Legea 10/2001. Sentința nr. 79/2014. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 79/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 10-04-2014 în dosarul nr. 79/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 79/S
Ședința publică de la 10 aprilie 2014
Completul Civ. D4 compus din:
PREȘEDINTE – S. N. – judecător
Grefier – I. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea soluționării cauzei civile de față privind soluționarea contestației formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de către reclamanții B. I. A. și B. D. C., în contradictoriu cu pârâții .., prin reprezentant legal S. P., M. B. prin P. și S.C. B. C. S.A., prin reprezentant legal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 3.03.2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru prezentul termen de judecată.
Instanța, în aceeași compunere, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos.
TRIBUNALUL,
Constată că prin cererea adresată acestei instanțe reclamanții B. I. A. și B. D. C. au chemat în judecată pe pârâții ., M. B. prin primar și ., solicitând: anularea deciziei nr. 990/2013 emisă de . B. în dosarul_, în baza Legii 10/2001; să se constate nevalabilitatea titlului statului asupra imobilului situat în B., Piața Unirii nr. 15, imobil ce a fost preluat în mod abuziv de S. R., în baza Decretului 92/1950, fără titlu valabil, înscris în CF_ B., sub nr. top 2910, 2911, 2843/2, 2843/3 și 2843/1/b; să se constate nulitatea absolută a deciziei 738/2009 emisă de . în dosarul_ în baza Legii 10/2001; să fie obligată pârâta . să emită o nouă decizie în condițiile Legii 10/2001, prin care să se pronunțe doar asupra apartamentului compus din 4 camere de locuit, dependințe și anexe aferente și asupra terenului de sub această construcție, apartament asupra căruia acesta a avut doar un drept de administrare.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au susținut că sunt moștenitori ai autorilor lor, B. A. și soția sa B. S., antecesori ce au dobândit imobilul situat în M. B., Piața Unirii nr. 15, prin actul de cumpărare autentificat sub nr.6506/1925 și actul nr. 5886/1933,ambele fiind înscrise în CF_ B..
Imobilul a fost naționalizat în mod abuziv în baza Decretului 92/1950, S. R. neavând niciodată un titlu valabil asupra acestui imobil.
P. notificarea înregistrată de reclamanți la B. Dutceac I., sub nr. 60/2007, transmisă Primăriei Municipiului B., s-a solicitat restituirea în natură a întregului imobil format din teren de 1253,6 mp și construcții, notificarea fiind înregistrată la Primăria B. în dosarul 1268/2007 și transmis în mod abuziv către . unde a fost înregistrată în dosarul 6027/2007.
La data de 30.01.2009, pârâta . a emis Decizia 738, decizie contestată în instanță. Contestația a fost soluționată prin sentința civilă 258/S/23.10.2009 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil_, devenită irevocabilă prin exercitarea căilor de atac.
Instanța a dispus anularea în parte a deciziei 738/30.01.2009 și a dispus emiterea unei noi decizii prin care să fie anulată în parte această decizie.
Ca urmare, pârâta . a emis o nouă decizie, cu nr. 990/2013, contestată în prezentul litigiu, cu motivarea că pârâta s-a pronunțat din nou în mod abuziv pe întreaga cerere de restituire în natură. Cererea a fost respinsă nelegal și nejustificat, cu depășirea limitelor și a atribuțiilor legale deoarece a deținut dreptul de administrare asupra apartamentului neîntabulat în cartea funciară, format din 4 camere de locuit și dependințe, împreună cu terenul de sub construcție, apartament ce a fost vândut de către acesta prin contractul de vânzare cumpărare nr._/1996 către numiții C. N. D. și C. M..
Având în vedere dispozițiile art. 27 din Legea 10/2001, atunci când persoana juridică notificată deține doar o parte din bunurile solicitate, va fi emisă o decizie de retrocedare doar pentru partea de imobil pe care o deține, și nicidecum nu este justificată referirea în sensul respingerii notificării referitoare la imobilele aflate în folosința . și Municipiului B..
P. această decizie, pârâta . și-a depășit atribuțiile legale, s-a pronunțat nejustificat asupra întregului imobil, deși nu avea nici un drept asupra unei părți de imobil.
În cazul în care decizia 990/2013 nu va fi anulată, vor exista contradicții cu celelalte dispoziții ale sentinței civile 258/S/2009 și ale deciziei civile 25/. nu vor putea fi pus în anulare.
