Fond funciar. Decizia nr. 972/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 972/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 972/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Complet specializat în soluționarea litigiilor de fond funciar
DECIZIA CIVILĂ Nr. 972/.> Ședința publică de la 16 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. S.
Judecător M. I. B.
Grefier D. P.
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta pârâtă R. V. în contradictoriu cu intimata reclamantă B. L. și cu intimații pârâți C. L. de A. a L. F. F. R. prin Primar, și C. Județeană de A. a L. F. F. B. prin Prefect, împotriva sentinței civile nr. 2187/21.11.2014 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul civil nr._ .
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 01.09.2015, când părțile au lipsit, astfel cum s-a consemnat în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare și având în vedere ora înaintată la care a fost finalizată ședința de judecată, a amânat pronunțarea pentru prezentul termen, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin sentința civilă nr. 2187/21.11.2014 pronunțată în dosarul nr. 1_, Judecătoria F.:
A admis acțiunea civilă formulată de reclamanta B. L. în contradictoriu cu pârâtele R. V., C. locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor R., jud. B., reprezentată prin primar, și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B., reprezentată prin prefect, și în consecință:
A dispus anularea parțială a titlului de proprietate nr._/12.06.2004 emis pe numele pârâtei R. V., pentru următoarele suprafețe de teren situate pe raza satului Dejani, .:
- suprafața de 1700 mp teren arabil, extravilan, ..2013/1/66;
- suprafața de 900 mp teren arabil, extravilan, ..1923/41;
- suprafața de 900 mp teren arabil, extravilan, ..1923/50;
- suprafața de 2100 mp teren arabil, extravilan, ..1652/1/43;
- suprafața de 5000 mp teren fâneață, extravilan, ..1957/5;
- suprafața de 2000 mp teren fâneață, extravilan, ..1957/20;
- suprafața de 99 mp teren arabil, intravilan, .>
- suprafața de 2832 mp teren fâneață, intravilan, .>
- suprafața de 789 mp, teren - curți construcții, intravilan, ..409.
A obligat pe pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. să elibereze un nou titlu de proprietate pe numele pârâtei pentru celelalte parcele de teren cuprinse în titlul de proprietate menționat anterior.
A respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, prin titlul de proprietate nr._/20.04.2004 emis de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. s-a reconstituit numitelor D. M., S. M., D. E. (actualmente decedate și autoare ale reclamantei, așa cum rezultă din certificatul de naștere al acesteia și din conținutul procurii autentificată sub nr.824/29.09.2009 – f. 11-15 ) și pârâtei R. V., toate în calitate de moștenitoare ale defunctului Miloșan P., dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha și 6420 mp teren situat pe teritoriul ., din care 1 ha și 2700 mp în extravilanul comunei (., . de 5000 mp, ., . de 2100 mp, ., . de 900 mp, ./43, . de 2100 mp, ./66, . de 1700 mp, ., . de 900 mp) iar 3720 mp în intravilanul localității R. (parcela nr. 409, . de 789 mp, parcela nr. 408, . de 2832 mp și parcela nr. 410, . de 99 mp).
Ulterior, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. a emis titlul de proprietate nr._/12.06.2004, prin care s-a reconstituit pârâtei R. V., în calitate de moștenitoare a defunctului Simodi T., dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 5 ha și 9870 mp pe raza aceleiași comune, în care este inclusă și suprafața de teren reconstituită prin titlul emis anterior, parcelele fiind identice în ceea ce privește suprafața, vecinătățile, identificarea topografică.
Din înscrisurile comunicate de Primăria Comunei R. (f.49-66) rezultă că autoarele reclamantei au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în calitate de fiice ale defunctului Miloșan P., decedat la data de 11.12.1965, pentru suprafața de teren pe care autorul lor a deținut-o anterior cooperativizării și care a fost înscrisă sau preluată de CAP. În anul 1961, acesta era înscris în registrul agricol cu suprafața totală de 5,47 ha teren, din care 5,37 ha teren agricol și 0,10 ha curți – clădiri (f.58).
