Legea 10/2001. Sentința nr. 21/2014. Tribunalul BRAŞOV

Sentința nr. 21/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 21/2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR.21/S

Ședința publică din 30 ianuarie 2014

Completul Civ. D4 compus din:

PREȘEDINTE – S. N. – judecător

Grefier – I. M.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea soluționării cauzei civile de față privind soluționarea cererii formulată de reclamanții G. R., G. D. C., G. R. M., G. F. M. și G. E., în contradictoriu cu pârâții M. F. P. P., P. M. F. și S. R. P. M. FINANȚELOR P. P. REPREZENTANT LEGAL, având ca obiect

Contestație formulată în temeiul Legii nr. 10/2001

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 23.01.2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având în vedere lipsa de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. (1) Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru prezentul termen de judecată.

Instanța, în aceeași compunere, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos.

TRIBUNALUL,

Constată că prin cererea adresată acestei instanțe, reclamanții G. R., G. D. C., G. R. M., G. F. M. și G. E. au chemat în judecată pe pârâții M. F., P. M. F. și S. R. prin M. Finanțelor P. solicitând obligarea pârâtului P. M. F. la soluționarea notificării înregistrată sub nr. 242/2001la executor judecătoresc F. A. și trimisă Primăriei F., prin care s-a solicitat restituirea terenului în suprafață de 504 mp expropriat prin Decretul 279/71, în natură pe același amplasament, acesta nefiind ocupat de construcții și este apt a fi restituit liber de orice sarcini; obligarea la plata daunelor prevăzute de art. 40 din Legea 10/2001, raportat la art. 25, până la soluționarea efectivă a notificării și a plății despăgubirilor reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului, până la punerea în posesie cu privire la terenul liber de sarcini și construcții, în cuantum de 50 lei/zi, folosința pe ultimii 3 ani fiind apreciată la_ lei; cu cheltuieli de judecată.

În susținerea cererii de chemare în judecată s-a arătat că în anul 1971 reclamanților li s-a expropriat suprafața de 504 mp situați la adresa administrativă din F., .. 15, identificat în CF 2428, nr. top 801,802, teren care constituia grădina casei și care a fost expropriat în scopul extinderii clădirii școlii.

Din anul exproprierii terenul a rămas în același stadiu, liber de orice construcții.

Odată cu apariția legilor de retrocedare a imobilelor preluate de stat, reclamanții au formulat notificare pe care au adresat-o Primăriei M. F..

Până în prezent, această notificare nu a fost soluționată, reclamanții fiind lipsiți de folosința terenului.

Pârâtul S. R. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Pârâții M. F. și P. M. F. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii arătând că în urma notificării primite, reclamanților li s-a solicitat completarea dosarului, însă aceștia nu s-au conformat.

Notificarea nu a fost soluționată din culpa reclamanților, care nu au depus la dosar actele necesare.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză în specialitatea topografie.

Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Analizând cu prioritate excepția invocată de pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P., instanța reține că aceasta este întemeiată pentru următoarele:

La primul petit al cererii s-au formulat pretenții în contradictoriu cu pârâtul P. M. F., respectiv de a se soluționa notificarea, iar la al doilea petit s-a solicitat acordarea de despăgubiri conform art. 40 din Legea 10/2001. Acestea se referă la nerespectarea dispozițiilor art. 25 din aceeași lege, care impune obligații în sarcina unității care are obligația de a soluționa notificarea.

S. R. prin M. Finanțelor P. nu are calitatea de persoană deținătoare a imobilului pentru care s-a formulat notificare, nu are competența de a soluționa notificarea formulată de reclamanți și nu poate fi ținut de obligațiile ce decurg din neîntocmirea în termen a procesului verbal de predare-primire, astfel că nu justifică legitimitate procesuală în prezenta cauză.

În consecință, față de considerentele mai sus expuse, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. prin M. Finanțelor P. și va respinge acțiunea reclamanților formulată în contradictoriu cu acest pârât.