S-a solicitat nulitatea absolută a deciziei 738/2009 emisă de pârâta . deoarece pârâta și-a depășit atribuțiile legale reținând că statul a preluat imobilul cu titlu valabil.
Asupra acestui aspect era competent să se pronunțe pârâtul M. B..
În decizia a cărei nulitate se solicită art. 6 apare de două ori și în primul art. cu acest număr pârâta a făcut vorbire de grădina din ., de 293,4 mp și nu de grădina din Piața Unirii nr. 15.
Art. 2 din Decizia 990/2012 face trimitere la art. 8 din decizia 738/2009, care nu există.
Pârâta a recunoscut că apartamentul a fost înstrăinat de S. R. prin .. P. urmare, statul trebuia să se pronunțe asupra preluării imobilului cu titlu valabil sau nevalabil și asupra cererii de restituire în natură a imobilului.
Pârâta . trebuie să emită o nouă decizie prin care să se pronunțe doar cu privire la apartamentul compus din 4 camere și dependințe, împreună cu terenul de sub construcție.
Reclamanții au mai susținut că nu au beneficiat de despăgubiri bănești potrivit Titlului VII din Legea 247/2005 pentru apartamentul de 4 camere și terenul de sub această construcție.
Potrivit Legii 247/2005 și art. 2 din legea 10/2001, preluarea a fost abuzivă și pentru imobilele cărora li s-au aplicat prevederile Decretului 92/1950, preluarea a fost ilegală și imobilul trebuie restituit în natură.
Pârâtul M. B. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, raportat la dispozițiile art. 21 alin. 1 din Legea 10/2001.
Pârâta . a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Pârâta . a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lisei calității sale procesuale pasive și excepția autorității de lucru judecat.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepțiilor.
La data de 19.06.2013(14.06.2013 data poștei) s-a depus la dosar o completare de acțiune prin care s-a solicitat anularea deciziei 1/15.05.2013 emisă de pârâta . și obligarea acesteia să emită o nouă decizie conform sentinței civile 258/2009 a Tribunalului B..
În susținerea acestei completări de acțiune s-a arătat că prin emiterea deciziei 1/15.05.2013 pârâta . nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată, de a emite decizie motivată cu privire la cererea de restituire în natură a imobilelor, ci a declinat competența de soluționare a notificării către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
P. adresa_/2009 emisă de A.V.A.S. s-a arătat că soluționarea notificării reclamanților este de competența Primăriei B..
Cererile formulate în completarea de acțiune au fost formulate și separat, printr-o altă cerere de chemare în judecată înregistrată în dosarul nr._ . Cu privire la această cauză s-a admis excepția de litispendență prin încheierea de ședință din 24 octombrie 2013 și dosarul s-a atașat la prezentul dosar.
Pârâții au formulat întâmpinări la completarea de acțiune, pârâta . excepția lipsei calității procesuale pasive față de aceasta, iar . a solicitat respingerea acțiunii.
Pârâta . a formulat cerere de chemare în garanție a A.. Această cerere a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea de ședință din 24.10.2013, soluție menținută de Curtea de Apel B. în calea de atac exercitată împotriva sa. Astfel, A. nu a devenit parte în prezentul litigiu.
P. aceeași încheiere de ședință s-a pus în discuția părților, în temeiul art. 78 alin. 2 NCPC, necesitatea introducerii în cauză a Statului R. și s-a dispus introducerea în cauză a acestuia.
S. R. prin M. Finanțelor P. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității contestațiilor formulate.
La termenul de judecată din 20.03.2014 s-a pus în discuția contradictorie a părților excepțiile invocate și s-a dispus unirea acestora cu fondul.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și s-a dispus atașarea dosarului_ al Tribunalului B..
Cu privire la calitățile procesuale al pârâților, raportat la care s-au invocat excepții, instanța reține următoarele:
În cauză s-a formulat contestații împotriva deciziilor emise de pârâtele . și .. Ambele pârâte au calitate procesuală pasivă fiecare raportat la decizia emisă și implicit la cauza în ansamblu, astfel că excepțiile lipsei calității procesuale pasive formulate de aceste pârâte, . și . vor fi respinse.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului B. va fi admisă deoarece prin cererea de chemare în judecată și prin completarea acesteia nu au fost formulate pretenții împotriva acestui pârât. Consecința admiterii acestei excepții este aceea de respingere a acțiunii formulată în contradictoriu cu această parte.
