Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1199/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1199/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 29-10-2015 în dosarul nr. 1199/2015
ROMANIA
TRIBUNALUL BRASOV
SECTIA I CIVILA
Dosar nr._ Decizia civilă nr. 1199/.>
Ședința publică din data de 29.10.2015
Completul de divergență compus din
Președinte – R. M. C.
Judecător – P. M.
Judecător – A. G.
Grefier – M. D.
Pe rol este soluționarea apelului civil declarat de apelanții – reclamanți D. I. și B. V. împotriva sentinței civile nr. 2318/03.03.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți S. V., B. E. și M. S. – prin P. – prin reprezentant legal, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă avocat F. I., pentru apelanții – reclamanți, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că prezenta cauză a fost repusă pe rol pentru soluționare în complet de divergență și, având în vedere că divergența privește chiar soluția ce ar trebui dată cererii de apel, în conformitate cu prevederile art. 399 alin. 3 Cod procedură civilă, reia dezbaterile pe fondul acestei cereri.
Reprezentantul convențional al apelanților reclamanți solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, conform motivelor pe larg expuse în cererea de apel. Solicită instanței a avea în vedere concluziile expertizei tehnice efectuată la instanța de fond ale cărei concluzii nu au fost contestate de nicio parte. Solicită a se avea în vedere că apelanții reclamanți folosesc această suprafață în aceleași limite și vecinătăți din anul 1970, când au împrejmuit întreaga suprafață de teren împreună cu vecinii lor, care au fost de acord cu hotarele terenului. Prima instanță nu a avut în vedere concluziile raportului de expertiză care spun clar că nu există suprapuneri cu imobilele învecinate. Solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și pentru motivele expuse în cererea de apel, pentru ca apelanții să poată intra astfel în legalitate.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată că prin Sentința civilă nr.2318 din data de 03.03.2015 a Judecătoriei B. s-au hotărât următoarele:
„Admite în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantii D. I. și B. V. ( fostă D. și identică cu D. V. din cartea funciară), cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor în Brasov, .. 64, . județul Brasov în contradictoriu cu pârâții S. V. domiciliată în S., ., județul Brasov, B. E. domiciliată în S., ., județul Brasov și M. S. prin P. și în consecință.
Dispune stabilirea liniei de hotar între proprietatea reclamantilor și proprietatea pârâților S. V. și B. E. conform documentația tehnică topografică întocmită de expert ing.B. M. R. și avizată de OCPI Brasov.
Dispune întabularea dreptului de proprietate al reclamantilor în CF_ S., top 1295/4 și 1296/4 asupra terenului de 250 mp, dobânditi în baza legii 18/1991.
Respinge petitul privind rectificarea cărții funciare în sensul rectificării suprafeței de teren.
Fără cheltuieli de judecată.”
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că a fost investită cu stabilirea liniei de hotar dintre imobilul situat în S., ., județul Brasov proprietatea reclamantilor și imobilele învecinate proprietatea pârâților. Potrivit art 560 cod civil proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
Rezulta deci ca granituirea este o operatie de delimitare prin semne exterioare a liniilor dintre doua proprietati invecinate ce poate avea loc atunci cand nu exista linie de hotar prin conventia partilor sau prin hotarare judecatoreasca.
În solutionarea acestui capăt de cerere, instanța de fond a avut în vedere că reclamanții au devenit proprietari pe imobilul sus mentionat, în temeiul legii 18/1991 așa cum rezultă din extrasul de carte funciară nr_ S., depus la dosar. După cum se arată în documentația tehnică topografică întocmită de expert ing. B. M. R. și avizată de OCPI Brasov, terenul în cauză este împrejmuit cu gard de lemn, cu fundație de beton, gard de plasă și zidul construcției C3. Terenul are vecinătățile clare, având ieșire în partea de nord la . partea de vest la . în partea de sud cu proprietatea pârâtei S. V. iar în partea de est cu B. E., limite recunoscute de vecini-pârâții din prezenta cauză.
În temeiul art. 560 Cod civil, prima instanță a dispus stabilirea liniei de hotar între proprietatea reclamantilor și proprietatea pârâților S. V. și B. E. conform documentația tehnică topografică întocmită de expert ing.B. M. R. și avizată de OCPI Brasov .
Cât privește rectificarea suprafeței de teren din 250 mp atribuită în temeiul legii 18/1991 și cea reală existentă de 529 mp, nu poate fi admisă pentru că ulterior, în baza unei hotărâri reclamanții s-ar afla în situația de a fi înscrisi ca proprietari ai unui imobil cu o suprafață mai mare decât aceea înscrisă în titlul prin care a dobândit dreptul, sau se vor folosi de hotărâre pentru a transmite dreptul lor "majorat", sau, în cazul contrar, se vor afla în imposibilitatea de a-și exercita dreptul de dispoziție, fie și doar cu privire la suprafața de teren înscrisă în titlu. Acest drept reclamanții il vor putea obține printr-o altă acțiune ca cea a uzucapiunii constitutivă de drepturi.
