Rectificare carte funciară. Decizia nr. 31/2014. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 31/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 16-01-2014 în dosarul nr. 31/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 31/R
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2014
Completul compus din:
Președinte: D. N.
Judecător: V. M.
Judecător: C. D.-P.
Grefier: C. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurenta reclamantă . reprezentant legal, în contradictoriu cu intimatul pârât S. R. reprezentat prin M. F., prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 773/19.02.2013, pronunțată de Judecătoria F. în dosarul civil nr._, având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 09.01.2014, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în temeiul dispozițiilor art. 260, alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
P. Sentința Civilă nr. nr. 773 din 19.02.2013, pronunțată de Judecătoria F., a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. C. S.A. F., prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. F., prim primar, pentru rectificare de carte funciară, fră cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, din extrasul de CF depus la dosar (fil.5), rezultă că proprietari ai imobilului înscris în CF_ F. (nr. CF vechi nr.4691) nr. top.2312/26/1/1, în suprafață de_ m.p., sunt S. R. – întabulare drept de proprietate asupra terenului, dobândit prin expropiere, cota actuală 1/1 și S. Seleniu – întabulare drept de proprietate asupra construcțiilor existente pe teren, dobândit prin convenție, cota actuală 1/1. Aceste construcții au fost dobândite inițial prin act de adjudecare în urma executării silite pornite împotriva reclamantei, de către L. D. care ulterior le-a înstrăinat lui S. Seleniu care nu figurează ca parte în proces .De asemenea se susține că aceste construcții se regăsesc practic pe terenul reclamantei iar interesul promovării acestei acțiuni rezidă din faptul că odață cu concesionarea acestei suprafețe de teren de către pârâtul M. F., dreptul său de proprietate ar fi afectat.
Din extrasul de CF depus la dosar (fil.7), rezultă că proprietari ai imobilului înscris în CF_ F. (nr. CF vechi nr.6708) nr. top.2312/26/2/2/2/2/1/1, 2312/26/1/2/2/1/1, în suprafață de_ m.p., este . – întabulare drept de proprietate asupra terenului în baza HG 834/1991 și asupra construcțiilor în baza art.20 alin.2 din Legea nr.15/1990, dobândit prin lege, cota actuala 1/1.
P. acțiune se invocă faptul că terenul din CF CF_ F. (nr. CF vechi nr.4691) nr. top.2312/26/1/1, în suprafață de_ m.p., proprietar S. R. – nu există în realitate.
P. raportul de expertiză efectuat de expert tehnic O. C. N. (fil.68-133), acesta a arătat că operațiunile de carte funciară efectuate ulterior actului nr.1581/1991 (anexa nr.6) nu au ținut cont de poziția și amplasamentul celor două imobile care fac obiectul prezentului dosar, operându-se acte în paralel în cele două cărți funciare (CF_ – 4691 vechi și CF_ – 6708 vechi) pe amplasamentul dintre calea de acces spre . pârâul Berivoi, atribuit și ocupat actualmente de . prin HG 834/1991 – act 1885/1999 CF (anexa nr.13). S-a mai menționat de către expert faptul că, așa cum arată operațiunile și actele de CF la momentul actual cele două suprafețe se suprapun. Este vorba de o suprapunere reală între cele două CF-uri (imobilul înscris în CF_ (4691) se suprapune cu întreaga suprafață cu imobilul înscris în CF_ (6708)).
Conform actelor de CF 1078/1987 (anexa nr.7) pe imobilul înscris în CF_ F. (nr. vechi 4691) au fost edificate și există (anexa nr.2A) și în prezent următoarele construcții:
- C1 siloz cu suprafața de 2776 m.p.;
- C2 siloz cu suprafața de 2778 m.p.;
- C3 chioșc alimentar cu suprafața de 26 m.p.;
- C4 casă portar cu suprafața de 17 m.p.;
- C5 birouri cu suprafața de 142 m.p.;
- C6 cântar basculă cu suprafața de 23 m.p.;
- C7 cabină bascula cu suprafața de 14 m.p.
- C8 cântar basculă cu suprafața de 23 m.p.;
- C9 șopron cu suprafața de 1841 m.p.;
- C10 uscător cu suprafața de 72 m.p;
- C11 uscător cu suprafața de 69 m.p.;
- C12 copertină rampă descărcare cu suprafața de 847 m.p.;
- C13 magazie cereale (în prezent spații comerciale) cu suprafața de 1895 m.p.;
- C14 atelier cu suprafața de 154 m.p.