Excepția autorității de lucru judecat a fost invocată pentru cererea de constatare a nulității absolute a Deciziei 738/2009 și pentru cererea ce constatare a nulității absolute a deciziei 990/2013 față de sentința civilă 258/S/2009 a Tribunalului B. modificată prin decizia 25/. de Apel B..
Pentru a exista autoritate de lucru judecat trebuie să existe identitate de părți obiect și cauză între litigiul anterior, în care s-a pronunțat soluția irevocabilă, și prezentul litigiul.
Identitatea de părți există între cele două litigii, însă cu privire la cererea de constatare a nulității absolute a deciziei 738/2009 nu există identitate de cauză deoarece în primul litigiu s-a formulat contestație împotriva acestei decizii, iar în prezentul litigiu se solicită constatarea nulității absolute a acesteia pentru motive deferite de cele invocate anterior, iar cu privire la contestația formulată împotriva deciziei 990/2013 nu există identitate de obiect, deciziile contestate fiind diferite, cea de a doua fiind emisă ca urmare a anulării parțiale a celei dintâi.
Neexistând tripla identitate impusă de lege pentru existența autorității de lucru judecat, instanța va respinge excepția
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea stare de fapt:
Reclamanții au formulat, prin intermediul executorului judecătoresc Dutceac I., notificare cu nr. 60/20.03.2007, întemeiată pe prevederile Legii 10/2001, prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în M. B., Piața Unirii nr. 15, format din teren în suprafață de 1253,6 mp și construcțiile de pe acesta.
În nota atașată notificării s-a arătat că imobilul a aparținut părinților reclamanților, B. A. și B. S., a fost preluat de stat în baza Decretului 92/1950 și este identificat cu date de carte funciară CF_ B. după cum urmează:
- nr. top 2910 - casă și curte de 253,8 mp;
- nr. top 2911 - grădină de 208,2 mp;
- nr. top 2843/2 - grădină de 288 mp;
- nr. top 2843/3 - casă și curte de 212,2 mp;
- nr. top 2843/1/b - grădină de 291,4 mp.
Notificarea a fost înregistrată la Primăria B. sub nr._/2007 și trimisă pârâtei . spre competentă soluționare.
P. Decizia 671/23.07.2008 a . a fost respinsă notificarea reclamanților reținându-se că aceasta a fost tardiv formulată.
P. sentința civilă 274/S/2008 a fost admisă contestația formulată de reclamanți și s-a dispus anularea dispoziției 671/2008.
În vederea soluționării notificării reclamanților, a fost emisă decizia 738/30.01.2009 prin care a fost respinsă notificarea prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în B., Piața Unirii nr. 15, compus din teren de 1253,6 mp și construcțiile de pe acesta; pentru apartamentul compus din 4 camere de locuit și dependințe, care a fost înstrăinat în temeiul Legii 112/1995 s-a propus acordarea de despăgubiri; despăgubirile propuse vizează și terenul construit și neconstruit aferent apartamentului neîntabulat și înstrăinat de statul român; pentru partea din imobil și terenul aferent acestuia, care se află în administrarea ., notificarea a fost trimisă spre soluționare acesteia; pentru imobilul cu nr. top 2843/1/b grădină în ., de 293,4 mp, notificarea a fost trimisă Primăriei Municipiului B..
La baza emiterii acestei decizii au stat următoarele considerente:
Imobilul obiect al notificării este situat în B., .. 15, înscris în CF_ B., cu nr. top 2910, 2911, 2843/2, 2843/1/b, descris în cartea funciară ca fiind, la nr. top 2910 casă și curte în ., de 253,8 mp; nr. top 2911 grădină în ., de 205,2 mp; nr. top 2843/2 grădină de 288 mp în .; nr. top 2843/3 casă și curte în ., de 232,2mp; nr. top 2843/1/b grădină în . de 232,2 mp.
Proprietari anteriori ai imobilului au fost badea A. și B. S. cu titlu drept cumpărare.
S. R. a preluat imobilul cu titlu valabil, în baza Decretului 92/1950.
Notificatorii au calitatea de persoane îndreptățite în temeiul art. 4 alin. 2 și 3 din Legea 10/2001.
Apartamentul neîntabulat în cartea funciară, compus din 4 camere și dependințe, precum și terenul aferent a fost înstrăinat în condițiile Legii 112/1995 către C. N. D. și C. M..
Această decizie a fost contestată de reclamanți, contestația fiind înregistrată în dosarul_ al Tribunalului B..
