Contestaţie la executare. Decizia nr. 628/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 628/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 628/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ DECIZIA CIVILĂ NR. 628/R
Ședința publică din data 24 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE P. M. - judecător
Judecător A. B.
Judecător L. S.
Grefier I. T.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta contestatoare H. C. L. în contradictoriu cu intimatul P. L. G., având ca obiect contestație la executare, împotriva sentinței civile numărul 2724/13.12.2012 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Sub aspectul procedurii de citare, instanța constată că recurenta are termen în cunoștință, citația fiind primită de reprezentantul său convențional.
Prin serviciul de registratură al instanței, în această dimineață, s-a depus la dosarul cauzei o cerere formulată de apărătorul recurentei, prin care solicită ca judecarea cauzei să aibă loc și în lipsa sa, în baza înscrisurilor de la dosar.
De asemenea, la dosarul cauzei s-a depus întâmpinare formulată de către intimatul P. L. G., trimisă prin fax la data de 23.04.2013.
Instanța invocă, din oficiu, excepția tardivității depunerii întâmpinării, față de dispozițiile art. 103 C.proc.civ. coroborate cu cele ale art. 316 C.proc.civ., având în vedere data la care a fost depus la dosarul cauzei actul de procedură intitulat întâmpinare, astfel că decade intimatul din dreptul de a formula întâmpinare și propune probe.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față constată că prin sentința civilă nr.2724/13.12.2012, pronunțată de Judecătoria F. în dosarul civil nr._ a fost admisă excepția nulității cererii de chemare în judecată, invocată de intimatul P. L. G. și în consecință s-a constatat nulitatea cererii formulate de contestatoarea H. C. L., având ca obiect contestație la executare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În cauză, intimatul P. L. G. a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată formulată de contestatoare, excepție care a fost analizată cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin 1 Cod procedură civilă, conform cărora instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Astfel, potrivit dispozițiile art.133 Cod proc.civ. “cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă. Lipsa semnăturii se poate totuși împlini în tot cursul judecății. Dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfățișare următoare, iar când este prezent în instanță, în chiar ședința în care a fost invocată nulitatea”.
În speță prin cererea formulată de contestatoare, aceasta nu a indicat numele celui cu care a înțeles să se judece, așa cum prevede în mod imperativ disp. art 112 al.1 c.p.c și anume cererea de chemare în judecată va cuprinde numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, aceste lipsuri neputând fi complinite astfel cum s-a susținut de către reprezentanta contestatoarei invocând disp. art 114 indice 3 al.1 și 2 c.p.c. conform cărora la primirea cererii de chemare în judecată președintele sau judecătorul care îl înlocuiește va verifica dacă aceasta întrunește cerințele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere să completeze sau să modifice cererea și să depună, potrivit art. 112 alin. 2 și art. 113, cererea și copii certificate de pe toate înscrisurile pe care își întemeiază cererea, text ce nu face vorbire de completarea cererii cu cele prevăzute de disp. art .112 al.1 c.p.c.
S-a considerat că ceea ce poate completa reclamantul potrivit disp. art 114 indice 3 al.1 și 2 c.p.c. coroborat cu art. 112 alin. 2 c.p.c. și art.113 c.p.c. sunt: numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional; și faptul că la cererea de chemare în judecată se vor alătura atâtea copii de pe cerere câți pârâți sunt.
Față de prevederile legale menționate mai sus, instanța a constatat că lipsa numelui pârâtului în cererea de chemare în judecată, fiind un element esențial al cererii introductive în instanță, este sancționată cu nulitatea absolută a cererii de chemare în judecată, legea neacordând posibilitatea împlinii acestor lipsuri, ci doar a celor prev. în art. 112 al.2 c.p.c și art 113 c.p.c., astfel că a admis excepția nulității cererii de chemare în judecată, invocată de intimatul P. L. G. și a constatat nulitatea cererii formulată de contestatoarea H. C. L., având ca obiect contestație la executare.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs contestatoarea H. C. L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta – contestatoare a arătat că instanța de fond nu a făcut aplicarea dispozițiilor art.114 alin 2 teza a III a Cod procedură civilă și nu a solicitat reclamantei să completeze sau să modifice cererea în niciun fel. Cu toate acestea, la primul termen de judecată s-a făcut precizarea și s-a solicitat introducerea în cauză a intimatului P. G. L., acesta fiind citat în proces într-o astfel de calitate.
Recurenta - contestatoare mai invocă dispozițiile art.132 Cod procedură civilă și arată că invocarea excepției de nulitate prevăzută de art.133 Cod procedură civilă, după ce a fost corect stabilit cadrul procesual, în condițiile în care textul de lege prevedea posibilitatea de a întregi sau modifica cererea la primul termen de judecată, nu putea fi primită.
