Pretenţii. Sentința nr. 7832/2013. Tribunalul BRAŞOV

Sentința nr. 7832/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 01-03-2013 în dosarul nr. 75/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ Decizia civilă nr. 75/.>

Ședința publică din 01.03.2013

Completul de judecată A1 compus din:

PREȘEDINTE - A. I.

JUDECĂTOR – M. B.

Grefier – M. D.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamantul M. G. E. împotriva sentinței civile nr. 7832, pronunțată de Judecătoria B. la data de 5 iunie 2012, în dosarul nr._, având ca obiect pretenții..

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat M. I. pentru intimata pârâtă ., lipsă fiind apelantul reclamant M. G. E. și intimații intervenienți C. Național pentru C. D. și C. Național al A..

Procedura de citare este îndeplinită.

Nefiind chestiuni prealabile sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în probațiune.

Reprezentantul convențional al intimatei pârâte . arată că nu solicită probe noi în apel, doar încuviințarea administrării probei cu înscrisurile de la dosar.

Apreciind că proba solicitată este utilă, pertinentă și concludentă, în conformitate cu dispozițiile art. 167 Cod procedură civilă încuviințează administrarea acesteia.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă instanța închide dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului formulat în cauză.

Reprezentantul convențional al intimatei pârâte . solicită respingerea apelului formulat și menținerea, ca fiind legală și temeinică a sentinței instanței de fond, criticile aduse acesteia nefiind întemeiate. Consideră că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, pârâta necomițând nicio încălcare a prevederilor legale. Susține motivele pe larg expuse în întâmpinare și arată că nu se solicită cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Constată că prin sentința civilă nr.7832/05.06.2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B. s-a respins acțiunea formulată de reclamantul M. G. E. în contradictoriu cu partea pârâtă ., P. REPREZ. L., cu citarea C. NAȚIONAL P. C. D.. S-a dispus obligarea reclamantului la plata către pârâtă suma de 2.500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

P. a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței M. G. E. în calitate de reclamant, în contradictoriu cu .. în calitate de pârâtă a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 120.0001ei reprezentând despăgubiri morale pentru prejudiciul creat în campania electorală pentru alegerea președintelui României în anul 2009, cu cheltuieli de judecată.

P. decizia 952 privind somarea .. pentru postul de televiziune TV S C. jud. D., .. 10 .. Corp A C. Național al A. a analizat raportul întocmit de Serviciul Inspecție cu privire la modul în care a fost reflectată, în emisiunile de promovare electorală, difuzate de postul TV S C. în perioada 6-12 noiembrie 2009, activitatea de campanie electorală a candidaților la funcția de Președinte al României.

Postul de televiziune TVS C. aparține .. (licență audiovizuală nr. TV -C. 9.3/09.07.2003 și decizia de autorizare nr. 567.2/11.07.2006).

In urma analizării raportului de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat prevederile art. 26A1 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 3 alin. (1) din Decizia nr. 853/2009 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României.

Potrivit dispozițiilor art. 26A1 alin. (1) din Legea audiovizualului, pentru încurajarea și facilitarea exprimării pluraliste a curentelor de opinie, radiodifuzorii au obligația de a reflecta campaniile electorale în mod echitabil, echilibrat și imparțial.

Conform prevederilor art. 3 alin. (1) din Decizia C.N.A. nr. 853/2009, radiodifuzorii sunt obligați să asigure, în cadrul emisiunilor prevăzute în prezenta decizie, reflectarea desfășurării campaniei electorale, cu respectarea următoarelor principii:

a)echitate - toți candidații trebuie să aibă posibilitatea de a se face cunoscuți electoratului;

b) echilibru în prezentarea activităților de campanie ale candidaților;

c)imparțialitate - tratarea tuturor candidaților în mod obiectiv și echidistant.