P. sentința civilă 258/S/2009 a Tribunalului B. au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive și autorității de lucru judecat invocate de .; a fost admisă în parte contestația formulată de reclamanți; s-a anulat în parte decizia 738/2009 în ceea ce privește art. 1 al acesteia, cu obligarea pârâtei . să reformuleze acest articol și au fost obligate pârâtele . și M. B. să emită dispoziții de soluționare a notificării restituire în natură a imobilelor pentru care le-au fost remise notificările.
P. Decizia civilă 50/2011 a Curții de Apel B. au fost respinse apelurile formulate de M. B. și de ..
P. Decizia nr. 2/2012 a ICCJ a fost casată decizia pronunțată de instanța de apel și trimisă cauza spre rejudecare.
P. decizia 25/. de Apel B. a fost respins apelul formulat de ., a fost admis apelul formulat de M. B. și s-a dispus obligarea acestuia să emită dispoziție motivată prin care să restituie în natură teren de 293,4 mp situat în B., Piața Unirii nr. 15 în loc de .. 35; a fost admisă cererea de intervenție în interesul . și respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții C. N. D. și C. M..
În considerentele deciziei menționate s-a reținut că prin în raportul de expertiză, expertul constructor a constatat că în fapt, construcțiile inițiale aflate în componența imobilului înainte de preluarea acestora de către stat au fost demolate parțial, respectiv s-a menținut un perete exterior și o parte din acoperiș, construindu-se un spațiu comercial nou, conform autorizației 32/1971, pe același amplasament dar cu alte dimensiuni și cu altă structură constructivă.
Imobilul în litigiu a fost identificat în fapt și raportat la evidențele de carte funciară astfel:
- nr. top 2910 – casă și curte de 253,8 mp este complet ocupat de clădirea restaurantului „Casa Românească”;
- nr. top 2911 – grădina de 205,2 mp – este complet ocupat atât de anexele clădirii restaurantului cât și de proprietatea imobiliară vândută către familia C.;
- nr. top 2843/2 și 2843/3 casă curte și grădină de 520,2 mp complet ocupate de clădirea restaurantului și calea de acces la acesta și la locuință;
- nr. top 2843/1/b – teren în suprafață de 294 mp este liber și are destinația de grădină.
S-a apreciat că în mod corect a fost obligat M. B. să restituie terenul în suprafață de 294 mp, cu nr. top 2843/1/b reclamanților. În ceea ce privește construcțiile demolate și terenul ce nu poate fi restituit în natură întrucât face parte din locuința înstrăinată chiriașilor, decizia contestată a fost apreciată ca legală deoarece s-a acordat notificatorilor despăgubiri bănești, iar cu privire la acest aspect nu s-a formulat apel de către persoanele îndreptățite.
Apelul a fost admis cu privire la eroare materială privind adresa mobilului.
Apelul declarat de . a fost respins apreciindu-se că în mod corect această unitate, deținătoare a unei părți din imobil, a fost sesizată cu soluționarea notificări pentru această parte a imobilului.
Această decizie a devenit irevocabilă prin respingerea recursului.
Ca urmare a cestei soluții, pârâta . a emis Decizia 990/6.03.2013 prin care s-a anulat în parte decizia 738/2009, modificându-se art. 1 și 6 și menținându-se celelalte articole din dispoziția inițială.
Aceasta a fost comunicată reclamanților la data de 16.03.2013 iar contestația a fost formulată la data de 12.04.2013 (data poștei)
Pârâta . a emis decizia 1/15.05.2013 prin care a fost declinată competența de soluționare a notificării în favoarea A.., iar contestația formulată împotriva sa a fost înregistrată la data de 14.06.2013(data poștei).
În motivarea deciziei luate, pârâta . a susținut că spațiul comercial situat în Piața Unirii nr. 15 a intrat în patrimoniul său în intermediul art. 20 alin. 2 din Legea 15/1990 și HG 834/1991 și în urma obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate . nr. 0070 din 18.05.2000 emis de Consiliul Județean B..
Pârâta este în prezent integral privatizată prin încheierea contractelor de vânzare cumpărare de acțiuni nr. 207/1997 și 363 din 1997 cu Fondul Proprietății de Stat.
Având în vedere faptul că la data intrării în vigoare a Legii 10/2001 pârâta . era integral privatizată, a reținut incidența prevederilor art. 29 din Legea 10/2001, apreciind că soluționarea notificării revine entității care a efectuat privatizarea, respectiv A..