Pârâta R. V. a formulat și ea cerere de reconstituire a dreptului de proprietate (cererea nr.82/12.03.1991 – f.63), în calitate de moștenitoare a defuncților Șimodi T. și Șimodi M., părinții săi, pentru suprafața de 6,61 ha teren agricol deținută de aceștia anterior cooperativizării. Potrivit filei din registrul agricol, părinții pârâtei erau înscriși în registrul agricol din anul 1961 cu suprafața totală de 6,72 ha teren, din cate 6,50 ha teren agricol (f.64). În același timp, pârâta R. V. a formulat și o altă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, înregistrată sub nr.89/12.03.1991, în calitate de moștenitoare a defunctei Șimodi M., pentru terenuri cuvenite acesteia „din poziția numărul 61” (f.57).
Din actele dosarului rezultă că defunctul Miloșan P. a deținut imobilul de la numărul administrativ 61, în timp ce Șimodi T. pe cel de la numărul administrativ 58, cu această identificare administrativă a gospodăriilor țărănești deținute fiind înscriși în registrul agricol cei doi autori ai părților.
Urmare a cererilor formulate, comisia județeană a validat reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul Miloșan P., pentru suprafața totală de 5,37 ha, atât în favoarea fiicelor acestuia D. M., S. M. și D. E., cât și în favoarea pârâtei R. V. (f.52), iar după defunctul Șimodi T. în favoarea pârâtei, pentru suprafața totală de 6,72 ha (f.62), titlurile de proprietate fiind emise apoi pentru o parte din terenul reconstituit, în modalitatea arătată, respectiv prin includerea suprafeței de 1 ha și 6420 mp teren în ambele titluri de proprietate.
Reclamanta a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate emis pe numele pârâtei, iar motivul invocat este acela al emiterii ulterioare a acestui titlu, după ce pentru o parte din teren fusese emis deja titlul de proprietate nr._/20.04.2004, motivare față de care instanța a pus în discuție aplicabilitatea dispozițiilor art. 51 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, modificată prin Legea nr. 165/2013, conform cărora „în cazul existenței unei suprapuneri totale sau parțiale ca urmare a emiterii a două sau mai multe titluri de proprietate pe aceleași amplasamente, comisia județeană este competentă să dispună anularea totală sau parțială a titlurilor emise ulterior primului titlu”. Totodată, a pus în discuție excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești, asupra căreia a revenit, având în vedere înscrisurile depuse de pârâtă, conform cărora aceasta a înstrăinat una din parcelele de teren din titlul de proprietate nr._/12.06.2004 (./5/1, alta decât cele în litigiu, pentru care s-a încheiat contract de vânzare cumpărare autentic și care a făcut obiectul unor operațiuni de dezmembrare și transmitere succesivă a dreptului de proprietate – f.76-92), apreciind că, în condițiile intrării în circuitul civil a titlului de proprietate, o eventuală anulare a titlului de proprietate nu mai poate fi dispusă de către comisia județeană.
Față de argumentele invocate de comisia județeană prin întâmpinare, s-au solicitat relații comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate, căreia i s-a solicitat să lămurească căruia dintre cei doi autori după care a fost efectuată reconstituirea dreptului de proprietate au aparținut terenurile în litigiu și dacă reconstituirea s-a făcut pe vechile amplasamente. Din adresele nr.4602/07.10.2014 și nr.5266/04.11.2014, emise de Primăria Comunei R., rezultă că parcelele de teren în litigiu au fost trecute în ambele titluri de proprietate din eroare, că pârâta a fost înscrisă în ambele titluri fiind moștenitoare a ambilor defuncți și că nu se cunoaște căruia dintre cei doi autori (Miloșan P. și Șimodi T.) au aparținut terenurile (f.106, 110).
De asemenea, instanța a admis și proba testimonială solicitată de pârâtă, declarațiile martorilor audiați, S. D. și S. E. – f.100,101 – fiind irelevante însă din perspectiva stabilirii apartenenței terenurilor în litigiu la unul sau altul dintre cei doi autori. Din aceste declarații a rezultat doar legătura de rudenie dintre părți, în sensul că mama pârâtei (soția lui Șimodi T.) și bunica reclamantei (soția lui Miloșan P.) au fost surori, ceea ce explică într-o oarecare măsură cererea de reconstituire nr.89/12.03.1991, formulată de pârâtă, precum și eroarea comisiei locale de a reconstitui dreptul de proprietate în modalitatea în care aceasta s-a efectuat.