Cu privire la fondului litigiului, instanța reține următoarele:

Imobilul înscris în CF 2428 F., cu nr. top 801 și 802 compus din casă și anexe în suprafață de 443 mp și grădină în suprafață de 821 mp a constituit proprietatea reclamantului G. R., în cotă de ¼, dobândită prin cumpărare în anul 1951 și a numitei G. M., născută T., în cotă de ¾ din care cota de 2/4 dobândită prin cumpărare în anul 1951 și cota de ¼ dobândită prin moștenire în anul 1999.

Ulterior, în anul 1999, în evidențele de carte funciară s-a înscris dreptul de proprietate al celorlalți reclamanți, dobândit prin cumpărare de la G. M., aceasta păstrându-și uzufructul viager.

În anul 1971, suprafața de 504 mp din acest imobil a fost expropriata în baza decretului 279, în scopul construiri unui atelier și a extinderii terenului necesar pentru curtea școlii generale cu 16 săli de clasă.

Dezmembrarea imobilului și actul de expropriere nu au fost evidențiate în cartea funciară, ceea ce a permis efectuarea operațiunilor ulterioare.

După . Legii 10/2001, reclamanții, în calitate de proprietari tabulari, au formulat notificare prin intermediul executorului judecătoresc F. V. A. pentru restituirea terenului în suprafață de 504 mp, expropriat, sau acordarea de despăgubiri. În notificare s-a menționat că pentru terenul expropriat s-au primit despăgubiri în cuantum de 1008 lei.

Notificarea a fost înregistrată la Primăria F. sub nr._/2001, care a solicitat reclamanților să depună copii legalizate ale actelor de stare civilă și alte înscrisuri necesare soluționării notificării.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că suprafața de teren preluată ca urmare a exproprierii a fost de 276 mp, nu de 504 mp cum s-a menționat în anexele decretului de expropriere, și scopul exproprierii nu a fost îndeplinit, în prezent terenul menționat fiind liber de construcții.

Conform prevederilor art. 11 alin. 1 din Legea 10/2001 imobilele expropriate și ale căror construcții edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natură persoanelor îndreptățite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispozițiilor legale. Dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare.

Terenul obiect al prezentului litigiu nu avea edificată nici o construcție la data exproprierii și în prezent este liber de construcții.

Reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite la restituirea imobilului deoarece reclamantul G. R. a avut calitatea de coproprietar la data exproprierii, iar ceilalți reclamanți au dobândit cotele de proprietate din imobil de la G. M., persoană care a avut calitatea de coproprietar la data exproprierii și care în prezent deține dreptul de uzufruct viager asupra imobilului.

În cauză, unitatea deținătoare este unitatea administrativ teritorială, respectiv M. F., iar notificarea urmează a fi soluționată de P. M. F., ambii având calitatea de pârâți în prezenta cauză.

În consecință, față de situația de fapt și temeiurile de drept reținute, instanța urmează a admite în parte cererea reclamanților și a obliga pe pârâtul P. M. F. să soluționeze notificarea reclamanților înregistrată sub nr. 242/2001 la B. F. A., în sensul de a se restitui în natură suprafața de 276 mp, așa cum a fost identificată în raportul de expertiză nr._/2013 întocmit de expert M. E., condiționat de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, de 1008 lei, actualizată cu coeficientul de actualizare legal.

Cererea de restituire a suprafeței de teren de 228 mp, reprezentând diferența dintre suprafața solicitată de 504 mp și cea pentru care s-a dispus restituirea, va fi respinsă deoarece aceasta se află atât în folosința cât și în proprietatea reclamanților, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză.

Cererea de acordare de despăgubiri, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului, a fost întemeiată pe prevederile art. 40 raportat la art. 25 din Legea 10/2001.

Textele legale invocate cuprind următoarele dispoziții:

ART. 40

Nerespectarea obligației prevăzute la art. 25 alin. (5) atrage obligația deținătorului căruia îi revine această obligație de a plăti noului proprietar o sumă calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului restituit.

