06.2012, CASJ B. a emis decizia de impunere accesorie nr._, stabilind în sarcina contestatorului obligația de plată a sumei de 665 lei raportat la sumele de plată stabilite prin titlul executoriu nr. 9518/13.09.2010.
Decizia de impunere a fost comunicată contestatorului la data de 09.07.2012 (f. 51) și constituie potrivit art. 110 alin.3 din OG nr.92/2003 titlu de creanță care poate fi pus în executare la expirarea termenului stabilit pentru plata debitului
Executarea silită începută de CASJ B. în dosarul nr._/13.09.2010 a fost preluată de intimata AFP B., care, la data de 04.02._ a emis somația și titlul executoriu nr._ în baza titlului de creanță reprezentant de decizia de impunere accesorie nr._/14.06.2012 (f. 24-25) iar la data de 24.04.2013 a înființat în dosarul de executare nr._ poprire asupra sumelor datorate de terțul poprit Todfax Comex SRL debitorului K. A. până la concurența sumei de 4977 lei (f. 4), fața de contestația formulată, instanța fiind obligată să analizeze legalitatea și temeinicia emiterii acestui act.
Din cuprinsul înștiințării de poprire emise de intimată, rezultă că aceasta este constituită pentru suma de 4312 lei în baza titlului executoriu nr. 9518/13.09.2010 (deși acest titlu este emis pentru suma de 4362 lei) iar pentru suma de 665 lei în baza titlului executoriu nr._/04.02.2013 (f. 4).
În cauză, dispozițiile OG nr. 92/2003 mai sus menționate nu au fost respectate în ceea ce privește actele de executare emise pentru suma de 4362 lei .
Astfel, din cuprinsul somației nr._/13.09.2010 rezultă că împotriva contestatorului K. A. s-a pornit executarea silită în temeiul titlului executoriu nr._/13.09.2010 pentru suma de 4362 lei și că, în cazul în care, în termen de 15 zile de la primirea somației, nu va fi achitată suma menționată, se va continua executarea silită (f. 58).
Din cuprinsul titlului executoriu nr._/13.09.2010 rezultă că acest act a fost emis întrucât a expirat scadența/termenul de plată al obligațiilor fiscale înscrise în somația nr._/13.09.2010, act emis la aceeași dată cu titlu executoriu și care nu constituie titlu de creanță potrivit art. 141 din OG nr. 92/2003.
Or, potrivit dispozițiilor legale menționate, titlul executoriu trebuia să facă referire la titlul de creanță în baza căruia a fost emis precum și la faptul că termenul de scadență pentru achitarea de bună voie a debitului înscris în aceasta, a expirat.
În lipsa acestor mențiuni și întrucât în cauză nu se poate determina titlul de creanță în baza căruia au fost emise actele de executare, instanța constată că aceste acte sunt nelegale și trebuie anulate.
Întrucât contestatorul nu a atacat decât poprirea înființată la data de 24.04.2013, în virtutea principiului disponibilității, instanța a admis în parte contestația formulată și a anulat poprirea înființată în dosarul de executare nr._ al AFP B. pentru suma de 4312 lei în baza titlului executoriu nr. 9518/13.09.2010 și a respins celelalte pretenții, actele de executare emise în baza titlului de creanță reprezentat de decizia de impunere accesorie nr._/14.06.2012 emisă de CASJ B. și neanulată, îndeplinind condițiile prevăzute de OG nr. 92/2003.
Totodată, instanța de fond a reținut că acest titlu de creanță și obligația de plată a contestatorului de plată a CAS-ului nu pot fi analizate în cadrul contestației la executare ci pe cale separată, potrivit art. 205 Cod Procedură fiscală (OG nr. 92/2003) prin formularea unei contestații la organul emitent al actului administrativ și ulterior, în cazul respingerii contestației, în fața instanței de contencios administrativ competente, respectiv tribunalul.
În baza art. 274 C., intimata a fost obligată la plata către contestator a sumei de 129,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând cuantumul taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar datorate aferente contestației admise.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs Administrația Județeană a Finanțelor P. B., prin care a solicitat modificarea în tot a hotărârii recurate, respingerea contestației la executare și menținerea popririi înființate de către recurentă ca fiind legală.
În motivarea recursului recurenta a arătat că hotărârea instanței de fond este neîntemeiată și nelegală, la data emiterii formelor de executare anulate titlul de creanță devenind executoriu iar punerea în executare a acestuia nu era suspendată de nicio instanță de judecată.