Având în vedere că, pentru aceleași suprafețe de teren, nu pot fi emise două titluri de proprietate și că motivul suprapunerii parcelelor este unicul motiv de fapt invocat de reclamantă în cererea sa, deși temeiul de drept invocat este altul, instanța a apreciat că trebuie reținute în speță prevederile art. 51 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, modificată prin Legea nr. 165/2013, care sunt în sensul anulării titlului de proprietate emis ulterior. În speță, în aprecierea instanței, nu poate fi adoptată o altă soluție, având în vedere că din probele administrate nu a rezultat că parcelele de teren ar fi aparținut defunctului Șimodi T., ceea ce ar fi justificat concluzia că primul titlu de proprietate este nelegal. Analiza legalității acestui titlu de proprietate nu a fost dedusă judecății și nici nu rezultă că autoarele reclamantei sau reclamanta ar fi atacat reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul Miloșan P. inclusiv pe numele pârâtei, cu privire la care nu rezultă calitatea de moștenitoare.
Prin urmare, întrucât este inadmisibilă existența a două titluri de proprietate emise pentru aceleași parcele de teren, instanța a apreciat că este justificată cererea de anulare a celui de-al doilea titlu de proprietate, astfel că a fost admisă acțiunea reclamantei B. L. și s-a dispus anularea parțială a titlului de proprietate nr._/12.06.2004 emis pe numele pârâtei R. V. potrivit dispozitivului hotărârii.
Urmare a dispoziției de anulare parțială a titlului de proprietate, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. a fost obligată să elibereze un nou titlu de proprietate pe numele pârâtei pentru celelalte parcele de teren cuprinse în titlul de proprietate.
S-a dispus respingerea ca nedovedită a cererii formulată de reclamantă privind plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta R. V. solicitând, în principal, admiterea apelului, anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, modificarea în parte a hotărârii instanței de fond în sensul anulării parțiale a titlului de proprietate nr._/12.06.2004 emis pe numele apelantei doar în ce privește parcelele 2013/1/66, tarlaua 62, în suprafață de 1700 mp extravilan, 1957/5, tarlaua 60, în suprafață de 5000 mp, extravilan, să se respingă acțiunea, ca neîntemeiată, pentru celelalte parcele situate în extravilan și parcelele intravilan, cu obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului apelanta pârâtă arată că hotărârea instanței de fond este netemeinică deoarece argumentul acesteia potrivit căruia ar avea întâietate titlul reclamantei deoarece a fost eliberat cu aproape două luni înaintea celui al pârâtei R. V. nu poate constitui temei al constatării nulității absolute parțiale sau al anulării titlului de proprietate al pârâților, acest motiv de nulitate nefiind expres prevăzut de art. III din legea nr.169/1997 și neexistând nici un motiv de nulitate virtuală a titlului pârâtei.
Apelanta pârâtă mai arată că este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, întrucât este fiica defunctului Șimodi T. și a solicitat în termenul reconstituirea acestui drept după defunctul său tată, cerere înregistrată sub nr.82/12.03.1991. Întrucât defunctul Șimodi T. figura în registrul agricol cu terenuri agricole, cu care a intrat în CAP, în mod corect s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate, iar titlul de proprietate nr._/12.06.2004 a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale.
Referitor la terenul intravilan, se arată că acesta este aferent imobilului situat în Dejani nr.58, jud. B., care a aparținut defunctului Șimodi T., iar în prezent aparține fiului apelantei pârâte și soției acestuia, apelanta și soțul său păstrându-și doar dreptul de uzufruct viager, astfel cum rezultă din extrasul cf depus la dosar.
