Legea 10/2001. Sentința nr. 50/2014. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 50/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 50/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 50/S
Ședința publică din data de 10.03.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE –V. M.
GREFIER-D. A.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea soluționării contestației formulată în temeiul Legii 10/2001, de către contestatorul P. C., în contradictoriu cu intimatul M. B. prin P..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în data de 10.03.2014 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 10.03.2014.
TRIBUNALUL
P. contestația înregistrată sub nr. de mai sus, contestatorul P. C. a solicitat anularea Dispoziției nr. 7605 din 01.12.2013 emisă de M. B., prin P. și obligarea acestuia la restituirea în natură a imobilului revendicat, așa cum este el menționat în CF 147 B. compus din nr. top 5904/3, 5905/3 – 62,10 mp construcție dintr-un total de 186,04 mp, atelierul nr. 6 de 71,10 mp, magazia nr. 7 de 31,24 mp, WC de 1,50 mp, atelierul nr. 8 de 82,20 mp, nr. top 5904/4, 5905/4 – teren construit și neconstruit de 448,56 mp din care 3,6 mp din gangul 8, 62,10 mp construit și 382,86 mp teren liber de construcții; nr. top 5904/5 și 5905/5- 70% din părțile de uz comun special, compus din branșamente de apă, gaz, canal, canalizare. .
Mai solicită să se dispună radierea din CF nr. 147 B. a Încheierii nr. 1625/29.09.1964 și restabilirea situației anterioare de carte funciară pe numele contestatorului, precum și obligarea posesorilor neproprietari ai imobilului, familia Stats A. și soția Stats M.-D. să-i lase în pașnică folosință și deplină proprietate imobilul așa cum este el menționat mai sus, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației sale, contestatorul arată că descrierea imobilului nu corespunde nici cu cea din Sentința civilă nr. 23/31.05.1976 pronunțată de Tribunalul B. în dosar nr. 544/1976 și nici cu cea din Sentința civilă_/23.12.1992 a Judecătoriei B., susținând că aceste elemente sunt cele solicitate la restituire conform celor de mai sus și la care se rezumă această cerere.
Afirmația potrivit căreia cota de 1/5 din imobil nr. top 5904 și 5905 aparținând d-nei Aronsohn I. a trecut în proprietatea Statului Român, în baza Decretului 92/1950, este total greșită și tendențioasă, acesta nefiind nominalizat în anexa I a decretului, proprietara a fost expulzată, s-a făcut naționalizarea unui bun indiviz în condițiile în care proprietara era exceptată de la naționalizare în calitatea ei de văduvă de funcționar pensionară.
În continuare, face istoricul familiei autoarei sale și litigiilor privind ieșirea din indiviziune asupra imobilului solicitat la restituire prin cele două hotărâri judecătorești mai sus identificate, făcând trimitere la reținerea intimatei din dispoziția atacată în sensul că „ imobilul a cărei restituire se solicită a intrat în circuitul civil, astfel că nu este posibilă restituirea în natură „.
Mai susține că cele două hotărâri judecătorești, respectiv Sentința civilă nr. 23/31.05.1976, pronunțată de Tribunalul B. în dosar nr. 544/1976 și Sentința civilă_/23.12.1992 a Judecătoriei B. în dosar_/1992 nu-i sunt opozabile cu autoritatea lucrului judecat și nu pot fi invocate pentru a se respinge cererea de restituire în nautră a imobilului preluat abuziv în timpul regimului comunist, potrivit art. 1 Al. 1 din Legea 1635/2013.
Potrivit raportului de expertiză tehnică-construcții nr._/10.11.2011 în Dosar nr._ al Judecătoriei B., imobilul există în natură și poate fi restituit în natură, valoarea suprafeței de 448,56 mp fiind de 541.846 Ron și nu 120.000 Ron. la nivelul zilei de 12.12.2011.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, susținând că a emis dispoziția atacată urmare dispozițiilor Deciziei civile nr. 6024 din 27.05.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosar_ în sensul respingerii cererii de restituire în natură pentru motivul că imobilul este intrat în circuitul civil și nu este posibilă restituirea în natură.
Mai arată că, prin Sentința civilă nr._/2011, pronunțată în dosar nr. 9406 al Judecătoriei B. și menținută în tot prin Decizia civilă nr. 160/. B. și Decizia civilă nr. 1067 a Curții de Apel B., s-a respins în mod irevocabil, cu putere de lucru judecat, cererea reclamantului de lăsare în deplină proprietate și posesie a imobilului situat în B., .. 37, înscris la data preluării în CF 147 B. sub nr. top 5904/3, 5905/3.
În probațiune, au fost depuse la dosar copia dispoziției atacate, documentația care a stat la baza emiterii acesteia, hotărâi judecătorești, alte înscrisuri.
Analizând contestația în raport cu dispozițiile legale în materie și probele existente la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
P. Dispoziția nr. 7695 din 02.12.2013, emisă de intimatul M. B., prin primar, a fost respinsă cererea de restituire în natură a cote de 1/3 din lotul nr. III, nr. top 5904/3, 5905/3 din CF 147 B., aceasta reprezentând materializarea cotei inițiale de 1/5 din imobilul înscris în CF 147 B., nr. top 5904, 5905, lot III, compus din atelierul nr. 6 în suprafață de 71,10 mp, magazia nr. 7 de 31,24 mp, WC de 1,50 mp, atelierul nr. 8 de 82,20 mp, 60% din părțile de uz comun generale și 70% din părțile de uz comun speciale, toate situate în B., .. 37, cu motivarea că se află în proprietatea unor terțe persoane, fiind intrat în circuitul civil ( filele 6-10)
Criticile contestatorului vizează modalitatea de soluționare a notificării în sensul respingerii cererii de restituire în natură a imobilului către acesta, dar nu pot fi reținute cu consecințe asupra soluției date notificării de către intimată, prin dispoziția atacată.