Trebuie menționate și dispozițiile art. 25 din Ordinul nr. 634/2006, act emis în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 7/1996, obligatoriu deci pentru instanțe, dacă nu contravine unor dispoziții constituționale sau internaționale. Textul prevede în mod firesc faptul că în cazul în care suprafața rezultată din măsurători este cu 5 % mai mare decât suprafața din actele de proprietate solicitantul trebuie să prezinte un nou act doveditor al dreptului de proprietate asupra suprafeței excedentare a imobilului, respectiv un act translativ sau constitutiv de drepturi. Dacă pentru registratorul de carte funciară este necesară prezentarea unui titlu de proprietate, aceeași regulă trebuie aplicată și în instanța de judecată, pentru că aceasta din urmă nu ar putea să recunoască un drept decât conform dispozițiilor legale care reglementează modurile de dobândire a proprietății și doar după depunerea actelor doveditoare, susceptibile de a constitui dreptul cu privire la un bun imobil.
Soluția adoptată de legiuitor cu privire la plafonul legal - 5%, este logică, urmărind să prevină transformarea acestei acțiuni într-un mijloc nou de dobândire a dreptului de proprietate, contrar dispozițiilor art. 644-649.civ. dar și pentru a nu se încălca dreptul de proprietate al adevăraților proprietari, care nu sunt întotdeauna vecinii introduși în cauză.
În aceste condiții, instanța de fond a respins cererea de rectificare a cărții funciare în sensul rectificării suprafetei de teren și a dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamanților în CF_ S., top 1295/4 și 1296/4 asupra terenului de 250 mp dobândiți în baza legii 18/1991.
Fără cheltuieli de judecată având în vedere că pârâții nu s-au opus admiterii acțiunii.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal reclamanții D. I. și B. V., solicitând schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii cererii în ce privește stabilirea liniei de hotar, să se dispună rectificarea cărții funciare în sensul că suprafața reală este de 529 mp și nu de 250 mp și să se dispună intabularea terenului, după rectificarea suprafeței, pe numele apelanților.
În dezvoltarea motivelor de apel, s-a arătat că la data când le-a fost atribuit terenul, în anul 1970, apelanții au procedat la împrejmuirea întregii suprafețe împreună cu vecinii, identică cu cea măsurată în prezent, la fel ca și pârâții din prezentul dosar, de atunci nefăcându-se nici o modificare a limitelor de suprafață.
Se consideră că prima instanța a făcut greșit aplicarea Legii 7/1996 și nu a ținut cont de concluziile expertului care concluzionează foarte clar că nu există suprapuneri cu imobilele învecinate. Schimbarea mențiunilor referitoare la suprafața terenului reprezintă un aspect tehnic care nu afectează esența dreptului intabulat în cartea funciară.
În drept, au fost invocate prevederile art.466 și urm. Cod pr. civ..
Cererea de apel a fost legal timbrată.
Intimații pârâți nu au formulat întâmpinare.
În apel, nu au fost administrate alte probe noi.
Analizând sentința Judecătoriei B. în raport cu probele administrate în cauză și cu motivele de apel, Tribunalul reține, cu majoritate de voturi, că cererea de apel este fondată.
Astfel, prima instanța și-a întemeiat soluția pe dispoziții legale care nu mai erau în vigoare la data pronunțării sentinței apelate, Ordinul nr.634/2006 fiind abrogat prin intermediul Ordinului nr.700/2014 al Directorului ANCPI.
Conform prevederilor art.85 din Ordinul menționat pentru imobilele situate în intravilan a căror suprafață rezultată din măsurători este mai mare cu peste 10% față de suprafața înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispozițiilor Decretului – lege nr. 115/1938, de cea din documentația cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau cea din actele de proprietate și pentru imobilele situate în extravilan a căror suprafață rezultată din măsurători este mai mare cu peste 5% față de suprafața înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispozițiilor Decretului – lege nr. 115/1938 sau cea din actele de proprietate, documentația cadastrală se respinge iar proprietarii pot dobândi excedentul de suprafață, fie prin acțiune în instanță, fie prin procedura eliberării certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar.
De asemenea, potrivit art.200 din același Ordin, prin modificarea de carte funciară se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului înscris asupra acelui imobil iar modificarea suprafeței înscrise în cartea funciară nu este considerată o rectificare de carte funciară.
Aceleași prevederi se regăsesc și în dispozițiile art.914 Cod civil potrivit cărora proprietarului imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea mențiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea, destinația sau suprafața acestuia, în condițiile legii.