Chiar și în condițiile în care acest teren intravilan ar fi aferent construcțiilor existente pe imobilul din Dejani nr.61, jud. B., care au aparținut defunctului Miloșan P., antecesorul intimatei reclamante B. L., nu se impunea anularea titlului de proprietate emis pe numele apelantei pârâte. Aceasta deoarece, anterior intrării în vigoare a Legii nr.18/1991, apelanta pârâtă și soțul său au cumpărat imobilul din Dejani nr.61, jud. B., care a aparținut familiei lui Miloșan P. și, ulterior cumpărării, au edificat și construcțiile existente în prezent pe acest imobil. Astfel, la data intrării în vigoare a Legii nr.18/1991, defunctul Miloșan P. sau moștenitorii acestuia nu mai erau proprietarii vreunei construcții pe raza satului Dejani, motiv pentru care nu erau îndreptățiți să primească teren intravilan.
În aceste condiții regimul juridic al suprafeței de teren intravilan – parcelele 408, 409, 410 din tarlaua 20, ar fi reglementat de dispozițiile art.23 din Legea nr.18/1991, din perspectiva acestor dispoziții legale apelanta fiind îndreptățită să primească terenul aferent casei de locuit, întinderea suprafeței acestui teren putând fi dovedită cu orice mijloc de probă.
Apelanta pârâtă mai arată că, la data reconstituirii dreptului de proprietate, terenul intravilan aferent imobilului din Dejani nr.61, jud. B., era revendicat de aceasta, astfel cum rezultă din cererea înregistrată la C. L. R. sub nr.89/12.03.1991.
În ce privește parcelele, arabil și fâneață, situate în extravilan, acestea se regăsesc în ambele titluri de proprietate însă acestea au aparținut defunctului Șimodi T., acesta fiind cel care le-a folosit și le-a înscris în CAP, iar nu defunctul Miloșan P.. Așa fiind, apelanta pârâtă era cea îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra lor, la momentul solicitării, aceste amplasamente fiind libere. Pe cale de consecință se impune admiterea apelului și în ce privește aceste parcele de teren extravilan.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.466 și urm. C.proc.civ.
Intimata pârâtă C. Județeană B. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor a formulat întâmpinare prin care a arătat că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va da apelului formulat în cauză.
Își exprimă opinia că terenul intravilan, aferent casei de locuit și anexelor gospodărești deținute de apelanta pârâtă R. V., trebuie să figureze în titlul de proprietate al acesteia, deoarece prin efectul dispozițiilor art.23 din Legea nr.18/1991, este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra lor. Cu privire la celelalte terenuri arată că nu este în măsură să se pronunțe, comisia locală de fond funciar fiind cea care trebuie să analizeze și să verifice toate aspectele invocate de apelantă.
În apel nu s-au administrat probe noi.
Examinând sentința civilă apelată în raport cu motivele de apel invocate, cu actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei F. reclamanta B. L. a chemat în judecată pe pârâții R. V., C. locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor R., jud. B., reprezentată prin primar, și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B., reprezentată prin prefect, solicitând:
- să se dispună anularea parțială a titlului de proprietate nr._/12.06.2004, emis pe numele pârâtei RîneaViorica, în sensul radierii din acesta a următoarelor parcele de teren: în intravilan, parcela nr. 409, . de 789 mp, parcela nr. 408, . de 2832 mp și parcela nr. 410, . de 99 mp, iar în extravilan, ., . de 5000 mp, ., . de 2100 mp, ., . de 900 mp, ./43, . de 2100 mp, ./66, . de 1700 mp, ., . de 900 mp;
- obligarea pârâtei C. județeană B. de aplicare a legilor fondului funciar la eliberarea unui nou titlu de proprietate pentru pârâta R. V., care să nu conțină parcelele enumerate mai sus;
- obligarea la cheltuieli de judecată, în cazul pârâtelor care se opun acțiunii.
În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că, la data de 20 aprilie 2004, a fost emis titlul de proprietate nr._, la numele D. M., S. M., D. E. (actualmente decedate și față de care are calitatea de comoștenitoare), respectiv pârâta R. V., în calitate de moștenitori ai defunctului Miloșan P., titlu prin s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra tuturor parcelelor de teren enumerate în petitul acțiunii.