Analizând raportul de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că, în perioada 6-12 noiembrie 2009, postul TV S C. a difuzat emisiuni de promovare electorală cu încălcarea principiilor echității și echilibrului, reglementate de legislația audiovizuală.

Astfel, în perioada monitorizată, postul TV S C. a difuzat emisiuni de promovare electorală în cadrul cărora au fost promovați următorii candidați:

dl. T. B. timp de 2 ore, 04 minute și 58 de secunde, dl. M. G. timp de 2 ore, 37 minute și 08 secunde, dl. Crin A., timp de o oră, 51 de minute și 24 de secunde, S. O. timp de 2 ore, 48 de minute și 44 de secunde, dl. K. Hunor timp 3 ore și 7 minute, în timp ce dl. C. V. T. a beneficiat numai de 5 minute, dl. C. P. de 32 de minute, dl. R. C. de 40 de minute, iar ceilalți 4 candidați pentru alegerea Președintelui României nu au beneficiat de nicio emisiune de promovare electorală.

C. apreciază că o astfel de abordare a emisiunilor de promovare electorală a fost de natură a afecta reflectarea campaniei electorale a candidaților care participă la competiția P. alegerea Președintelui României.

Reclamantul, fiind unul din cei 4 candidați ce nu au beneficiat de nicio emisiune de promovare electorală a formulat prezenta cerere prin care a solicitat suma de 120.0001ei reprezentând despăgubiri morale pentru prejudiciul creat în campania electorală pentru alegerea președintelui României în anul 2009.

In ceea ce privește la fondul cauzei, in drept, instanța retine ca dispozițiile art. 998-999 C. civ. prevăd ca “orice fapta a omului care cauzează altuia prejudiciu, obliga pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”, iar “omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela care e cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa”.

Din aceste dispoziții legale se desprind condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale si anume: fapta ilicita, prejudiciul, vinovăția, precum si legătura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul produs.

Fapta ilicită reprezintă, conform art. 998 C.civ. “orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu”, adică orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.

In cazul de fata, în ceea ce privește fapta ilicita, instanța retine că aceasta nu a fost dovedită, cu respectarea art. 1169 C.civ. raportat la art. 129 alin. 1 din C.proc.civ.

Pârâta susține că în campania electorală pentru alegerea Președintelui României din anul 2009, postul de televiziune locală TV S C. a transmis emisiuni electorale în conformitate cu decizia nr. 853/2009 a Consiliului Național al A. potrivit unei liste cu tipurile de emisiuni programate pe zile și ore pe întreaga perioadă a campaniei electorale.

Astfel s-au transmis de către postul de televiziune la CNA, cu comunicările nr. 168/1.10.2009 și nr. 187/29.10.2009, lista cu tipurile emisiunilor precum și programarea lor pe zile și ore, pe întreaga durată a campaniei electorale.

Instanța apreciază că fapta constatată prin decizia nr. 952/17.11.2009 a Consiliului Național al A. este calificată greșit de reclamant ca faptă ilicită în sensul art. 998,999 din Codul civil, pentru antrenarea răspunderii civile delictuală a societății pârâte pentru un presupus prejudiciu moral suferit de reclamant în campania electorală din anul 2009.

În decizia nr. 952/17.11.2009 a CNA s-a reținut că 4 candidați pentru alegerea Președintelui României între care s-a aflat și reclamantul nu au beneficiat de nici o emisiune electorală la postul TV S C..

M. G. E. susține în acțiunea sa că a fost discriminat și astfel a suferit un prejudiciu moral prin încălcarea prevederilor art. 2 alin.l din Decizia nr. 853/2009 a CNA privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României.

Conform art. 2 alin.l din decizia nr. 853/2009 a CNA, pentru candidații la alegerea Președintelui României, accesul la serviciile publice și private de radio și televiziune este egal și gratuit.

Respectarea acestui articol trebuie însă apreciată în raport de art.12 din aceeași decizie nr. 853/2009 a CNA.