- C15 post trafo cu suprafața de 16 m.p.;
- C16 casă poartă cu suprafața de 24 m.p.;
- C17 grajd cu suprafața de 82 m.p.;
P. actul nr.62/1995 (anexa nr.8) se înscrie în CF 4691 „Moara de grâu pe schelet
metalic”. Conform acestui act și a schiței care face parte din acesta, construcția„Moara de grâu pe schelet metalic” ar constitui jumătate din construcția C2 siloz (denumită în actul amintit „Magazie cereale”,
Expertul a concluzionat arătând că, terenul construit și neconstruit rezultat în urma măsurătorilor are o suprafață de_ m.p., că limita de Vest a stabilit-o în vecinătatea . nu pe gardul de plasă existent; că imobilul este delimitat la Nord prin gard de plasă, la Est prin gard de plasă și construcții, la Sud prin garduri de plasă și de lemn și prin construcții, iar pe partea de Vest de . acțiune se solicită rectificarea înscrierii din CF_ F. în sensul că termenul de magazii să fie înlocuit cu termenul de magazie potrivit actului de adjudecare, ori acea magazie aparține unui proprietar care nu figurează ca parte în proces.
Potrivit dispozițiilor art.33 din Legea nr.7/1996 (în vigoare la data introducerii prezentei acțiuni), în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia; prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară; prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate; rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă; erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.
Potrivit art.34 din Legea 7/1996 (de asemenea în vigoare la data introducerii acțiunii), „ orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:
- înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a făcut înscrierea nu a fost valabil;
- dreptul înscris a fost greșit calificat
- nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-au făcut înscrierile ;
- înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală a imobilului.
Acțiunea în rectificarea cărții funciare are ca scop restabilirea concordanței dintre cuprinsul cărții funciare și situația juridică reală a unui imobil, în speță fiind vorba despre greșita identificare a imobilelor la care se referă reclamanții, situația invocată putând fi asimilată cazului prevăzut la pct.4 din articolul menționat, text introdus în cuprinsul legii pentru a acoperi cât mai multe din posibilele situații în care această concordanță dintre cuprinsul cărții funciare și situația reală a imobilului nu există .
Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art.908 pct.4 și urm. cod civil intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011 după depunerea prezentei acțiuni.
Astfel potrivit disp. art.908 cod civil art.908 cod civil: orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă:
1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;
2. dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Când dreptul înscris în cartea funciară urmează a fi rectificat, titularul lui este obligat să predea celui îndreptățit, odată cu consimțământul dat în formă autentică notarială pentru efectuarea rectificării, și înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana interesată va putea solicita instanței să dispună înscrierea în cartea funciară. În acest din urmă caz, hotărârea instanței de judecată va suplini consimțământul la înscriere al părții care are obligația de a preda înscrisurile necesare rectificării.
Acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât și împotriva terților dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condițiile prevăzute la art. 909, cu excepția acțiunii întemeiate pe dispozițiile alin. (1) pct. 3 și 4, care nu poate fi pornită împotriva terților care și-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credință și printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare.
Ambele reglementări, prevăd că hotărârea prin care se admite rectificarea unei înscrieri, nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul celor care nu au fost părți în cauză . Ori prin acțiunea formulată se solicită radierea terenului din CF nr._ F., teren pe care sunt notate construcțiile numitului S. P. care nu este parte în proces și pe care reclamanta a înțeles să nu îl cheme în judecată . A da curs cererii reclamantei în sensul solicitat respectiv a lăsa construcțiile persoanei arătate mai sus neînscrise pe nici un teren ar însemna încălcarea principiului relativității efectelor hotărârii judecătorești pronunțate în acțiunea în rectificare și ar aduce atingere drepturilor persoanei arătate mai sus, ceea ce este inadmisibil.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamanta S.C. C. S.A. F., solicitând modificarea sentinței și admiterea cererii cum a fost formulată, susținând că folosește tot terenul cu privire la care a formulat cererea de rectificare, în baza HG 834/1991.
Terenul ce este înscris pe numele statului român nu are ce căuta în această carte funciară_ F. (nr. vechi 4691).
Expertiza confirmă acest aspect, iar construcția poate fi înscrisă în cartea funciară, fiind dobândită în baza actului de adjudecare, singura problemă fiind cea a accesului care se poate rezolva prin superficie sau servitute.
În drept, recursul a fost motivat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 din Codul procedură civilă.
Intimatul S. R. prin M. F., prim primar, nu a formulat întâmpinare, iar la termenul de judecată din data de 26.09.2013 instanța a dispus citarea acestuia, prin reprezentant cu mențiunea de a face dovada calității de reprezentant pentru statul român, dovadă ce nu a fost făcută până la închiderea dezbaterilor asupra recursului formulat.
M. F., prim primar, depune o notă de ședință pentru termenul de judecată din 24.10.2013 prin care susține calitatea de proprietar a statului român dobândită prin expropriere în anul 1964 conform evidențele de carte funciară, dar nu depune un mandat dat de acesta pentru reprezentarea acestuia.
P. aceeași notă de ședință, învederează instanței că, raportat la prevederile art. 121 din Legea 215/2001 are calitate procesuală pasivă, calitate care nu i-a fost atribuită de către reclamantă, în virtutea principiului disponibilității care guvernează procesul civil, nefiind chemat în judecată ca parte ci ca reprezentant al statului.
Analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate prin cererea de recurs, motivului de casare invocat de către instanța de control judiciar și dispozițiile legale aplicabile în materie, instanța reține recursul ca fiind fondat și-l va admite pentru considerentele ce urmează.
Obiect al cererii de chemare în judecată este solicitarea reclamantei de rectificare a cărții funciare_( nr. vechi 4691 ) F. nr. top.2312/26/1/1, în suprafață de_ mp, în contradictoriu cu pârâtul S. R., proprietar tabular prin expropriere.
Instanța de fond reține că, în aceeași carte funciară, este înscris și S. Seleniu cu drept de proprietate asupra construcțiilor existente pe teren, drept dobândit prin convenție, cota actuală 1/1, construcțiile fiind dobândite inițial prin act de adjudecare în urma executării silite pornite împotriva reclamantei, de către L. D., care ulterior le-a înstrăinat lui S. Seleniu, care nu figurează ca parte în proces.
Rezultă că pârâtul S. R. justifică legitimitate procesuală pasivă, calitate determinată de cea de proprietar a acestuia asupra imobilului în litigiu.
În speță, reprezentarea statului este nelegală în raport de situația de carte funciară și obiectul cererii, astfel că acesta nu fost apărat prin reprezentant legal fața de acțiunea reclamantei.
Instanța de recurs a analizat sentința din perspectiva prevederilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă și a pus în discuția părților nelegala reprezentare a statului, cum s-a arătat mai sus.
Mai mult, în condițiile legalei chemări în judecată a statului ca pârât, a pus în vedere reprezentantului acestuia de la instanța de fond să depună un mandat dat de către stat în sensul reprezentării, fără a fi făcută această dovadă.
Potrivit art.129 al.5 Cod procedură civilă, judecătorul are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, stabilind existența legală a drepturilor părților, în contradictoriu cu titularii dreptului.
Acest rol activ nu a fost manifestat, instanța rezumându-se să constate existența dreptului celuilalt titular de carte funciară asupra construcției aflate pe nr. top în litigiu, fără a pune în vedere părților necesitatea precizării acțiunii din această perspectivă și fără a observa că statul este reprezentat nelegal, în raport cu calitatea sa de proprietar tabular al terenului.
Potrivit prevederilor art. 25 din Decretul nr. 31/1954 S. R. are personalitate juridică și este reprezentat prin Ministerul Finanțelor cu excepția cazurilor în care legea stabilește anume alte organe în acest scop. De asemenea, potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 213/1998 ( aplicabile în raport de data promovării acțiunii ), în litigiile referitoare la dreptul de proprietate statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor, iar potrivit prevederilor art. 3 pct. 81 din H.G. nr. 34/2009, Ministerul Economiei și Finanțelor reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ.
Instanța de fond, fără a cenzura calitatea de reprezentant legal a Municipiului F., pentru S. R. și fără a-i pune în vedere reprezentantului să depună mandatul dat de pârât, a judecat cauza în contradictoriu cu S. R., doar în mod formal. Citarea statului s-a făcut în mod nelegal prin municipiu, deși instanța era obligată să verifice calitatea părților și a reprezentanților lor, întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
Rezultă că, la data judecării în fond a cauzei, procedura de citare cu pârâtul a fost viciată, prin citarea sa la un alt reprezentant decât cel legal și în lipsa unui mandat expres dat acestuia.
Dispozițiile art. 304 pct. 5 din codul de procedură civilă vizează varii neregularități de ordin procedural care privesc atât nesocotirea normelor procedurale de ordine publică, cât și a celor stabilite în interesul exclusiv al uneia dintre părți.
Potrivit acestor dispoziții legale, casarea unei hotărâri se poate cere când instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, situația ce se regăsește în speță, prima instanță procedând la judecarea pricinii cu nesocotirea principiilor contradictorialității și a dreptului la apărare ale statului.
Având în vedere incidența acestui motiv de casare, nu se va mai proceda la analiza criticilor formulate de recurentă pe fondul cauzei, astfel că, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va fi admis recursul, casată hotărârea și trimisă cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Urmează ca instanța de fond să procedeze la stabilirea cadrului procesual legal, în raport de obiectul cauzei și titularii dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, cu reprezentarea legală a Statului R. de către Ministerul Finanțelor Publice, cum s-a arătat mai sus.
Cererile părților, având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecată, vor fi soluționate odată cu fondului cauzei trimise la rejudecare.
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către reclamanta S.C. C. S.A. F. împotriva Sentinței civile nr. 773 din 19.02.2013, pronunțată de Judecătoria F., pe care o casează și trimite cauza la rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă .
Pronunțată în ședința publică din 16.01.2014.
PREȘEDINTEJUDECĂTORJUDECĂTOR
D. NiculeasaVasile MoșCarmen D.-P.
GREFIER
C. Ș.
Redactat V.M./06.04.2014
Tehnored. CS/07.04.2014
Judecator Fond – Boștean O. M. L.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 14/2014. Tribunalul BRAŞOV | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 9/2014. Tribunalul... → |
|---|