La data de 12 iunie 2004, aceeași comisie județeană a emis titlul de proprietate nr._, la numele pârâtei R. V., în calitate de moștenitoare a defunctului Șimodi T., titlu ce conține, pe lângă alte parcele, toate parcelele enumerate și care erau cuprinse în titlul emis inițial. Având în vedere că, la data emiterii titlului de proprietate a cărui anulare o solicită, era deja emis titlul de proprietate nr._/20.04.2004, conținând parcelele indicate, apreciază că cererea formulată este legală și că se află în unul din cazurile prevăzute de art. III lit. a din Legea nr. 169/1997.
Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în drept, pe dispozițiile Legii nr.169/1997, Legea nr.18/1991.
Instanța de fond a admis cererea de chemare în judecată ce a fost promovată de către partea intimată - reclamantă, pe baza considerentelor expuse anterior, reținând că pentru aceleași suprafețe de teren, nu pot fi emise două titluri de proprietate și că motivul suprapunerii parcelelor este unicul motiv de fapt invocat de reclamantă în cererea sa. Deși temeiul de drept invocat este altul, instanța de fond a apreciat că trebuie reținute în speță prevederile art. 51 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, modificată prin Legea nr. 165/2013, care sunt în sensul anulării titlului de proprietate emis ulterior. În speță, în aprecierea instanței de fond, nu poate fi adoptată o altă soluție, având în vedere că din probele administrate nu a rezultat că parcelele de teren ar fi aparținut defunctului Șimodi T., ceea ce ar fi justificat concluzia că primul titlu de proprietate este nelegal. Analiza legalității acestui titlu de proprietate nu a fost dedusă judecății și nici nu rezultă că autoarele reclamantei sau reclamanta ar fi atacat reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul Miloșan P. inclusiv pe numele pârâtei, cu privire la care nu rezultă calitatea de moștenitoare.
Așa fiind, tribunalul, având în vedere dispozițiile art.476 alin. 1 și în art. 477 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va statua atât în fapt, cât și în drept, conform celor ce urmează:
Așa cum s-a arătat, demersul juridic al intimatei - reclamante a fost fundamentat pe considerentul că, prin titlul de proprietate atacat, nr._/12.06.2004 emis pe numele pârâtei R. V., a fost reconstituit în favoarea apelantei pârâte, în conformitate cu legile fondului funciar, dreptul de proprietate asupra următoarelor terenuri situate pe raza satului Dejani, .:
- suprafața de 1700 mp teren arabil, extravilan, ..2013/1/66;
- suprafața de 900 mp teren arabil, extravilan, ..1923/41;
- suprafața de 900 mp teren arabil, extravilan, ..1923/50;
- suprafața de 2100 mp teren arabil, extravilan, ..1652/1/43;
- suprafața de 5000 mp teren fâneață, extravilan, ..1957/5;
- suprafața de 2000 mp teren fâneață, extravilan, ..1957/20;
- suprafața de 99 mp teren arabil, intravilan, ..410;
- suprafața de 2832 mp teren fâneață, intravilan, ..408;
- suprafața de 789 mp, teren - curți construcții, intravilan, ..409.
Aceste terenuri au aparținut antecesorului său, defunctul Miloșan P. și au format obiectul cererii de reconstituire în baza căreia s-a emis titlul de proprietate nr._/20.04.2004 de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. pe numele D. M., S. M., D. E. (actualmente decedate și autoare ale reclamantei, așa cum rezultă din certificatul de naștere al acesteia și din conținutul procurii autentificată sub nr.824/29.09.2009) și pârâtei R. V., toate în calitate de moștenitoare ale defunctului Miloșan P..
Acest titlu de proprietate, ce a fost emis în data de 20.04.2004, face imposibilă producerea efectelor juridice de către titlul de proprietate nr._/12.06.2004, emis după aproximativ două luni de la data emiterii titlului de proprietate pe numele și în favoarea intimatei reclamante.