Conform art. 12 alin. l din decizia sus-amintită, candidații au la dispoziție intervalul 15-22 octombrie 2009 pentru a adresa în scris posturilor private de radio si de televiziune care si-au anunțat intenția de realizare si difuzare a emisiunilor electorale, solicitând și timpii de antenă.

Potrivit alin.2 din același art. 12 din decizia nr. 853/2009 a CNA,după 29 octombrie 2009, data rămânerii definitive a candidaturilor și până la data de 31 octombrie 2009, posturile de radio si televiziune, în funcție de solicitările primite, vor stabili în grila de program intervalele de timp de difuzare a emisiunilor prevăzute la art. 5 lit. a si b si le vor comunica în scris CNA conform modelului prezentat în anexa 2 care face parte integrantă din prezenta decizie.

Cele două texte de lege prevăzute de art. 2 și respectiv art. 12 din decizia CNA nr.853/2009 au stabilit obligații pentru fiecare dintre cei doi participanți la campania electorală:

-postul de televiziune a trebuit să asigure accesul egal și gratuit pentru toți candidații la emisiunile electorale

- candidații au fost obligați ca în intervalul de timp cuprins între 15-22 octombrie_ să se adreseze în scris posturilor private de radio și televiziune cu solicitare de timpi de antenă pe care intenționează să îi utilizeze.

Deși nu a existat o solicitare scrisă din partea candidatului la funcția de Președinte ai României pe nume M. G. E., postul de televiziune din proprie inițiativă, tocmai pentru a asigura o prezentare echitabilă și gratuită tuturor participanților ia campania prezidențială din anul 2009, i-a trimis candidatului independent M. G. E. trei invitații la emisiuni electorale în care i s-au indicat timpii de antenă acordați, solicitându-i-se să precizeze în scris dacă dorește să beneficieze de acești timpi sau nu.

Comunicarea nr. 185/26.10.2009 trimisă cu confirmare de primire prin care sus-numitul a fost invitat la emisiuni electorale, timpul de antenă fiind de 30 de minute, cerându-i-se să precizeze dacă dorește sau nu acest timp de antenă.

Reclamantul nu a răspuns la comunicarea de mai sus, iar potrivit comunicării nr. 203/05.11.2009 prin care i s-a adus la cunoștință reclamantului că până la 5.11.2009 nu a consumat nici un minut din timpul de antenă alocat.

P. comunicarea nr. 215/13.11.2009 prin care i s-a adus la cunoștință reclamantului că spațiul de campanie a fost majorat la 2 ore și că nu a pus la dispoziție nici un material electoral, având zero minute folosite în campania electorală.

La dosar au fost depuse toate cele trei comunicări au fost anexate întâmpinării împreună cu dovezile de comunicare și copia registrului de corespondență al postului de televiziune.

Reclamantul nu a justificat vreun motiv pentru care a fost dezinteresat la momentul alegerilor din 2009 de o campanie electorală la postul de televiziune, respectiv împrejurarea că reclamantul nu a dat curs solicitărilor pârâtei fapt ce a depins exclusiv de voința sa.

Instanța apreciază că Decizia nr. 952/2009 a CNA prin care postul de televiziune a fost somat public pentru că nu ar fi promovat electoral patru candidați la alegerile prezidențiale din anul 2009 printre care și pe reclamant nu echivalează cu o faptă ilicită în sensul art. 998,999 din Codul civil.

Sancțiunea aplicată pârâtei a fost obligată să dea un mesaj de corectare prin care a fost corectat prejudiciul electoral cauzat reclamantului.

În cauză este lipsită de relevanță plasarea reclamantului la nivel național pe locul 10 din 12 candidați participanți la primul tur de scrutin al alegerilor pentru funcția de Președinte al României și numărul de voturi obținute la nivel local sau național, cât timp instanța are obligația de a analiza dacă reclamantul a beneficiat de un tratament diferențiat față de ceilalți candidați, care să îi restrângă drepturile electorale,

De esența acestei spețe este identificarea faptei ilicite ce constituie discriminarea reclamantului faptă ce nu a fost constată pe cale separată ci face obiectul prezentei cereri.

