Obligaţie de a face. Decizia nr. 447/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 447/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 447/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 447/R
Ședința publica din data de 27 octombrie 2015
Completul de recurs compus din:
PREȘEDINTE: C. D. - P. - judecător
Judecător: I. L.
Judecător: V. M.
Grefier: D. A.
Pentru astăzi fiind amânata pronunțarea asupra recursului de fata care s-a judecat in ședința publica din 15 octombrie 2015 când partile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate in încheierea de ședința de la respectivul termen de judecata, încheiere care face parte integranta din prezenta hotărâre si când, având in vedere lipsa de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 22 si 27 octombrie 2015.
La apelul nominal făcut în ședința publica la pronunțare se constata lipsa parților.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța, in urma deliberării pronunța următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
Retine ca prin Încheierea pronunțata de Judecătoria B. la data de 03.03.2015 in dosarul civil nr._ 08, instanța de fond a respins cererea formulata de petenta ., in contradictoriu cu intimata A. DE P. DE A. U..
Pentru a pronunța aceasta soluție instanța a reținut in esența ca prin sentința civila nr._ din 2011 a Judecătoriei B. pronunțata in dosarul civil nr._ 08, s-a dispus demolarea extinderii construcției reclamantei de pe terenul proprietatea Asociației de P. „U.”, iar aceasta soluție a fost menținuta prin decizia civila nr. 1566/2012 a Tribunalului B. prin care s-a respins recursul declarat împotriva acesteia.
Instanța a reținut ca petenta a invocat faptul ca suprafața de teren ocupata de extinderea construcției sale este de doar 8,41 mp. si, prin urmare, doar aceasta suprafața de extindere trebuie demolata.
Instanța a respins insa cererea de lămurire reținând ca întreaga extindere a construcției reclamantei este edificata fără autorizație de construcție.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petenta parata ., solicitând admiterea acestuia, modificarea in tot a încheierii si admiterea cererii de lămurire a înțelesului si întinderii dispozitivului sentinței civile nr._/14.12.2011 a Judecătoriei B..
In motivarea recursului s-a arătat ca sentința a cărei lămurire se solicita nu poate fi pusa in executare deoarece construcția a cărei demolare se cere a fost edificata pe doua terenuri, iar cererea de demolare a fost admisa doar pentru partea de clădire edificata pe unul singur dintre aceste terenuri.
Astfel, a arătat recurenta, din actele dosarului reiese ca terenurile in cauza sunt cele înscrise in CF 7499/2 si CF 7499/2/II. Primul este proprietatea reclamantei Asociația de proprietari „U.”, iar cel de-al doilea este proprietatea UAT B., fiind concesionat de O. A. si O. G..
P. sentința a cărei lămurire s-a solicitat s-a dispus demolarea clădirii de pe terenul înscris in CF 7499/2, nu si de pe terenul înscris in CF 7499/2/II.
P. urmare, a arătat parata petenta, ar trebui lămurita sentința prin clarificarea împrejurării ca ceea ce trebuie demolat este ceea ce ocupa suprafața de 8,41 mp. din CF 7499/2.
Or, a arătat petenta recurenta, in prezent reclamanta a solicitat punerea in executare a sentinței prin demolarea întregii construcții, respectiv a spațiului comercial in care parata recurenta își desfășoară activitatea de foarte mulți ani, iar demolarea ar duce la închiderea afacerii acesteia.
In drept au fost invocate disp. art. 281 ind. 1 Cod procedura civila.
Recurenta a depus la dosar sentința civila nr. 5407 din_ pronunțata in dosarul civil nr._/197/2014 al Judecătoriei B..
Intimata nu a formulat întâmpinare, dar prin concluziile orale a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul de fata raportat la motivele invocate, instanța retine ca acesta este nefondat.
P. sentința civila nr._/2011 pronunțata de Judecătoria B. in dosarul civil nr._ 08, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanta ASOCIAȚIA de P. „U.”, în contradictoriu cu pârâta ., a respins cererea reconvențională precizata și, în consecință, a obligat-o pe pârâta să demoleze construcția - extindere spațiu comercial de pe terenul înscris în Cf nr._ B., nr. top. 7499/2, în caz contrar, aceasta să se realizeze de reclamantă pe cheltuiala pârâtei.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța a reținut ca potrivit raportului de expertiză tehnică specialitatea topografie (fila 137), o parte din construcția (extinderea –spațiu comercial) edificată de către pârâtă se găsește pe terenul proprietatea comună a proprietarilor de apartamente, iar o altă parte, pe terenul concesionat de către Primăria Municipiului B..