Primarul Municipiului B. a emis dispoziția 1660/12.06.2013 prin care s-a restituit în natură imobilul teren cu nr. top 2843/1/b cu suprafața de 293,4 mp.
Față de datele la care au fost emise deciziile contestate, datele la care au fost comunicate acestea reclamanților și datele la care au fost depuse la oficiul poștal acțiunea și completarea acesteia, instanța reține că reclamanții au respectat termenul de 30 zile prevăzut de art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001, astfel că excepția tardivității va fi respinsă.
Cu privire la cererile formulate de reclamanți prin cererea introductivă de instanță reținem următoarele:
Decizia 990/6.03.2013 a fost emisă de pârâta . în conformitate cu dispozițiile instanței de judecată cuprinse în sentința civilă 258/S/2009 Tribunalului B., așa cum a fost schimbată prin decizia 25/. de Apel B..
Criticile formulate în prezenta acțiune vizează pronunțarea de către pârâta ., prin această decizie, asupra întregii notificări, respectiv cu privire la toate imobilele menționate în notificare, nu doar asupra celui pentru care a deținut dreptul de administrare operativă.
Această critică nu este întemeiată deoarece decizia 990/2013 modifică conținutul art. 1 și 6 ale deciziei 738/2009, așa cum s-a dispus de instanțele de judecată, cu menținerea dispozițiilor privind înaintarea către Primăria Municipiului B. și către . a dosarului administrativ al notificării pentru a soluționa notificarea privind imobilele care nu s-a aflat în administrarea pârâtei ..
Chiar dacă art. 1 al deciziei contestată nu are o formulare clară, nu se poate reține că pârâta . a soluționat notificarea în întregul ei, ci doar cu privire la apartamentul vândut în temeiul Legii 112/1995 și a terenului aferent acestuia. Pentru celelalte imobile pârâta . a reținut că nu este competentă să soluționeze notificarea deoarece nu a deținut dreptul de administrare asupra acestora.
La art. 6 din decizia contestată s-a modificat adresa administrativă a imobilului teren pentru care s-a trimis notificarea spre a fi soluționată de Primăria B.. P. decizia 738/2009 s-a reținut că acest imobil, identificat cu nr. top 2843/1/b, cu suprafața de 293,4 mp, are adresa administrativă în ., iar prin decizia 25/. de Apel B. s-a dispus modificarea acestei adrese în Piața Unirii nr. 15, în acest sens fiind modificat articolul indicat.
Astfel fiind, nu există nici un motiv care să atragă nulitatea deciziei 990/6.03.2013.
În ceea ce privește cererea de constatare a nevalabilității titlului statului asupra imobilului situat în B., Piața Unirii nr. 15, cu motivarea că imobilul a fost preluat abuziv în baza Decretului 92/1950, instanța reține că prin Decizia 116/R/2007 a Curții de Apel Târgu M., într-un litigiu purtat între aceleași părți, s-a apreciat că se impune a se analiza dacă prevederile Decretului 92/1950 au fost sau nu aplicate abuziv, iar reclamanții nu au făcut dovada că antecesorii lor se încadrau în categoria persoanelor exceptate de la naționalizare, după cum nu au făcut nici dovada destinației pe care o avea imobilul în litigiu la data naționalizării. Această hotărâre a intrat în puterea lucrului judecat.
P. apariția Legii 10/2001, la art. 2 lit. a, s-a stabilit că prin imobile preluate abuziv se înțelege și imobilele naționalizate prin Decretul 92/1950, iar imobilele care intră sub incidența acestei legi sunt cele preluate abuziv, conform art. 1 din lege, nu cele preluate fără titlu valabil.
În consecință, imobilul în litigiu este supus reglementărilor Legii 10/2001, iar faptul că această lege îl încadrează în categoria imobilelor preluate abuziv nu drept consecință constatarea nevalabilității titlului, astfel că și această cere va fi respinsă.
Decizia 738/2009 emisă de pârâta . a fost contestată de către reclamanți în conformitate cu prevederile art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001, contestația fiind soluționată irevocabil prin sentința civilă 258/2009 a Tribunalului B., modificată prin decizia 25/. de Apel B..
În prezenta cauză se solicită constatarea nulității absolute a aceleiași decizii susținând că pârâta emitentă și-a depășit limitele legale și reținut în decizie că S. R. a preluat imobilul cu titlu valabil, în baza Decretului 92/1950; că asupra acestui aspect trebuia să se pronunțe M. B.; că decizia cuprinde două articole numerotate cu cifra 6, iar în primul articol cu acest număr s-a menționat grădina din ., nu din Piața Unirii nr. 15.