P. Sentința civilă nr._/2011, pronunțată în dosar nr. 9406 al Judecătoriei B., definitivă și irevocabilă prin cele două decizii pronunțate în apel și recurs mai sus identificate, a fost confirmată irevocabil componența imobilului în litigiu, formarea lotului nr. III urmare dezmembrării, conform sentinței civile nr. 23/31.05.1976 a Tribunalului B., a imobilului cu nr. top 5904 și 5905 de sub A+3 care a constituit în parte, proprietatea autoarei reclamantului Aronson I., înscrisă sub B+17, iar la data de 29.09.1964, Statul și-a întabulat, pe baza D. nr. 92/1950 dreptul de proprietate cu privire la porțiunea de proprietate care a aparținut autoarei reclamantului de sub B+17.
S-a mai reținut, prin aceeași sentință, că dezmembrarea operată în anul 1976 a însoțit partajul imobilului iar lotul nr. 3 a revenit în proprietatea comună în cotă de 1/3 parte Statului, cu titlul de naționalizare și în cotă de 2/3 parte lui P. P., cu titlul de cumpărare și moștenire.
Și prin Decizia civilă nr. 160/. statuat că Statul R. a naționalizat cota de 1/3 din lotul III al imobilului, având nr. top. 5904/3,5905/3, diferența de cota de 2/3 fiind intabulata în favoarea lui P. P. cu titlul de drept de ieșire din indiviziune provenind din cumpărare și moștenire, și apoi în favoarea moștenitorilor acesteia, de la care pârâții Stats A. și Stats M. D. au cumpărat cota de 2/3 din lotul III, aceștia fiind coproprietari cu Statul R. .
Instanța de apel a mai reținut că, pentru sistarea stării de coproprietate s-a pronunțat sentința civilă nr._/1992 a Judecătoriei B., irevocabilă prin nerecurare, prin care s-a atribuit întregul imobil către pârâții de atunci Stats A. si Stats M. D., aceștia din urma intabulându-și dreptul de proprietate și asupra cotei de 1/3 naționalizată de Stat sub B 58,59, dobândirea cotei de 1/3 din imobil ca efect al partajului de către pârâții Stats A. și Stats M. D. fiind făcută cu bună credință.
Rezultă că intimata a apreciat în mod corect imposibilitatea restituirii în natură a cotei din imobil solicitată și a propus acordarea de măsuri legale în compensare, potrivit art. 16 din legea 165/2013 care prevăd că „ cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege, se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină potrivit art. 21 alin. (6) și (7), dispunându-se trimiterea dispoziției la Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.
P. aliniatul 6 al art. 21 din Legea 165/2013 se prevede că „ evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu” .
Potrivit art. 50 lit. a și b din lege „ la data intrării în vigoare a prezentei legi: a) sintagma "despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv", cuprinsă în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se înlocuiește cu sintagma "măsuri compensatorii în condițiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România" și b) orice dispoziție referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaționale de evaluare și la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă”.
Astfel, orice trimitere a contestatorului la concluziile lucrării de expertiză privind evaluarea imobilului apare ca fiind neîntemeiată.
Instanța a fost investită cu o cerere de anularea unei dispoziții emisă în baza Legii 10/2001, căreia îi sunt aplicabile aceste dispoziții speciale, neputând fi formulate în cadrul acestei proceduri speciale și cereri apte a fi formulate pe calea dreptului comun.
Din această perspectivă, cererile contestatorului vizând radierea din CF nr. 147 B. a Încheierii nr. 1625/29.09.1964 și restabilirea situației anterioare de carte funciară pe numele contestatorului, precum și obligarea posesorilor neproprietari ai imobilului, familia Stats A. și soția Stats M.-D. să-i lase în pașnică folosință și deplină proprietate imobilul nu pot fi primite.
De altfel, aceste părți care dețin în proprietate imobilul nu au fost chemate în judecată în prezentul litigiu, iar cererea contestatorului având ca obiect revendicare imobiliară a fost respinsă irevocabil prin sentința mai sus indicată-nr._/2011.
Pe baza acestor considerente, instanța va respinge contestația, dispoziția atacată fiind emisă cu respectarea prevederilor legale de către intimat, drepturile acestuia urmând a fi valorificate în fața Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.
Intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată, iar contestatorul le va suporta pe cele proprii, conform art. 453 din codul de procedură civilă .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația formulată de către contestatorul P. C., cu domiciliul în București, ., Of. poștal nr. 63, cod poștal_, Căsuța poștală nr. 97, sector 1, împotriva Dispoziției nr. 7605 din 01.12.2013, în contradictoriu cu intimatul M. B., prin P., cu sediul în B., ., județul B..
Fără cheltuieli de judecată .
Cu apel în 15 zile de la comunicare, depus la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 10.03.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
V. MoșDorina A.
Red.VM/10.09.2014
Dact.AD/11.09.2014
Ex.4
| ← Pretenţii. Decizia nr. 273/2014. Tribunalul BRAŞOV | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 354/2014. Tribunalul... → |
|---|
