Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 992/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 992/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 992/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 992/. publică din data de 17 septembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – I. L. - judecător
JUDECĂTOR – D. O. P.
GREFIER – C. N.-D.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de către apelantul ., împuternicit de CNTEE TransElectrica SA-Sucursala de Transport Pitești, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 63/28.01.2014, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr._, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 03.09.2015, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 17.09.2015, când, în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de apel de față, constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 63 din 28.01.2015, pronunțată de Judecătoria Zărnești, a fost respinsă plângerea formulată de petenta S.C. T. S. S.A., împotriva Încheierii de reexaminare nr._/2014 pronunțată de registratorul șef la data de 16.10.2014 în dosarul nr._/25.09.2014, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Zărnești a reținut următoarele:
Potrivit extrasului CF nr._ a comunei Fundata, cu nr. top.vechi (9069/3, 9069/4)/1, nr. cadastral și topografic nou_ format din teren în suprafață de 5.740 mp, casă de locuit și anexă gospodărească (f. 22), acest imobil este proprietatea numitului D. M. – G., dobândit prin ieșire din indiviziune, prin actul notarial de dezlipire și partaj voluntar nr. 1226 din 02.07.2013 emis de BNP C. Nicușor.
La data de 25.08.2014, prin cererea înregistrată sub nr._, petenta S.C. T. S. S.A. prin directorul general, a solicitat intabularea dreptului de proprietate în favoarea Statului Român, și anume nr. cad._, stâlp nr. 302, LEA 400 kv, B. – B., ca urmare a dezmembrării imobilului în nr. cad._ de 45 mp și nr. cad._ în suprafață de 5695 mp., fiind depusă documentație de dezmembrare.
Cererea de înscriere în cartea funciară privind dezlipirea imobilului cu nr. cad._ UAT Fundata, și înscrierea dreptului de proprietatea asupra unuia dintre loturi în favoarea Statului Român, a fost respinsă prin Încheierea nr._/05.09.2014. Împotriva acestei încheieri s-a formulat de către petentă cerere de reexaminare, care a fost respinsă prin Încheierea de reexaminare nr._/2014 pronunțată de registratorul șef la data de 16.10.2014 în dosarul nr._/25.09.2014.
În motivarea încheierilor, s-a reținut că petenta a solicitat dezmembrarea imobilului cu nr. cad._ Fundata în două loturi, dar, din studiul cărții funciare se constată că asupra acestui imobil este înscris dreptul de proprietate în favoarea numitului D. M. – G., astfel că se dorește dezmembrarea unui imobil aflat în patrimoniul unei persoane fizice fără acordul acesteia. În conformitate cu art. 900 alin.1 C.civ., dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei. S-a mai arătat că, înscrierea în cartea funciară a operațiunii de dezlipire trebuie să respecte prevederile legale aplicabile, și anume art. 83 alin.2 din Ordinul nr. 633/2006 al Directorului General al ANCPI: modificările care intervin ca urmare a cererii de dezlipire a imobilului sau a parcelei, se iau în considerare dacă documentația cadastrală recepționată de biroul teritorial este însoțită de actul autentic de dezlipire, și art. 84 alin.1 din Ordinul nr. 633/2006 al Directorului General al ANCPI: Modificările care intervin prin operațiunile de alipire ori prin cele de dezlipire ale imobilelor se fac pe baza unor documentații cadastrale recepționate de biroul teritorial, cu consimțământul titularului, dat în formă autentică, precum și dispozițiile art. 914 C.civ.: proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea mențiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea, destinație sau suprafața acestuia, în condițiile legii. Potrivit art. 25 alin.2 din Legea nr. 7/1996: Actele de alipire și dezlipire a imobilelor înscrise în cartea funciară se încheie în formă autentică.
Totodată, s-a reținut că, potrivit art. 33 alin.1 din Legea nr. 7/1996, republicată: Înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale. Astfel, s-a reținut că, la dosarul cererii nu a fost anexat însă nici un înscris în formă autentică care să conțină consimțământul proprietarului la efectuarea dezlipirii, ceea ce contravine prevederilor art. 28 alin.1 din Legea nr. 7/1996. De asemenea, la dosarul cererii nu a fost anexat nici un înscris din care să rezulte transferul dreptului de proprietate de la actualul proprietar tabular la Statul Român.
În motivarea încheierii prin care s-a respins cererea de reexaminare s-a mai arătat că, deși referirea la decizia Curții de Apel C., este corectă, interpretarea acesteia este lacunară. În mod corect instanța a reținut că în speța dedusă judecății – ca și în cazul de față – se pune problema comparării titlurilor de proprietate (cel al Statului cu cel al proprietarului tabular), iar acest aspect excede competenței materiale a registratorului de proprietate.
În drept, potrivit art. 31 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare:
(3) Împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2) cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.
(4) Plângerea împotriva încheierii se poate depune de cei interesați sau notarul public și direct la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, situație în care instanța va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului încheierii și copia cărții funciare, precum și notarea plângerii în cartea funciară.