Tribunalul reține, cu prioritate, că demersul juridic pe care intimata – reclamantă l-a efectuat este lipsit de fundament legal, astfel că el nu poate fi admis. Sub acest aspect, instanța constată că prima instanță în mod greșit a stabilit că sunt incidente dispozițiile art.51 din Legea nr.18/1991, modificată prin Legea nr.165/2013, întrucât acest text de lege are în vedere situația în care, în circuitul civil, există două titluri de proprietate, iar cu ocazia efectuării operațiunilor tehnice de punere în posesie s-a constatat că s-a produs punerea în posesie a doi titulari ai unor titluri de proprietate necontestate în ceea ce privește fondul dreptului pe aceeași suprafață de teren. Aceasta este rațiunea pentru care legea acordă competență comisiei de fond funciar pentru a desființa titlul de proprietate.
În cauză, după cum rezultă din cererea introductivă de instanță și din actele de procedură efectuate, inclusiv și din oficiu de către prima instanță (f.106-110), se pune în discuție dreptul părții pârâte de a obține reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de succesor în drepturi al defunctului Șimodi T.. Prin urmare, partea reclamantă a indicat corect temeiul de drept pe care și-a fundamentat acțiunea, fiind în acord cu starea de fapt existentă în cauză.
Prima instanță nu a analizat cererea de chemare în judecată în limitele corecte ale învestirii conform art.9 alin.2 C. proc.civ., ceea ce echivalează cu o necercetare pe fond a pricinii. Sunt astfel incidente dispozițiile art.480 alin.3 C.proc.civ., conform cu care instanța de apel anulează hotărârea și judecă procesul evocând fondul.
Sub aspectul evocării fondului, constată că reclamanta B. L. a solicitat instanței de judecată să dispună anularea parțială a titlului de proprietate nr._/12.06.2014 emis pe numele pârâtei R. V. și radierea din acesta a următoarelor parcele de teren: în intravilan, parcela nr. 409, . de 789 mp, parcela nr. 408, . de 2832 mp și parcela nr. 410, . de 99 mp, iar în extravilan, ., . de 5000 mp, ., . de 2100 mp, ., . de 900 mp, ./43, . de 2100 mp, ./66, . de 1700 mp, ., . de 900 mp, precum și obligarea pârâtei C. județeană B. de aplicare a legilor fondului funciar la eliberarea unui nou titlu de proprietate pentru pârâta R. V., care să nu conțină parcelele enumerate mai sus.
Motivul pentru care reclamanta a solicitat anularea parțială a acestui titlu de proprietate este acela că, prin titlul de proprietate nr._/20.04.2004 emis de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. s-a reconstituit numitelor D. M., S. M., D. E. (actualmente decedate și autoare ale reclamantei, așa cum rezultă din certificatul de naștere al acesteia și din conținutul procurii autentificată sub nr.824/29.09.2009) și pârâtei R. V., toate în calitate de moștenitoare ale defunctului Miloșan P., dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha și 6420 mp teren situat pe teritoriul ., din care 1 ha și 2700 mp în extravilanul comunei (., . de 5000 mp, ., . de 2100 mp, ., . de 900 mp, ./43, . de 2100 mp, ./66, . de 1700 mp, ., . de 900 mp) iar 3720 mp în intravilanul localității R. (parcela nr. 409, . de 789 mp, parcela nr. 408, . de 2832 mp și . de 99 mp).
Din cele ce preced rezultă că parcelele menționate în titlul de proprietate a cărui anulare parțială se solicită se regăsesc între parcelele cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin emiterea titlului din data de 20.04.2004, astfel că nu se putea emite un nou titlu de proprietate, fiind incident unul dintre cazurile prevăzute de art.III lit.a din Legea nr.169/1997.
Tribunalul reține că art. III din Legea nr.169/1997 prevede următoarele:
„(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;
(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.”
Motivul pentru care reclamanta a solicitat anularea titlului de proprietate al pârâtei este acela al emiterii ulterioare a acestui titlu, după ce pentru o parte din teren, respectiv pentru suprafața de 1 ha și 6420 mp teren fusese emis deja titlul de proprietate nr._/20.04.2004.