ART 25 alin. (5) Proprietarii cărora, prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege, le-au fost restituite în natură imobilele solicitate vor încheia cu deținătorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei/dispoziției de restituire, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezența executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului.

Conform textelor de lege mai sus citate, obligația deținătorului de a plăti noului proprietar despăgubiri reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului este condiționată de nerespectarea obligației prevăzută la art. 25 alin. 5 din lege, respectiv pentru neîntocmirea protocolului de predare primire în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive a dispoziției de restituire a imobilului.

Pentru imobilul obiect al prezentului litigiu nu a fost emisă dispoziția de restituire în natură, emiterea acesteia fiind dispusă prin prezenta, astfel că termenul de 30 zile nu a început să curgă.

În consecință, cererea de acordare de despăgubiri va fi respinsă,nefiind îndeplinite condițiile legale pentru acordarea acestora.

Proba cu expertiză tehnică judiciară topografică a fost solicitată de reclamanți și aceștia au fost obligați să suporte cheltuielile legale de administrarea acesteia.

Până la data pronunțării prezentei, aceștia nu au achitat diferența de onorariu în cuantum de 1800 lei, deși instanța a încuviințat acest onorariu și a comunicat reclamanților cuantumul stabilit.

În conformitate cu prevederile art. 23 din Ordonanța 2/2000, onorariul definitiv pentru expertiza tehnică judiciară se stabilește de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcție de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus și de gradul profesional ori științific al expertului sau al specialistului. Plata onorariului și a cheltuielilor solicitate prin decont, cuvenite expertului tehnic judiciar numit de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești sau alte organe cu atribuții jurisdicționale, pentru efectuarea expertizei, se efectuează numai prin biroul local pentru expertize tehnice judiciare.

Raportat la dispozițiile legale mai sus citate, instanța va obliga pe reclamanți la plata sumei de 1800 lei în contul Biroului Local de Expertize B., reprezentând diferență onorariu pentru expertiza mai sus menționată.

Reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.

Din actele existente la dosar, instanța reține că în prezentul litigiu reclamanții au efectuat cheltuieli cu întocmirea raportului de expertiză, acțiunea fiind scutită de plata taxei judiciare de timbru iar dovada achitării onorariului de avocat nu a fost depusă la dosar.

Cererea reclamanților de acordate a cheltuielilor de judecată va fi respinsă deoarece acțiunea a fost admisă în parte iar expertiză pentru identificarea terenului și dacă acesta este liber de construcții trebuia depusă la dosarul administrativ de soluționare a notificării, în condițiile art. 23 din Legea 10/2001.

P. întâmpinare și în concluziile asupra fondului, pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată. Acestea au fost solicitate prin concluziile scrise depuse la dosar, după închiderea dezbaterilor și amânarea pronunțării, astfel că și această cerere va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. prin M. Finanțelor P. și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu acest pârât.

Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții G. R., G. D. C., G. R. M., G. F. M. și G. E., cu domiciliul în F., ..15, jud. B., în contradictoriu cu pârâții M. F. prin primar și P. M. F..

Obligă pe pârâtul P. M. F. să soluționeze notificarea reclamanților înregistrată sub nr. 242/2001 la B. F. A., în sensul de a se restitui în natură suprafața de 276 mp, așa cum a fost identificată în raportul de expertiză nr._/2013 întocmit de expert M. E., condiționat de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, de 1008 lei, actualizată cu coeficientul de actualizare legal.

Respinge celelalte pretenții ale reclamanților.

Obligă pe reclamanți la plata sumei de 1800 lei în contul Biroului Local de Expertize B., reprezentând diferență onorariu pentru expertiza mai sus menționată.

Respinge cererile părților de acordare a cheltuielilor de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 30.01.2014.

PREȘEDINTE, Grefier,

Judecător S. N. I. M.

Red. S.N.-25.02.2014

Tehnored. – I:M.-25.02.2014

9 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Legea 10/2001. Sentința nr. 21/2014. Tribunalul BRAŞOV