Pentru aceasta, prin sentința civilă nr. 3849/2005 a Judecătoriei B., reclamanta a fost obligată să-și dea acordul la obținerea autorizației de construcție pentru amenajările la spațiul comercial mai sus identificat.
P. urmare, reclamanta a fost obligată să-și dea acordul pentru efectuarea unor amenajări, iar nu pentru edificarea unei extinderi la acest spațiu comercial, așa cum este el descris în raportul de expertiză (fila 12 ). În acest sens, pârâta ar fi trebuit să obțină autorizația de construcție strict pentru extindere.
Ca atare, instanța a apreciat că acțiunea reclamantei este întemeiată, sens în care ea a fost admisă, iar pe cale de consecință, cererea reconvențională a fost respinsă, așa cum a fost ea precizată.
P. decizia civila nr. 1566/2012 pronunțata in cauza de Tribunalul B. s-a respins recursul declarat împotriva acestei sentințe de către recurenta parata pârâta ..
Pentru pronunțarea acestei decizii, instanța de recurs a reținut ca parata a criticat soluția instanței de fond pentru reținerea acesteia potrivit cu care . nu deține autorizație de construcție separata pentru extinderea de construcție executată, arătându-se ca dacă s-ar retine ca valabila aceasta afirmație a judecătorului fondului, s-ar fi impus ca acțiunea reclamantei ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI DE A. „U.-J.” B. sa fie respinsa ca inadmisibila, deoarece potrivit dispozițiilor art. 33 alin. l din Legea nr. 50/1991 modificata si completata, construcțiile executate fără autorizație de construire pe terenuri aparținând domeniului public si privat al statului al județelor sau comunelor vor putea fi desființate pe cale administrativa de către autoritatea administrației publice locale, fără sesizarea instanțelor judecătorești si pe cheltuiala contravenientului.
S-a mai criticat si faptul ca instanța de fond nu ar fi avut in vedere faptul ca . a avut autorizație de construcție valabila emisă de autoritatea competenta pentru executarea modificărilor la spațiul comercial (certificatul de urbanism nr. 1983/207 și autorizația de construire nr. 1122/2007 emise de Primăria Municipiului B.) si ca acordul proprietarilor - astfel cum este el pretins de reclamanta, a fost suplinit de sentința civilă nr. 3849/2005 a Judecătoriei B., deoarece, și atunci in mod nejustificat si abuziv, cum s-a reținut și în considerentele sentinței civile precitate, reclamanta a refuzat să-și dea acordul în vederea efectuării amenajărilor la spațiul comercial deținut de ..
S-a mai arătat de către recurenta ca autorizația de construire a fost obținută de . ca urmare a analizei făcute de organele de control din cadrul Primăriei B. care au analizat documentația tehnica necesara obținerii autorizației de construire, pe care au și acordat-o, astfel ca pretenția reclamantei că i s-ar încălca proprietatea . cum s-a constatat prin raportul de expertiza tehnica topografica în care s-a stabilit ca suprafața de 8,61 mp. se afla pe proprietatea .., aceasta suprafața reprezentând exact cota de 6,20 % din puc ce îi revine în proprietate paratei.
Instanța de recurs a reținut din concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză din dispoziția primei instanțe, că prin construcția edificată, recurenta a ocupat o suprafață de 8,61 mp. din terenul proprietatea comună a proprietarilor de apartamente din cadrul ASOCIAȚIEI DE P. DE A. „U. - J.” B., fără a exista acordul acestora, iar o altă parte din construcție este amplasată pe terenul concesionat de la Primăria Municipiului B. si ca pentru extinderea de construcție edificată, recurenta nu deține autorizație de construire.
Instanța de recurs a mai stabilit ca atât timp cât extinderea de construcție a fost realizată cel puțin parțial pe un teren proprietatea comună a proprietarilor de imobile din cadrul ASOCIAȚIEI DE P. DE A. „U. - J.” B., în speță nu sunt incidente prevederile art. 33 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, astfel încât în conformitate cu dispozițiile art. 480, art. 481 și art. 1075 - 1077, intimata, în calitate de reprezentantă legală a proprietarilor, era îndreptățită să solicite desființarea lucrărilor realizate pe terenul acestora, critica referitoare la inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată neputând fi primită, raportat si la disp. art. 4 din Legea nr. 230/2007.
