Contestaţie la executare. Sentința nr. 604/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 604/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 20-11-2015 în dosarul nr. 1324/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Decizia civilă nr. 1324/.>
Ședința publică de la 20.11.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – R. M. C.
Judecător – P. M.
Grefier – M. D.
Pe rol este judecarea apelului civil declarat de apelantul contestator P. V. împotriva sentinței civile nr. 604/22.01.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimata ANAF – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., având ca obiect contestații la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
La cercetarea actelor de la dosar instanța constată că atât prin cererea de apel cât și prin întâmpinare părțile au solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Verificându-și competența în baza dispozițiilor art. 131 raportat la art. 95 pct. 2 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 466 Cod procedură civilă instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cererea de apel dedusă judecății.
În urma deliberării, conform art. 238 Cod procedură civilă instanța estimează durata cercetării procesului la o lună.
Instanța constată că prin cererea de apel s-a solicitat de către apelantul contestator încuviințarea administrării probei cu înscrisurile care au fost anexate cererii de apel.
În urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 255 alin. 1, art. 258 alin. 1 raportate la dispozițiile art. 479 alin. 2 Cod procedură civilă, apreciind că proba solicitată este pertinentă, concludentă și utilă cauzei, încuviințează pentru apelant administrarea probei cu înscrisurile atașate cererii de apel.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat, conform art. 244 Cod procedură civilă instanța constată că cercetarea procesului este terminată și, față de actele și lucrările dosarului reține cauza pentru soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față constată că prin sentința civilă nr. 604 din 22.01.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ a fost admisă în parte contestația la executare formulată de contestatorul P. V. în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de A. Fiscală – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. și în consecință:
A dispus anularea titlului executoriu nr._ și a somației nr. 8/_ /_, a executării silite însăși ce face obiectul dosarului de executare nr._/8/_ /_ nr._ din 29.04.2014.
A respins ca neîntemeiată cererea privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat și a dispus restituirea taxei judiciare aferentă contestației la executare, în cuantum de 33 lei achitată de contestator prin chitanța nr._ din 22.05.2014 eliberată de Direcția Fiscală B..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În perioada 2005-2011 au fost emise de către CASJ B. mai multe decizii de impunere privind contribuții datorate de contestator la bugetul FNUASS, fiind emise totodată și titluri de creanță. Aceste decizii au fost contestate potrivit procedurii instituite de art. 205 și urm din OG 92/2003, prin adresa nr._/09.2013, contestatorul fiind informat că la data de 26.04.2013 se anulează toate deciziile de impunere existente, ca urmare a comunicării către AFP B. a deciziilor anuale pe anii 2005 și 2011 și deciziei pentru plăți anticipate pe anul 2012. Cu această ocazie au fost emise deciziile de impunere nr._/26.04.2013 și nr._/26.04.2013. S-a anulat în această manieră titlul executoriu nr._/06.11.2009 și titlul executoriu nr._/06.11.2009 (f. 106-117).
Împotriva acestor decizii contestatorul a formulat din nou contestație, care în cele din urmă a ajuns în fața instanței de judecată, prin Sentința civilă nr. 2145/CA/18.09.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosar_ (f.126-129), s-a anulat integral Decizia de impunere_/26.04.2013 și în parte Decizia de impunere_/26.04.2013 pe care a menținut-o numai pentru suma de 231 lei – reprezentând contribuție restantă pentru anul 2011.
Potrivit conținutului titlului executoriu contestat, instanța reține că documentul prin care s-a evidențiat suma de plată l-ar constitui decizia accesorii nr._ din data de 31.12.2013 (f. 27,28,29) instanța reținând pe de o parte că aceasta nu i-a fost comunicată contestatorului cu respectarea prevederilor art. 44 alin. 1 din OG 92/2013, iar pe de altă parte reținându-se că s-au perceput dobânzi pentru neplata unor creanțe fiscale stabilite prin decizii de impunere care au fost anulate fie pa cale administrativă fie pa cale judecătorească.
În atare situație, instanța a reținut că potrivit art. 141 cod procedură fiscală “(1) executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
(1^1) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii.
(2) Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.”
Potrivit art. 111 cod procedură fiscală “(1) Creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează.
(2) Pentru diferențele de obligații fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel:
a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1 - 15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;
b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 - 31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.”