Prima instanță de fond a constatat că proprietarul imobilului, înscris în CF nr._ a comunei Fundata, cu nr. top.vechi (9069/3, 9069/4)/1, nr. cadastral și topografic nou_ format din teren în suprafață de 5.740 mp, casă de locuit și anexă gospodărească (f. 22), este numitul D. M. – G., dobândit prin ieșire din indiviziune, prin actul notarial de dezlipire și partaj voluntar nr. 1226 din 02.07.2013 emis de BNP C. Nicușor.
Petenta S.C. T. S. S.A a realizat o documentație de dezmembrare a acestui imobil, însă nu la solicitarea proprietarului tabular, prin care s-a produs dezmembrarea imobilului: în nr. cad._, stâlp nr. 302, LEA 400 kv, B. – B., în suprafață de 45 mp – care ar reprezenta proprietatea Statului Român și în nr. cad._ în suprafață de 5695 mp., care ar fi urmat să rămână înscris în cartea funciară pe numele proprietarului tabular. Petenta a solicitat astfel să fie intabulată această dezmembrare, precum și dreptul de proprietate al Statului Român asupra nr. cad. nou_ – format din teren în suprafață de 45 mp, deoarece pe această suprafață de teren se află un stâlp de electricitate. Instanța constată că pentru efectuarea acestor operațiuni nu există acordul proprietarului tabular.
S-a reținut că în cauză, este aplicabil Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară (față de data formulării cererii de înscriere în cartea funciară), care prevede la art. 83 alin.2 din regulament: Modificările care intervin ca urmare a cererii de dezlipire a imobilului sau a parcelei (care va forma un imobil de sine stătător) se iau în considerare dacă documentația cadastrală recepționată de biroul teritorial este însoțită de actul autentic de dezlipire, iar potrivit art. 84 alin.4: Modificările care intervin prin operațiunile de alipire ori prin cele de dezlipire ale imobilelor se fac pe baza unor documentații cadastrale recepționate de biroul teritorial, cu consimțământul titularului, dat în formă autentică.
Ordinul nr. 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, prevede la art. 271 din Regulament: (1) Înscrierea în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară a terenurilor din domeniul public al statului, amplasate în incintele unor imobile proprietate a persoanelor fizice/juridice deja înscrise în cartea funciară, se face în baza unei documentații cadastrale de dezmembrare a imobilului înscris în cartea funciară. Documentația cadastrală se va întocmi conform prevederilor art. 15 și nu va conține actul autentic de dezmembrare și certificatul fiscal.
Instanța a reținut că petenta își motivează acțiunea pe faptul că acel stâlp de electricitate aflat pe imobilul ce face obiectul prezentei cauze face parte din domeniul public al Statului, or potrivit art. 900 C.civ.: 1)Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei.
Conform art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996: Înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale. Potrivit art. 25 alin.2 din Legea nr. 7/1996: Actele de alipire și dezlipire a imobilelor înscrise în cartea funciară se încheie în formă autentică.
Instanța a constatat că susținerile petentei reprezintă de fapt motive pentru a se justifica revendicarea de la cel înscris în cartea funciară a unei suprafețe de teren de 45 mp pe care se află amplasat un stâlp de electricitate, ori aceasta nu se poate realiza pe calea unei simple cereri de înscriere în cartea funciară, decât dacă ar exista acordul proprietarului tabular pentru efectuarea acestor operațiuni de carte funciară.
S-a reținut că indiferent dacă se consideră că este obligatoriu existența unui act autentic sau nu, pentru a se face aceste operațiuni de carte funciară, trebuie să avem un titlu de proprietate al Statului Român asupra terenului. În acest caz, fără acordul proprietarului tabular, care se bucură de prezumția de proprietate, nu se poate dezmembra imobilul și cu atât mai mult înscrie un drept de proprietate în favoarea Statului Român.
Recunoașterea dreptului de proprietate a Statului Român asupra acelei suprafețe de teren se poate realiza doar pe calea unei acțiuni în revendicare, pe cale judiciară, or modalitatea aleasă de către petentă încalcă dreptul de proprietate al celui înscris în cartea funciară, încercându-se eludarea unor dispoziții legale, pe calea unei proceduri necontencioase.
Față de argumentele de fapt și de drept prezentate, instanța a respins plângerea formulată de petenta S.C. T. S. S.A., împotriva Încheierii de reexaminare nr._/2014 pronunțată de registratorul șef la data de 16.10.2014 în dosarul nr._/25.09.2014, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel, în termen legal, petenta . prin care a solicitat schimbarea acesteia în tot în sensul admiterii plângerii de carte funciară.
În motivarea cererii de apel, apelanta petentă a învederat, în esență, că, Statul român deține un titlu de proprietate asupra terenului pe care se află amplasată linia electrică LEA 400 kV Pitești-B., fiind expropriat în baza Decretului Consiliului de Stat 169/1977 și trecut în proprietatea Statului român.