Instanța de fond s-a pronunțat cu privire la titlul executoriu nr. 9518/13.09.2010 emis de CASJ B. în condițiile în care aceasta a fost sesizată cu anularea popririi emise de recurentă, iar la data formulării contestației la executare, contestația împotriva titlului executoriu 9518/13.09.2010 era tardivă. În condițiile în care recurenta intimată la fondul cauzei, la cererea instanței de fond, a depus la dosarul cauzei titlurile de creanță care au stat la baza executării silite a intimatului contestator precum și dovezile de comunicare, faptul că pentru aceste titluri de creanță nu s-a făcut dovada anulării lor, în mod neîntemeiat instanța a reținut că în cauză că nu se poate determina titlul de creanță în baza căruia au fost emise actele de executare și astfel că acestea sunt nelegale și trebuie anulate.
Debitul înscris în titlul executoriu este cel din titlu de creanță, doar că la data emiterii titlului s-au avut în vedere dobânzi și penalități calculate până la data de 13.09.2010, iar în titlu de creanță au fost calculate până la data de 01.06.2010.
Este adevărat că recurenta a omis să comunice la instanța de fond anexa la titlul executoriu_/13.09.2010, care cuprinse situația contribuțiilor datorate, încasate și restanțe, precum și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante pentru debitorul urmărit K. Atila, dar le comunică instanței atașate prezentului recurs, înscris din care rezultă în mod evident situația exactă a intimatului contestator cu privire la contribuția datorată de către acesta cu titlu de asigurări de sănătate și care a stat la baza executării silite prin poprire de către recurentă, împreună cu titlul executoriu, somația emise de CAS B. și ulterior de AFP B., motiv pentru care se apreciază că poprirea înființată este corectă și legală.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că, potrivit dispozițiilor OUG 125/2011, recurenta a preluat, începând cu data de 01.07.2011 debitele transmise de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate în baza titlurilor de creanță emise de aceasta, cu obligația de le valorifica prin încasare, respectiv, executare silită, astfel, AFP având doar rol de organ de executare silită, titlurile de creanță emise de CASJ neputând fi analizate de recurentă.
Referitor la obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, recurenta, intimată la fondul cauzei, arată că nici nu se află în culpă procesuală, nici nu a determinat aceste cheltuieli, deoarece, nu cade în sarcina acesteia stabilirea obligațiilor de plată privind contribuția de asigurări sociale de sănătate și nu are vreo culpă în ceea ce privește veridicitatea acestor sume, sau aducerea lor la cunoștință.
În drept, recurenta a indicat dispozițiile Codului de procedură civilă.
Intimatul contestator a formulat întâmpinare, însă cu depășirea termenului procedural prevăzut de art. 308 alin. 2 C.pr.civ., motiv pentru care, a fost decăzut din acest drept, și din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții relative, conform dispozițiilor instanței consemnate în încheierea de ședință din data de 04.03.2014.
În recurs, pentru recurentă s-a încuviințat proba cu înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului din prisma motivelor de recurs invocate instanța constată următoarele:
Intimata Administrația Finanțelor P. la data de 24.04.2013 a înființat în dosarul de executare nr._ poprire asupra sumelor datorate de terțul poprit Todfax Comex SRL debitorului K. A. până la concurența sumei de 4977 lei (f. 4 fond), și fața de contestația formulată, instanța de fond era obligată să analizeze legalitatea și temeinicia emiterii acestui act.
Din cuprinsul înștiințării de poprire emise de intimată, rezultă că aceasta este constituită pentru suma de 4312 lei în baza titlului executoriu nr. 9518/13.09.2010 (deși acest titlu este emis pentru suma de 4362 lei) iar pentru suma de 665 lei în baza titlului executoriu nr._/04.02.2013 (f. 4).
Potrivit art. 149 alin (5) poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înființează de către organul de executare, printr-o adresă care va fi comunicată terțului poprit, dispozițiile art. 44 cu privire la comunicarea actului administrativ fiscal aplicându-se în mod corespunzător. Totodată, va fi înștiințat și debitorul despre înființarea popririi, iar potrivit alin 11 pentru stingerea creanțelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriți prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, prevederile alin. (5) aplicându-se în mod corespunzător. În acest caz, odată cu transmiterea somației și a titlului executoriu, făcută debitorului potrivit art. 44, se transmite băncii la care se află deschis contul debitorului adresa de înființare a popririi. Despre această măsură va fi înștiințat și debitorul.
S-a criticat hotărârea pronunțată la fondul cauzei din prisma faptului că instanța de fond s-a pronunțat cu privire la titlul executoriu nr. 9518/13.09.2010 emis de CASJ B. în condițiile în care aceasta a fost sesizată cu anularea popririi emise de recurentă, iar la data formulării contestației la executare, contestația împotriva titlului executoriu 9518/13.09.2010 era tardivă.
Întrucât părțile sunt cele care fixează limitele în care are loc judecata, atât din punct de vedere al obiectului, cât și al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale și al fundamentului pretenției ce este dedusă judecății, judecătorul este ținut să respecte cadrul procesual fixat de părți.