Întrucât intimata nu a făcut proba comunicării către contestator a unor astfel de decizii, executarea pornită împotriva acestuia este nulă, deoarece se face în lipsa unor titluri de creanță scadente, devenite deci executorii, situație față de care nu se mai impune analiza celorlalte motive invocate de contestator.
Pentru acest motiv executarea silită pornită împotriva contestatorului este nulă, fiind efectuată în lipsa unui titlu executoriu valabil, actele de executare comunicate contestatorului fiind de asemenea nule.
În consecință contestația la executare a fost admisă iar executarea silită ce face obiectul dosarului de executare nr._/8/_ /_ nr._ din 29.04.2014 și actele de executare emise au fost anulate.
Având în vedere prevederile art. 45 alin.1 lit. f din OUG 80/2013 a dispus restituirea taxei judiciare aferentă contestației la executare, în cuantum de 33 lei achitată de contestator prin chitanța nr._ din 22.05.2014 eliberată de Direcția Fiscală B..
În privința celorlalte cheltuieli de judecată: cu privire la judecata prezentei cereri, contestatorul nu a făcut dovada efectuării unor cheltuieli suplimentare decât taxa judiciară de timbru în privința căreia s-a dispus restituire. Înscrisurile depuse de contestator la fila 143 privesc cheltuieli de judecată făcute de contestator în cadrul judecății unui alt dosar, acestea neputând fi acordate pe calea contestației la executare formulate,pentru recuperarea lor pe cale separată, dacă nu au fost solicitate în dosarul respectiv, contestatorul urmând a promova o acțiune în pretenții pe calea dreptului comun; față de această argumentație, instanța a apreciat că capătul de cerere accesoriu, prin care contestatorul solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată trebuie respins ca neîntemeiat.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat apel apelantul – contestator P. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând schimbarea în parte a acesteia, în sensul obligării intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul apărătorului ales.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul – contestator a arătat că în mod greșit instanța de fond a respins cererea sa de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, ignorând înscrisurile depuse în dosarul de fond, respectiv chitanța nr._ din 08.09.2014, în care este menționat și numărul dosarului.
Astfel, apreciază că este total eronată susținerea primei instanțe referitoare la faptul că acele cheltuieli privesc un alt dosar.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 466 și 467 Cod procedură civilă.
Intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. XV alin. 3 din Legea nr. 2/2013, prin care a solicitat respingerea apelului, arătând că organul de executare nu avea competența de a analiza legalitatea sumelor transmise de către Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B., împrejurare față de care instanța de fond în mod corect a constatat lipsa culpei sale procesuale.
În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând sentința atacată raportat la motivele de apel invocate, la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale incidente în speță, tribunalul a reținut următoarele:
La fila 45 din dosarul de fond se află chitanța nr._/08.09.2014 emisă de Cabinet Avocat P. M. prin care se atestă faptul că acesta a încasat de la apelantul contestator P. V. suma de 1000 lei, reprezentând contravaloarea onorariului perceput în dosarul nr._ al Judecătoriei B..
Această chitanță a fost atașată împuternicirii avocațiale purtând același număr, pe care apărătorul ales al apelantului – contestator a depus-o la dosarul de fond în ședința publică din 18.09.2014 (fila 44 dosar).
Este adevărat că la fila 143 din dosarul de fond a fost depus un înscris care se referă la cheltuielile efectuate în dosarul nr._ al Tribunalului B., care nu puteau fi solicitate în acest cadru procesual, dar cu toate acestea, instanța de fond trebuia să ia în considerare chitanța privind plata onorariului avocațială menționată anterior.
În conformitate cu art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată.
Față de toate considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul dedus judecații și va schimba în parte sentința atacată, în sensul obligării intimatei la plata către contestator a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul contestator P. V., cu domiciliul în municipiul B., ., jud. B., în contradictoriu cu intimata ANAF – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în municipiul B., .. 7, jud. B., împotriva sentinței civile nr. 604/22.01.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, pe care o schimbă în parte, în sensul că obligă intimata la plata către apelantul contestator a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Înlătură din cuprinsul hotărârii atacate mențiunile referitoare la respingerea cererii privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată și păstrează restul dispozițiilor.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.11.2015.
Președinte, Judecător,
R. M. C. P. M.
Grefier,
M. D.
Red. P.M./08.02.2016
Tehnored. M.D./09.02.2016
4 ex.
Judecător fond C. D. T.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 1288/2015. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Sentința nr. 18/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