Tribunalul constată că în cuprinsul textului de lege precitat nu se regăsește acest motiv de nulitate absolută invocat de reclamantă, în speță fiind vorba despre reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea succesorilor unor foști proprietari diferiți – primul titlu fiind emis urmare reconstituirii dreptului de proprietate după defunctul Miloșan P., iar cel de-al doilea titlu fiind emis urmare reconstituirii dreptului de proprietate după defunctul Șimodi T.. În ambele titluri figurează în calitate de moștenitor pârâta R. V., ambele titluri cuprinzând suprafața de 1 ha și 6240 mp teren care se suprapune.
Din adresele nr.4602/07.10.2014 și nr.5266/04.11.2014, emise de Primăria Comunei R., rezultă că parcelele de teren în litigiu au fost trecute în ambele titluri de proprietate din eroare, că pârâta R. V. a fost înscrisă în ambele titluri fiind moștenitoare a ambilor defuncți și că nu se cunoaște căruia dintre cei doi autori (Miloșan P. și Șimodi T.) au aparținut terenurile.
Judecătoria F. a admis și proba testimonială solicitată de pârâtă, declarațiile martorilor audiați, S. D. și S. E. fiind irelevante însă din perspectiva stabilirii apartenenței terenurilor în litigiu la unul sau altul dintre cei doi autori. Din aceste declarații a rezultat doar legătura de rudenie dintre părți, în sensul că mama pârâtei (soția lui Șimodi T.) și bunica reclamantei (soția lui Miloșan P.) au fost surori, ceea ce explică într-o oarecare măsură cererea de reconstituire nr.89/12.03.1991, formulată de pârâtă, precum și eroarea comisiei locale de a reconstitui dreptul de proprietate în modalitatea în care aceasta s-a efectuat.
Tribunalul reține că semnificative în sensul celor mai sus redate sunt prevederile cuprinse în art.13 alin. 1 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra trenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, în conformitate cu care,, stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii cooperatori, în viață la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor’’.
Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile legilor fondului funciar, în cazul în care intimata reclamantă contestă îndreptățirea apelantei pârâte la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren în litigiu, care se regăsește în cele două titluri de proprietate anterior indicate, ea nu poate alege care titlu se impune a fi desființat ci, are posibilitatea să sesizeze instanța de judecată cu verificarea legalității celor două titluri de proprietate în discuție pentru ca, în condiții de contradictorialitate, să se verifice dacă procedura reconstituirii dreptului de proprietate a fost urmată în condițiile prescrise de legile fondului funciar, care dintre părțile litigante este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acelei suprafețe de teren în litigiu și după care autor. Numai în aceste condiții și numai după ce instanța de judecată va statua, în mod definitiv, cu privire la aceste aspecte, procedura de reconstituire a dreptului de proprietate va putea fi reluată și, în conformitate cu prevederile legale incidente, să se emită pe numele apelantei pârâte, respectiv al intimatei reclamante, titluri de proprietate prin care să li se reconstituie dreptul de proprietate după autorii pentru care au formulat cereri în temeiul Legii nr.18/1991.
În baza considerentelor de fapt și de drept mai sus expuse, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 480 alin. 2 din Codul de procedură civilă, va admite cererea de apel suspusă judecății, va anula sentința civilă atacată, iar în urma evocării fondului, va respinge cererea de chemare în judecată conform dispozitivului prezentei decizii.
În temeiul art.453 alin.1 C.proc.civ. reclamanta va fi obligată la plata către pârâta R. V. a sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de apel formulată de apelanta pârâtă R. V. în contradictoriu cu intimata reclamantă B. L. și intimatele pârâte C. L. PENTRU STABILIREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR R., JUD. B., reprezentată prin Primar, și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR B., reprezentată prin Prefect, împotriva sentinței civile nr. 2187/21.11.2014 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul nr. 1_, și în consecință:
Anulează sentința civilă atacată, judecă procesul evocând fondul, iar în urma evocării fondului:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. L. în contradictoriu cu pârâtele R. V., C. locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor R., jud. B., reprezentată prin primar, și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B., reprezentată prin prefect,
Obligă reclamanta la plata către pârâta R. V. a sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată azi, 16.09.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, L. S. | Judecător, M. I. B. | |
Grefier, D. P. |
Red.IMB 11.01.2016
Tehnored.D.P. 11.01.2016 – 6 ex
Jud fond L. D.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 905/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 355/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