Potrivit HOTĂRÂRII 25 A CURȚII CONSTITUȚIONALE cu privire la împiedicarea reclamantului de a-și desfășura campania electorală, de către SNT și SRR se concluzionează că au fost adresate cereri către aceste instituții și la aceste cereri nu s-a primit răspuns și în aceste condiții a fost discriminat fiind obligate aceste instituții să îi repartizeze și candidatului E. M. timpi de antenă.

Reclamantul a formulat o contestație a rezultatului alegerilor din campania pentru alegerea președintelui României din 2009, care a făcut obiectul deciziei nr. 1/2010 a Curții Constituționale și alte cereri legate de acest proces electoral, dar nu se poate reține o relevanță a acestor demersuri în speța de față.

Deși reclamantul face o expunere pe larg în acțiune a jurisprudenței CEDO, a elementelor de politică UE și a textelor din Tratatul de la Lisabona ce reglementează discriminarea, instanța apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză și constituie doar o circumstanțiere a valorilor politice și ale importanței pentru candidatul reclamant la funcția de președinte al României.

În drept instanța a apreciat că legiuitorul român a reglementat suficient de clar „instituția discriminării ”, pe care de altfel chiar reclamantul le-a expus în acțiunea sa după cum urmează:

  • potrivit art. 1. alin. (1) din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare „în România, stat de drept, democratic și social, demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane reprezintă valori supreme și sunt garantate de lege. "
  • Art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare: „Potrivit acestei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare ., apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute prin lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau orice alte domenii ale vieții publice ".
  • Potrivit art. 1 alin. 2 din OG 137/2000 „Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea unor drepturi", iar între drepturile ocrotite la lit. c al aceluiași articol sunt menționate drepturile politice, și anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viața publică și de a avea acces la funcții și demnități publice;
  • P. a fi îndeplinite condițiile legale pentru a se constatată existența comportamentului discriminatoriu, alături de criteriile amintite deja, în art. 1 alin. 3 din OG nr. 137/2000 se prevede și condiția ca exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol să privească persoanele aflate în situații comparabile.
  • potrivit 2 alin. (3) din OG nr. 137/2000 „Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare."

P. urmare, față de considerentele expuse instanța a apreciat că reclamantul avea obligația de a face dovada faptului că a respectat procedura legală pentru a beneficia de timp de antenă în campania electorală și că în mod nejustificat acest timp nu i-a fost acordat de către pârâtă.

Având în vedere obiectul de activitate al pârâtei, prestare servicii de televiziune instanța apreciază că nu se putea acorda timp de emisie reclamantului în lipsa unei cereri a acestuia și în lipsa prezentării sale în vederea participării la emisiunile electorale difuzate de pârâtă.

De altfel reclamantul a refuzat să se prezinte la interogatoriu pentru a fi administrat de către instanță arătând că nu poate veni din motive familiale sau de altă natură - respectiv faptul că este plecat din țară, fără a depune nicio dovadă în susținerea cererilor sale. Lipsa acestuia de la interogatoriu, în cond. art. 225 C pr cv, echivalează cu refuzul acestuia de a se prezenta, mai ales atâta timp cât instanța a dat mai multe termene de judecată pentru a da posibilitatea părții reclamante de a se prezenta în instanță .

În consecință instanța a făcut aplicarea art.225 C.pr.cv., iar lipsa de interes a reclamantului pentru aceasta cauză va fi considerată de instanță ca o recunoaștere deplină a pretențiilor creditoarei, mai mult cu cât această stare de fapt se coroborează cu restul probelor administrate în cauză.