Instanța de recurs a mai reținut ca autorizația de construire invocată de recurentă în susținerea legalității lucrărilor de extindere realizate, eliberată de Primăria Municipiului B., vizează în mod strict, limitat realizarea unei căi de acces paralela cu blocul, cu o lățime de 1,20 m, iar nu o extindere a spațiului comercial pentru desfășurarea unor activități specifice, prin ocuparea unei porțiuni din terenul proprietate comună a proprietarilor de imobile din cadrul ASOCIAȚIEI DE P. DE A. „U. - J.” B., astfel încât, în mod corect prima instanță a reținut realizarea extinderii de construcție fără ca recurenta să fi obținut acordul prealabil al proprietarilor în acest sens și autorizație de construire corespunzătoare.
Ulterior, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._/197/2014, contestatorii . si O. A., în contradictoriu cu intimata Asociația de Proprietari de A. „U.-J.”, au formulat contestație la executarea împotriva actelor de executare silita efectuate in cadrul dosarului execuțional nr. 99/E/2014 al B. Koncz C., solicitând anularea acestora și încetarea executării silite.
În motivarea cererii, contestatorii au arătat că în data de 09.09.2014 le-a fost comunicată somația emisă în cadrul dosarului execuțional nr. 99/E/2014 al B. Koncz C. prin care li s-a pus în vedere ca în termen de 10 zile să demoleze construcția extindere spațiu comercial de pe terenul înscris în CF nr._ B. sub nr. top 7499/2, in baza dispozițiilor sentinței civile nr._/14.11.2011 a Judecătoriei B., mai sus redata.
Contestatorii au arătat ca in cauza in care s-a pronunțat respectiva hotărâre, deși prin raportul de expertiză tehnică efectuat de expert G. F. s-a stabilit că extinderea la spațiul comercial s-a făcut cu depășirea a 8,41 mp. pe terenul înscris în CF nr._ B. sub nr. top 7499/2, instanța a dispus demolarea în integralitate a construcției.
Astfel, contestatorii au apreciat ca se impune lămurirea dispozitivului sentinței civile pronunțată în dosarul nr._ 08, în sensul de a se preciza că suprafața ce urmează a fi demolată este de 8,41 mp..
Instanța investita cu analizarea acestei contestații a reținut, in plus fata de cele mai sus redate, următoarele:
În temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civila nr._/14.11.2011 a Judecătoriei B., definitiva prin respingerea recursului, s-a declanșat procedura executării silite asupra debitorilor, prin cererea adresată la data de 06.08.2014, în urma căreia a fost format dosarul execuțional nr. 99/E/2014 al B. Koncz C., iar la data de 11.08.2014, Judecătoria B. a încuviințat executarea silită privind titlul executoriu mai sus indicat.
Executorul a emis, în baza art. 667 și art. 903 Cod procedura civila, somație de executare, la data de 01.09.2014, comunicată debitorului conform dovezilor aflate în dosarul de executare .
În drept, instanța a reținut că dispozițiile art. 712 alin. 1 Cod procedura civila si faptul că prin promovarea contestației la executare, contestatorii au urmărit desființarea procedurii execuționale pe considerentul nelegalității acesteia, raportat la faptul că, deși prin raportul de expertiză tehnică efectuat de expert G. F. s-a stabilit că extinderea spațiului comercial s-a făcut cu depășirea a 8,41 mp. pe terenul înscris în CF nr._ B. sub nr. top 7499/2, instanța a dispus demolarea în integralitate a construcției.
În acest context instanța a constatat că demersul procesual al contestatorilor este nefondat.
Astfel, a reținut instanța, contestația la executare este concepută ca un mijloc procesual de cenzurare a legalității procedurii execuționale, sub aspectul actelor și formelor de executare îndeplinite în vederea realizării dispozițiilor titlului executoriu si ca in măsura în care titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă, cum era și cazul în speță, este de neconceput ca prin intermediul contestației la executare să se invoce aspecte de nelegalitate ori de netemeinicie ale titlului executoriu, o altă interpretare echivalând cu încălcarea autorității de lucru judecat de care beneficiază hotărârea judecătorească.
P. intermediul contestației formulate în considerarea executării silite a acestui titlu executoriu nu pot fi invocate aspecte care să privească judecata desfășurată în cadrul procesual în care a fost pronunțată hotărârea ce se pune în executare.
Instanța a reținut faptul că hotărârea judecătorească definitiva si irevocabila se bucură de autoritate de lucru judecat, fiind susceptibilă de executare silită în privința aspectelor tranșate în acel litigiu si ca ceea ce prezintă semnificație juridică în cadrul procesual pendinte este existența unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă și care beneficiază, în consecință, de prezumția absolută de adevăr, în sensul art. 430 - 432 Cod procedura civila.
S-a reținut ca in aceste condiții, pe calea contestației la executare nu pot fi dezbătute aspecte vizând fondul celor statuate în procesul finalizat prin hotărârea judecătorească pusă în executare.