Așadar, aceste texte de lege nu impun ca pentru suprafața excedentară față de suprafața imobilului înscrisă în CF să fie prezentat un alt titlu de proprietate întrucât atât în sistemul Decretului Lege nr.115/1938 cât și în sistemul de carte funciară reglementat de L. nr.7/1996, efectele înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară nu se extindeau și asupra suprafeței imobilului .
În speță, prin Ordinul prefectului emis în temeiul L. nr.18/1991 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea apelanților asupra întregului imobilul cu nr. top 1295/4, 1296/4 din CF 1964 Cernatu, iar nu asupra unei anumite suprafețe de teren.
Atât timp cât s-a stabilit prin intermediul raportului de expertiză topografică efectuat în fața primei instanțe și avizat de către OCPI B. că suprafața imobilului cu nr. top 1295/4, 1296/4 din CF 1964 Cernatu este în realitate de 529 mp, atunci trebuie modificată suprafața imobilului înscrisă în CF pentru a fi în concordanță cu situația reală a nr. top ce formează obiectului dreptului de proprietate al apelanților.
Titlul de proprietate al apelanților reclamanți a fost emis în temeiul L. nr.18/1991 care reglementează o procedură specială de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce fac obiectul acestei legi speciale însă nu prevede dispoziții derogatorii referitoare la situația în care suprafața imobilului înscrisă în CF nu este cea reală.
În această situație, trebuie aplicate dispozițiile de drept comun enunțate anterior și care se referă la dobândirea excedentului de suprafață în cazul imobilelor situate în intravilanul localităților, fără vreo distincție referitoare la modul de dobândire a dreptului de proprietate iar art.86 din Ordinul nr.700/_ prevede anumite obligații care trebuie îndeplinite numai în cazul terenurilor din extravilan retrocedate conform legilor proprietății.
Ordinul prefectului emis pe numele apelanților reclamanți constituie un titlu de proprietate valabil, nedesființat până în prezent și neafectat de vreun viciu dar care nu corespunde realității în ce privește suprafața imobilului ce formează obiectul său, aceasta fiind chiar premisa avută în vedere de către textele de lege ce reglementează posibilitatea modificării suprafeței imobilului înscrisă în CF.
De altfel, chiar prevederile art.200 din Ordinul nr.700/2014 enunțate anterior consideră modificarea suprafeței înscrise în cartea funciară ca fiind o schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului înscris asupra acelui imobil.
De asemenea, modificarea suprafeței imobilului proprietatea reclamanților nu afectează nici imobilele învecinate, toți proprietarii vecini fiind de acord cu admiterea acțiunii iar potrivit procesului verbal de recepție din data de 24.11.2014 întocmit de către OCPI – BCPI B., amplasamentul acestui imobil nu prezintă suprapuneri cu imobilele vecine.
Față de aceste considerente și în baza art. 480 alin. 2 Cod pr. civ., Tribunalul urmează a admite apelul declarat de către reclamanți și a schimba în parte sentința apelată în sensul înscrierii suprafeței reale a imobilului cu nr. top 1295/4, 1296/4 din CF 1964 Cernatu.
Vor fi menținute dispozițiile privind stabilirea linei de graniță cu imobilele învecinate întrucât acestea nu au fost criticate prin intermediul cererii de apel iar imobilul proprietatea reclamanților are suprafața de 529 mp, conform limitelor evidențiate prin lucrarea de expertiză efectuată în cauză.
Totodată, nu se poate dispune intabularea din nou în CF a dreptului de proprietate al apelanților reclamanți întrucât aceștia sunt deja intabulați în baza Ordinului prefectului ce constituie titlul de proprietate iar modificarea suprafeței imobilului nu presupune o noua intabulare a dreptului de proprietate asupra aceluiași imobil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu opinie majoritară,
Admite apelul formulat de către apelanții reclamanți D. I. și B. V. (identică cu D. V. din cartea funciară), cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor în Brasov, .. 64, . județul Brasov în contradictoriu cu intimații pârâți S. V., domiciliată în S., ., județul Brasov, B. E., domiciliată în S., ., județul Brasov și M. S., prin P., cu sediul în S., ..17, jud. B., împotriva Sentinței civile nr.2318 din data de 03.03.2015 a Judecătoriei B., pe care o schimbă în parte și pe cale de consecință:
Dispune rectificarea CF_ S., nr. top 1295/4,1296/4 în sensul înscrierii suprafeței reale a imobilului de 529 mp.
Păstrează restul dispozițiilor sentinței apelate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29.10.2015.
Președinte, Judecător,
R. M. C. A. G.
Grefier,
M. D.
Red. R.M.C./08.01.2016
Tehnored. M.D./11.01.2016
7 ex.
Judecător fond M.M.
Cu opinia separată a d-nei judecător P. M. în sensul respingerii cererii de apel și păstrării dispozițiilor sentinței apelate.
Judecător,
P. M.
Red. P.M./
Tehnored. M.D.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1205/2015. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 882/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