Celelalte condiții ale răspunderii civile delictuale nu vor mai fi analizate de către instanța, întrucât inexistența faptei ilicite nu poate conduce la răspundere civilă delictuală, nefiind întrunite cerințele art. 998 și 999 C. civ. Numai fapta ilicită, săvârșită cu vinovăție poate atrage răspunderea patrimonială, or, în speță, nu s-a făcut dovada încălcării normele legale.

În lumina acestor considerente, instanța apreciază că, în speță, nu sunt întrunite în sarcina pârâtei, elementele constitutive ale răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, în sensul art. 999 din C.civ., motiv pentru care instanța va respinge cererea de chemare in judecata ca neîntemeiată.

Restul apărărilor părților nu au mai fost analizate de instanță, această analiză apărând ca de prisos, în condițiile în care instanța a prezentat pe larg considerentele pentru care a respins acțiunea.

Reținând culpa procesuală a reclamantului, în baza art. 274 C.proc..civ, instanța l-a obligat pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată efectuate de către pârâtă în cuantum de 2500 de lei reprezentând onorariu avocat achitat în cauză .

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

În motivarea apelului s-a arătat că nu există dovada expedierii și primirii invitațiilor trimise de către pârâtă, astfel cum a reținut instanța de fond. Confirmarea de primire depusă la dosar poartă o adresă incorectă și incompletă a sediului său de campanie. Conform dosarului de depunere candidatură la B. din anul 2009, sediul său de campanie era WTC, ., Piața Montreal nr.10, sector1,_ București.

Dintre cele 3 confirmări de primire reținute de instanță, doar una i-a fost adusă la cunoștință, iar semnătura aplicată nu corespunde cu semnătura niciunuia dintre membrii staff-ului său de campanie.

Instanța de fond a făcut în mod nelegal aplicarea art.225 C.pr.civ., chiar instanța de fond reținând că nu din motive familiale și de altă natură nu s-a putut prezenta la interogatoriu.

De asemenea, reținerea de către instanța de fond a faptului că ar fi manifestat lipsă de interes nu corespunde realității.

Totodată nu s-a lămurit motivul pentru care pârâta a fost sancționată de CNA prin Decizia 952/17.11.2009 precum și motivul pentru care această decizie nu a fost atacată.

În drept au fost invocate prevederile art.282 și urm. C.pr.civ.

Intimata pârâtă a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea apelului declarat și menținerea integrală a sentinței atacate.

În motivare a arătat că fapta constată prin Decizia CNA nr.952/17.11.2009 este calificată greșit ca fiind ilicită în înțelesul art.998, 999 C.civ.

Astfel, prin Decizia CNA nr.853/2009 s-a stabilit obligația postului de televiziune de a asigura acces egal și gratuit pentru toți candidații, dar și obligația candidaților ca în intervalul 15-22 octombrie 2009 să se adreseze în scris posturilor de televiziune și radio pentru a solicita timpi de antenă pentru emisiunile electorale programate.

Reclamantul nu a adresat nicio asemenea solicitare postului, dar pentru a asigura o prezentare echitabilă și gratuită a tuturor participanților la campania electorală, i-a transmis acestuia 3 invitații la emisiuni electorale, la care nu a primit niciun răspuns.

Decizia 952/2009 a CNA prin care postul a fost somat public pentru că nu ar fi promovat electoral 4 candidați, printre care și reclamantul, nu echivalează cu o faptă ilicită. Această somație s-a bazat exclusiv pe vizionarea emisiunilor de promovare electorală în perioada 6-12 noiembrie 2009 și nu pe analizarea dovezilor scrise privind respectarea cerințelor impuse de Decizia nr.853/2009 a CNA.

De asemenea nu are nicio relevanță faptul că nu s-a atacat această decizie în condițiile în acre nu există legătură de cauzalitate între presupusa nepromovare pe postul de televiziune a candidatului reclamant și rezultatul necalificării sale în turul 2.