Or, examinând argumentele invocate de contestator, instanța a apreciat că prin intermediul acestora sunt vizate aspecte de nelegalitate ale hotărârii judecătorești supuse executării silite și anume pretinsa obligare la demolarea în integralitate a construcției-extindere spațiu comercial.
Instanța a reținut ca este fără echivoc faptul că aceste susțineri, care reiterează aspecte ce privesc fondul raportului juridic definitiv tranșat, pot fi valorificate exclusiv prin intermediul căii de atac împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond, (cale de care, de altfel, contestatorii au și uzat), neputând fi cenzurate de instanța de executare. Pe de altă parte însă, s-a observat din conținutul hotărârilor judecătorești faptul că debitorii-contestatori au stat in judecata, formulându-și apărări.
Astfel, obligația de demolare a construcției-extindere spațiu comercial edificată pe terenul înscris în CF nr._ B. sub nr. top 7499/2 constituie aspect cenzurat de instanța de fond, așa cum rezultă din considerentele sentinței ce reprezintă titlul executoriu, și care au fundamentat soluția pronunțată, astfel încât nu pot fi repuse în discuție în cadrul procesual al contestației la executare.
Deopotrivă, a reținut instanța de executare, din cuprinsul sentinței civile ce constituie titlu executoriu rezultă fără dubiu că a fost dispusă numai demolarea construcției-extindere spațiu comercial edificată pe terenul înscris în CF nr._ B. sub nr. top 7499/2, iar nu demolarea construcției în integralitatea sa, sub acest aspect reținându-se ca somația emisă în data de 01.09.2014 respecta titlul executoriu.
Împotriva acestei sentințe nu s-a mai promovat nicio cale de atac.
Tribunalul retine ca articolele 711 alin. 2 Cod procedura civila (dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu) si 443 alin. 1 Cod procedura civila (in cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice) reglementează una si aceeași procedura, din cele doua texte rezultând fără dubiu ca apelarea la una dintre ele si obținerea unei soluții, constituie motiv de piedica in promovarea ulterioara a celei de a doua, tocmai pentru ca s-ar putea ajunge la pronunțarea unor soluții contradictorii si la nerespectarea autorității de lucru judecat.
Or, cererea întemeiata pe art. 443 Cod procedura civila, având același obiect cu cel de fata, le-a fost respinsa debitorilor obligației din titlul executoriu.
In mod evident, pe calea lămuririi reglementata de oricare dintre textele de lege mai sus redate nu se pot institui obligații suplimentare in sarcina parților si nici elimina dintre cele deja stabilite.
P. lămurirea dispozitivului instanța nu poate decât sa expliciteze dispozițiile acestuia, in situația in care sunt posibile mai multe interpretări, nicidecum sa modifice sau sa completeze hotărârea.
In speța de fata nu se pune problema unui dispozitiv echivoc, incert sau contradictoriu, deoarece sentința civilă nr._ din 14.11.2011 pronunțată de Judecătoria B., cuprinde in dispozitivul sau in mod clar, obligația de demolare a construcției – extindere amplasata pe terenul identificat cu nr. CF_ – B. si cu nr. top 7499/2.
Tribunalul apreciază ca orice discuție cu privire la ceea ce s-a avut in vedere prin dispozitivul hotărârii este inutila din perspectiva conținutului concret al acestuia, prin care instanța a identificat cu date de CF concrete terenul care trebuie eliberat de construcția – extindere a cărei demolare s-a dispus.
D. urmare, instanța constata ca cererea paratei in mod întemeiat a fost respinsa de către instanța, dispozitivul hotărârii nefiind susceptibil de lămuriri suplimentare.
Pentru aceste motive tribunalul constata ca recursul este nefondat si, potrivit disp. art. 312 Cod procedura civila, îl va respinge si va menține încheierea atacata.
Instanța va face aplicarea art. 274 Cod procedura civila si va obliga pe recurenta sa plătească intimatei suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ., cu sediul procesual la sediul apărătorului ales - avocat D. H. din B., .. 43, ., jud. B., împotriva Încheierii de ședința din 03.03.2015 pronunțata de Judecătoria B. in dosarul civil nr._ 08, pe care o menține.
Obliga pe recurenta sa plătească intimatei suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs.
DEFINITIVA.
Pronunțata in ședința publica azi, 27 octombrie 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
C. D. – POPIONELA LIȚĂVASILE M.
GREFIER,
D. A.
RedCDP/01.2016.
Judecător fond: L. M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 445/2015. Tribunalul BRAŞOV | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1288/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