De altfel, arată că sentința civilă pusă în executare în acest dosar, sentința cu nr.1528/2012, este desființată de Tribunalul pentru Minori și Familie B., astfel că executarea silită este împiedicată de un fapt legal - lipsa titlului executoriu.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 și art.312 Cod procedură civilă.
Intimatul P. L. G. nu a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art.308 alin. 2 Cod procedură civilă.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând cererea de dusă judecății, raportat la motivele de recurs invocate, la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale incidente în speță, tribunalul a reținut următoarele:
Contestația la executare formulată de recurenta contestatoare H. C. L. și înregistrată la Judecătoria F. în data de 18.10.2012 nu cuprindea numele, prenumele și domiciliul intimatului, așa cum se prevedea în art.112 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă ( fila 2 ).
Prin rezoluția președintelui completului de judecată din aceeași zi s-a dispus solicitarea unei copii certificate după dosarul execuțional și citarea contestatoarei cu mențiunea anulării cererii ca insuficient timbrată. ( fila 1 ) .
La primul termen de judecată acordat în cauză, în data de 12.11.2012, recurenta – contestatoare, prin reprezentantul său convențional, s-a conformat dispozițiilor instanței și totodată a precizat că a formulat contestație împotriva intimatului P. L. G., domiciliat în sat C., ., jud. B., dar a omis să menționeze aceste aspecte în acțiune (fila 35 ).
Instanța de fond a luat act de această precizare și a dispus citarea intimatului P. L. G. cu o copie după acțiune.
Conform art.132 alin. 1 Cod procedură civilă, la prima zi de înfățișare, instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța va dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului în vederea facerii întâmpinării.
În speță, chiar la prima zi de înfățișare, prima instanță a luat act de precizarea contestatoarei și a dispus comunicarea cererii intimatului. În această situație nu mai putea admite excepția nulității cererii de chemare în judecată pentru lipsa indicării numelui intimatului, conform art.133 alin.1 Cod procedură civilă pentru că deja avea un intimat în cauză. De altfel, este absurd a se admite excepția nulității cererii, invocată de un intimat pentru lipsa indicării numelui acestuia, din moment ce s-a admis introducerea lui în proces.
Prevederile art.133 alin.1 Cod procedură civilă trebuie să fie interpretate coroborat cu cele ale art.132 Cod procedură civilă, care dă posibilitatea părții reclamante să complinească orice lipsuri ale cererii de chemare în judecată până la prima zi de înfățișare, instanța putând acorda chiar și după acest moment un termen reclamantului pentru întregirea sau modificarea cererii. O interpretare atât de restrictivă a dispozițiilor art.133 alin.1 Cod procedură civilă ar lăsa fără efecte practice prevederile din articolul anterior al aceluiași cod.
Mai mult decât atât, apreciem că însăși instanța trebuia să facă aplicarea art.114 alin.1 și 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora, la primirea cererii de chemare în judecată președintele sau judecătorul care îl înlocuiește va verifica dacă aceasta întrunește cerințele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere să completeze sau să modifice cererea și să depună, potrivit art.112 alin.2 și art.113, cerere și copii certificate de pe toate înscrisurile pe care își întemeiază cererea, iar în cazul în care cererea a fost trimisă prin poștă, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile ei, cu mențiunea că, până la termenul acordat, urmează să facă completările sau modificările necesare.
Deși a reținut în considerentele sentinței atacate aceste dispoziții legale, cu mențiunea că s-a redat greșit art.114 indice 3 alin.1 și 2 – articol care nu există, în loc de art.114 alin.1 și 2, instanța de fond a făcut o greșită interpretare gramaticală a textului de lege neobservând conjuncția „ și “ . Astfel, în aliniatul 1 al articolului respectiv se arată clar că se pune în vedere reclamantului să completeze sau să modifice cererea și totodată, să depună înscrisurile și copiile prevăzute la art.112 alin.2 și art.113 Cod procedură civilă.
Față de toate considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, în temeiul art.304 pct.9 coroborat cu art.312 alin.1, 2, 3, 5 și 6 indice 1 Cod procedură civilă, văzând că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii și că procesul a fost soluționat în urma admiterii unei excepții, fără a se intra în cercetarea fondului, tribunalul urmează a admite recursul dedus judecății, a casa sentința atacată și a trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-contestatoare H. C. L. în contradictoriu cu intimatul P. L. G. împotriva sentinței civile nr. 2724/13.12.2012, pronunțată de Judecătoria F. în dos. civ. nr._, pe care o casează și trimite cauza primei instanțe pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.04.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
P. M. A. B. L. S.
Grefier,
pentru I. T.,
aflată în concediu de odihnă,
semnează înlocuitor grefier șef de secție,
D. A.
Red. P.M./19.07.2013
Tehnored. V.D.22.07.2013./; 2 ex.
Jud. Fond: M. C. G.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 627/2013. Tribunalul BRAŞOV | Legea 10/2001. Decizia nr. 636/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