C. Național pentru C. D. a depus la dosar întâmpinare prin care a reiterat excepția lipsei calității sale procesual pasive. De asemenea, apelul promovat nu conține nicio referire la CNA, astfel că se solicită admiterea excepției li respingerea apelului în privința sa ca fiind inadmisibil.

În drept au fost invocate prevederile art.115-118 C.pr.civ.

În faza apelului nu s-au administrat probe noi.

Analizând stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către instanța de fond, tribunalul constată că apelul nu este fondat.

Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut că fapta reținută prin Decizia 952/17.11.2009 a CNA nu reprezintă o faptă ilicită în înțelesul art.998 C.civ., ci reclamantului îi revenea sarcina dovedirii săvârșirii de către pârâtă a unei asemenea fapte. Decizia menționată a procedat la analizarea perioadei din campania electorală cuprinsă între 6 și 12 noiembrie 2009, constatând că în această săptămână 4 dintre candidații la funcția de președinte al României, între care și apelantul reclamant, nu au beneficiat de timpi de antenă la postul TVS C. aparținând intimatei.

Regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României au fost fixate anterior prin Decizia nr.853/29.09.2009 a CNA, care a stabilit la art.12 că revine candidaților sarcina de a se adresa în scris, în perioada 15-22 octombrie 2012, posturilor private de radio și televiziune care și-au anunțat intenția de a realiza emisiuni electorale, solicitând și timpii de antenă. În funcție de aceste solicitări vor fi stabilite în grilele de program intervalele orare pentru difuzarea emisiunilor.

În speță reclamantul nu a dovedit că a adresat în intervalul impus vreo solicitare postului de televiziune din C. aparținând societății pârâte pentru stabilirea timpilor de antenă. În aceste condiții, analiza celor 3 invitații pe care intimata le-a expediat acestuia, conform înscrisurilor de la filele 38-42 din dosarul de fond, respectiv a faptului dacă acestea au fost sau nu primite de către apelant la sediul său de campanie, față de indicarea incompletă a adresei destinatarului, nu poate conduce la concluzia săvârșirii de către intimată a unei fapte ilicite, atâta vreme cât nu avea obligația transmiterii vreunei invitații.

Astfel, se impunea ca apelantul reclamant să se adreseze cu solicitarea timpilor de antenă postului de televiziune aparținând societății intimate pentru a beneficia de prezentare în cadrul programelor cu caracter electoral.

P. Hotărârea nr.25/04.11.2009 a Curții Constituționale, depusă în probațiune de reclamant în dosarul de fond, s-a admis contestația apelantului de prezenta cauză și au fost obligate serviciile publice de radio și televiziune să stabilească orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă cu privire la candidatul E. M..

Hotărârea menționată reține că apelantul s-a adresat postului public de radio și televiziune solicitând timpi de antenă, fără a proba însă aspecte legate de raporturile între reclamant și societatea pârâtă.

De asemenea, tribunalul reține că neatacarea Deciziei nr.952/2009 a CNA de către societatea intimată nu probează vinovăția acesteia, revenind reclamantului dovedirea săvârșirii de către aceasta a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii.

În privința întâmpinării depuse de către C. Național pentru C. D. prin care este reiterată excepția lipsei calității sale procesual pasive, instanța reține că nu poate proceda la analiza acestei excepții în lipsa unui apel declarat și prin care să se invoce acest aspect.

Față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art.296 C.pr.civ., tribunalul va respinge apelul declarat și va păstra sentința atacată ca legală și temeinică. Totodată va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în faza apelului.

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelantul M. G. E. împotriva sentinței civile nr.7832/05.06.2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B. pe care o păstrează.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 01.03.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

A. I. M. B.

Grefier,

M. D.

Red. M.B./23.04.2013

Tehnored M.D./24.04.2013

6 ex.

Judec. fond C.M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 7832/2013. Tribunalul BRAŞOV