Mai mult, la dosarul cauzei, au fost depuse copii certificate ale HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului cu anexă și HG 1009/2012, documente în care sunt cuprinse și terenurile pe care sunt amplasați stâlpii liniei electrice.
Apelanta a menționat că în mod greșit, instanța de fond nu a dat relevanță dispozițiilor art. 27 ind. 1 din Ordinul 634/2006, înscrierea în cartea funciară a terenurilor din domeniul public al statului, amplasate în incintele unor imobile proprietate a persoanelor fizice/juridice deja înscrise, făcându-se în baza unei documentații cadastrale de dezmembrare a imobilului înscris în cartea funciară. Documentația cadastrală se întocmește conform art. 15 și nu va conține actul autentic de dezmembrare.
În drept, cererea de apel nu a fost întemeiată.
În apel, apelanta nu a solicitat probe noi.
Analizând sentința apelată în raport cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente, tribunalul reține următoarele:
În mod corect, prima instanță de fond a reținut că motivele invocate de apelanta petentă în plângerea împotriva încheierii de carte funciară reprezintă, de fapt, motive de natură a justifica revendicarea suprafeței de teren de 45 mp pe care se află amplasat stâlpul de electricitate despre care face vorbire, de la proprietarul tabular D. M.-G., intabularea Statului Român neputându-se realiza pe calea unei simple cereri de înscriere în cartea funciară, fără acordul proprietarului tabular.
Totodată, Tribunalul reține faptul că identificarea terenului pe care se află amplasat stâlpul liniei electrice LEA 400 kV B.-B. în HG 1705/2006 și HG 1009/2012 nu conferă Statului Român dovada titlului de proprietate asupra acestui teren, din moment ce, în cartea funciară, figurează un alt proprietar, așa încât, în condițiile legii, se prezumă că dreptul de proprietate îi aparține acestuia din urmă.
Mai mult decât atât, dacă s-ar da relevanță juridică susținerii apelantei petente în sensul amintit anterior, respectiv că, în baza celor două acte normative, Statul Român este proprietarul terenului de 45 mp, deși în cartea funciară figurează un alt proprietar tabular, atunci s-ar ajunge, practic, la o expropriere a acestui proprietar tabular, în favoarea celui dintâi, în baza acestor acte normative, contrar Constituției și legii speciale în materie, precum și art. 6 din CEDO, respectiv, fără o justă și prealabilă despăgubire.
În ceea ce privește susținerea apelantei petente în sensul că terenul în discuție este proprietatea Statului Român, ca urmare a exproprierii sale, în baza Decretului Consiliului de Stat nr. 169/1977, a cărui fotocopie ilizibilă pe alocuri, a depus-o la dosarul cauzei, se reține că numai pe calea unei acțiuni de drept comun, având ca obiect revendicare prin compararea titlurilor exhibate de proprietarul tabular menționat și, respectiv, Statul Român, ar putea fi analizată, eventual, valabilitatea preluării terenului de către acesta din urmă, raportat la dispozițiile constituționale și legale în materie de expropriere, în vigoare la data preluării, în contextul existenței unei legi speciale de reparație.
De altfel, în cadrul unei acțiuni cu un astfel de obiect, a fost analizat și stabilit regimul juridic al terenurilor pe care se află amplasat un alt stâlp de electricitate de către Curtea de Apel C., prin decizia civilă nr. 217/2009, aspect învederat prin cererea introductivă de instanță, iar nu în cadrul unei plângeri îndreptate împotriva unei încheieri de carte funciară. Mai mult, se are în vedere că statuările instanței menționate nu leagă instanța în cadrul dosarului de față, câtă vreme jurisprudența nu reprezintă un izvor de drept, nefiind incidentă nici puterea de lucru judecat câtă vreme obiectul material al litigiului era reprezentat de un alt stâlp de electricitate decât cel din cauza de față, iar situația de fapt din speță era diferită, raportat la datele pe care instanța le are la dispoziție.
Față de aceste considerente și dat fiind că toate aceste chestiuni se impun a fi discutate în contradictoriu cu proprietarul tabular al terenului, în mod evident într-un alt cadru procesual, se reține că, în mod corect, prima instanță de fond a reținut că în lipsa unui titlu de proprietate al Statului Român, existența sau inexistența unui act autentic de dezmembrare nu prezintă relevanță.
P. urmare, având în vedere dispozițiile art. 480 C.p.civ., tribunalul va respinge ca neîntemeiat apelul declarat de apelanta petentă . împuternicit de CNTEE TransElectrica SA-Sucursala de Transport Pitești, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 63 din 28.01.2015 a Judecătoriei Zărnești, pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de apelanta petentă . împuternicit de CNTEE TransElectrica SA-Sucursala de Transport Pitești, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 63 din 28.01.2015 a Judecătoriei Zărnești, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I. L. D. O. P.
GREFIER,
C. N.-D.
Red. IL./ Tehnored. C.ND/29.09.2015-Ex 3
Jud. fond- A. I. A.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 387/2015. Tribunalul BRAŞOV | Reexaminare taxe de timbru. Încheierea nr. 1000/2015.... → |
|---|