Procesul civil este, în regulă generală, un proces al intereselor private. Rolul activ al judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu principiul disponibilității ce guvernează procesul civil.
Principiul disponibilității în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii de chemare în judecată.
Conform art.129 alin. final Cod pr.civilă, instanța este ținută de limitele investirii sale determinate prin cererea de chemare în judecată, ea neputând hotărî decât asupra a ceea ce formează obiectul cererii deduse judecății
Rolul activ al judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu principiul disponibilității ce guvernează procesul civil.
Singura apărare a contestatorului în contestația promovată se referea exclusiv, fără a aduce critici actelor de executare în sine, la faptul că obligația fiscală de plată nu este datorată, deoarece cu autorizația nr. 369/2003 anulată în 12.06.2008 nu a avut încasări și nu a știut că ar trebui să plătească CAS.
Verificând înscrisurile administrate în probațiune, se poate observa că în cauză poprirea a fost înființată de către organul de executare, printr-o adresă care a fost comunicată terțului poprit, motiv pentru care instanța în mod corect a apreciat că față de apărările invocate de către contestator, aceste nu reprezintă neregularități privitoare înființarea popririi.
Instanța de fond a analizat titlul executoriu nr._/13.09.2010 și că titlul executoriu trebuia nu face referire la titlul de creanță în baza căruia a fost emis precum și la faptul că termenul de scadență pentru achitarea de bună voie a debitului înscris în aceasta, a expirat, astfel încât, întrucât în cauză nu se poate determina titlul de creanță în baza căruia au fost emise actele de executare, a constatat că aceste acte sunt nelegale și trebuie anulate, deși, obiectul contestației la executare l-a reprezentat exclusiv înștiințarea de poprire, respectiv executarea silită prin poprire, declanșată de recurenta AFP împotriva debitorului contestator, pronunțându-se asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv anularea titlului executoriu_/13.09.2010, încălcând dispozițiile art. 304 pct. 6 C.pr.civ. De altfel, contestația la executare formulată împotriva executării realizate în temeiul acestui titlu executoriu este și tardivă având în vedere comunicarea acestuia la data de 22.09.2010 – fila 60 dosar de fond.
Potrivit dispozițiilor art. 172 alin. 1 din OG nr. 92/2003 instanța de fond corect a apreciat că nu poate face obiectul analizei, pe calea contestației la executare, titlu de creanță și obligația de plată a contestatorului de plată a CAS-ului nu pot fi analizate în cadrul contestației la executare ci pe cale separată, potrivit art. 205 Cod Procedură fiscală (OG nr. 92/2003) prin formularea unei contestații la organul emitent al actului administrativ și ulterior, în cazul respingerii contestației, în fața instanței de contencios administrativ competente, respectiv tribunalul
În plus, apărările referitoare la necomunicarea titlului de creanță au fost făcute exclusiv în întâmpinarea la declarația de recurs promovată.
Potrivit dispozițiilor art. 316 C.pr.civ. dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol.
Motivul de nulitate al executării silite întemeiat pe necomunicarea titlului de creanță contestatoarei reprezintă un motiv de nulitate formulat pentru prima dată în calea de atac, în condițiile în care prin acțiunea introductivă contestatoarea a invocat doar faptul că avea calitatea de pensionar din anul 2004.
Cum potrivit dispozițiilor art. 294 C.pr.civ. în apel nu se poate schimba cauza cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula cereri noi, critica contestatoarei pe acest aspect neputând fi valorificată ca motiv de recurs.
Din perspectiva dispozițiilor legale mai sus evocate, instanța de control judiciar, analizând cauza sub toate aspectele potrivit art.304 ind. 1 Cod procedură civilă, Tribunalul în temeiul dispozițiilor art. 312 alin 1 și 3 C.pr.civ. va admite recursul, va modifica în parte sentința civilă atacată și va respinge contestația la executare formulată și ca, consecință, și cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată acordate de instanța de fond.
Cererea de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată în favoarea intimatului în recurs va fi respinsă ca urmare a faptului că prin admiterea recursului recurenta nu se află în culpă procesuală conform dispozițiilor art. 274 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta Administrația Județeană a Finanțelor Publica B., prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile_/18.10.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil_ pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge în tot contestația la executare formulată de contestatorul K. Atila domiciliat în mun. B., ., ., . în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor P. B. cu sediul în mun. B., .. 7, jud. B..
Respinge cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată în fond și recurs.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19 martie 2014.
Președinte, M. I. I. | Judecător, C. R. | Judecător, A. I. |
Grefier, D. P. |
RED.AI 20.03.2014
Tehnored.D.P. 20.03.2014 – 3 ex.
Jud fond S. M.
| ← Anulare act. Decizia nr. 340/2014. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Sentința nr. 72/2014. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