Motivele invocate în prezentul litigiu nu constituie motive de nulitate absolută, ci aspecte pe care reclamanții aveau posibilitatea de a contesta pe calea acțiunii întemeiată de prevederile art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001. De altfel, în litigiul anterior a fost reglementată situația referitoare la identificarea administrativă a imobilului, mențiunea că imobilul a fost preluat cu titlu valabil este irelevantă în condițiile în care s-a reținut că imobilul intră în sfera de reglementare a Legii 10/2001, iar decizia 738/2009, a cărei nulitate se cere a se constata, a fost emisă în aplicarea acestei legi, iar numerotarea greșită a articolelor din cuprinsul deciziei reprezintă o eroare materială ce poate fi îndreptată pe cale administrativă.
În consecință, nici acest petit al cererii inițiale de chemare în judecată nu este întemeiat, astfel că primele trei petite ale cererii urmează a fi respinse.
Pe cale de consecință, dată fiind menținerea dispozițiilor emise de către pârâta ., urmează a fi respins și ultimul petit al cererii deoarece pârâta . a soluționat notificarea pentru imobilul pe care l-a avut în administrare.
În ceea ce privește completarea acțiunii și acțiunea înregistrată în dosarul_ al Tribunalului B., care au același conținut, instanța reține nu este întemeiată și urmează a o respinge, pentru următoarele motive:
La data intrării în vigoare a Legii 10/2001, pârâta . era integral privatizată și nu poate avea calitatea de unitate deținătoare în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 1 din legea 10/2001.
Vânzarea acțiunilor, în proporție de 40% din capitalul social, reprezentând participația statului, a fost efectuată între Fondul Proprietății de Stat și Asociația „ B. C.” P.A.S. prin contractele 207 și 363 din anul 1997. Diferența de acțiuni a fost repartizată proporțional cu valoarea certificatului de acționa, conform programului de privatizare în masă.
Această stare de fapt atrage incidența prevederilor art. 29 alin. 1 – 3 din Legea 10/2001 conform cărora: „Pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2), persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate.
Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care imobilele au fost înstrăinate.
În situația imobilelor prevăzute la alin. (1) și (2), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozițiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.”
Instituția publică ce a efectuat privatizarea a fost Fondul Proprietății de Stat, devenită în prezent Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, iar în conformitate cu normele legale mai sus citate, instanța reține că această instituție este competentă să soluționeze notificarea reclamanților pentru imobilele ce au aparținut antecesorilor acestora și care în prezent au intrat în proprietatea pârâtei . ca urmate a procesului de privatizare.
Astfel fiind, decizia 1/2013 emisă de ., prin care s-a trimis notificarea spre soluționare către A., este întocmită în conformitate cu prevederile legale.
Această decizie respectă dispozițiile cuprinse în sentința civilă 258/2009 a Tribunalului B. deoarece prin aceasta pârâta . a fost obligată să emită decizie motivată cu privire la cererea de restituire în natură a imobilelor, însă nu a fost impusă soluția notificării.
În consecință, față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța va respinge atât cererea introductivă de instanță, cât și cererea de completare a acesteia, identică cu cererea din dosarul_ .
Cererea pârâtei . de acordare a cheltuielilor de judecată va fi respinsă deoarece la dosar nu a fost depusă nici o chitanță din care să rezulte că pârâta a efectual astfel de cheltuieli pentru acest proces și cuantumul acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția tardivității formulării contestațiilor invocată de pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P..
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ..
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ..
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului B. și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu această parte.
Respinge excepția autorității de lucru judecat.
Respinge acțiunea inițială a reclamanților B. I. A., CNP_, domiciliat în București, Calea Plevnei nr. 26, parter, . și B. D. C., CNP_, domiciliat în București, .. 20, ., sector 1, formulată în contradictoriu cu pârâții ., SC B. C. SA și S. R. prin M. Finanțelor P..
Respinge completarea de acțiune, identică cu acțiunea înregistrată în dosarul_, pentru care s-a admis excepția de litispendență, formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâta ..
Respinge cererea pârâtei . de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.04.2014.
PREȘEDINTE,Grefier,
Judecător S. N. I. M.
Red. S.N.-11.04.2014
Tehnored. I.M.-11.04.2014
7 ex.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 392/2014. Tribunalul BRAŞOV | Obligaţie de a face. Decizia nr. 55/2014. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
