Contestaţie la executare. Decizia nr. 1818/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1818/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 1818/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1818 R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15.10.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: E. R.
JUDECĂTOR: A. M. B.
JUDECĂTOR: E. A.
GREFIER: V. O. P.
Pe rol se soluționează cererea de recurs formulată de recurenta-contestatoare . împotriva sentinței civile nr._/05.06.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA D. PUBLIC SECTOR 1, cauza având ca obiect „contestație la executare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-contestatoare prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și intimata prin consilier juridic care depune delegație la dosar.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cererii, stadiul procesual, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum și faptul că la data de 18.08.2015, intimata a depus cerere de repunere a cauzei pe rol, după care,
Reprezentantul intimatei solicită admiterea cererii de repunere pe rol si repunerea cauzei pe rol întrucât s-a făcut dovada soluționării definitive si irevocabile a dosarului nr._/299/2012.
Apărătorul recurentei-reclamante este de acord.
Tribunalul, in temeiul disp. art. 245 C. proc. civ dispune repunerea cauzei pe rol, având in vedere faptul că s-a făcut dovada soluționării irevocabile a dosarului nr._/299/2012.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de ridicat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul parților asupra recursului.
Apărătorul recurentei-reclamante solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat si motivat, casare sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, susținând faptul că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, in dosarul de executare nr. 104/2012 au fost emise două acte de executare subsecvente in datele de 13.11.2012 și 14.11.2012.
La data formulării contestației la executare, recurenta a învederat instanței că a învestit-o să judece contestația cu privire la actul emis in data de 14.11.2012, act de executare ce a fost comunicat recurentei la data de 15.01.2013, însă Judecătoria Sectorului 1 București nu a luat in calcul acest aspect și a considerat că s-a formulat contestația din 17.01.2013 cu privire la actul de executare emis in data de 14.11.2012 și a respins contestație ca fiind tardiv introdusă și neintrând in judecarea fondului cauzei.
Totodată acesta susține că la primul termen de judecată in fața instanței de fond, recurenta și-a precizat cererea de chemare in judecată in sensul introducerii in cauză a Primăria Municipiului București in calitate de calitate de proprietar a spațiului, având in vedere că instituția intimatei, Administrația D. Public Sector 1, doar administrează acel spațiu, însă instanța nu a ținut cont de acest aspect. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca temeinică și legală, susținând faptul că recurenta are dreptate in sensul că somația de plată din data de 13.11.2012 i-a fost comunicată reclamantei după două luni de zile. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând, reține:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 17.01.2013 sub numărul_, contestatorul . a chemat în judecată pe intimata ADPS1 formuland contestatie la executare impotriva somatiei nr. 104/2012 emisa de B. P. F. in cadrul dosarului de executare silita nr. 104/2012 instrumentata in cadrul dosarului de instanta nr._/299/2012, solicitand anularea somatiei si suspendarea executarii silite pana la solutionarea contestatiei la executare.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că prin somatia nr. 104/2012 emisa de B. P. F. in cadrul dosarului de executare silita nr. 104/2012 instrumentata in cadrul dosarului de instanta nr._/299/2012, la instructiunile inimatei-creditoare ADPS1 a fost somat contestatoarea-debitoare sa se conformeaze dispozitivului titlului executoriu reprezentat de sentinta comerciala nr. 9360/15.06.2009 a Tribunalului Bucuresti Sectia a VIa Comerciala in dosarul nr._/3/2009.
Arata contestatoarea ca potrivit dispozitivului este obligata sa predea intimatei-creditoare spatiul situat in Bucuresti, ., Bufet II, care a facut obiectul contractului de inchiriere nr. 1978/06.05.2008.
Invedereaza contestatoarea ca somatia este lovita de nulitate absoluta intrucat nu respecta cerinta obligatorie impusa de art. 387 alin. 1 pct. 3 C.p.c. care arata ca somatia trebuie sa cuprinda si sediul debitorului, or B. nu a dispus niciodata comunicarea somatiei la sediul social al constestatoarei, ci exclusiv la sediul avocatilor contestatoarei.
In drept, contestatia a fost motivata de dispozitiile art. 399 si urm. C.proc.civ.
Intimata ADPS1 a formulat intampinare in cauza prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata aratand ca titlul executoriu reprezentat de sentina civila nr. 9360/2009 pronuntata in dosar nr._/3/2009 a ramas definitiv si irevocabil prin respingerea apelului si recursului contestatorei.
Arata intimata ca comunicarea somatiei nr. 104/2012 a fost facuta la sediul ales de contestatoare pentru comunicarea tuturor actelor de procedura in conformitate cu dispozitiile art. 98 C.p.c. la SCA Seidner, C. si F. si ulterior recomunicata la noua adresa a SCA Seidner, C. si F. si la punctul de lucru din Bucuresti, . sector 1, Bufet II.
In drept, intampinarea a fost motivata de dispozitiile art. 115 C.proc.civ. și s-a solicitat judecarea in lipsa conform art. 242 alin. 2 C.proc.civ.
Ulterior, contestatorea a depus completare la contestatie prin care arata ca intelege sa se judece in cauza si cu Municipiul Bucuresti prin Primar General si ca solicita instantei sa mai dispuna si obligarea intimatilor ADPS1 si Municipiul Bucuresti prin Primar General la plata contravalorii cheltuielilor utile si necesare constand in imbunatatirile aduse de contestatoare la adresa din Bucuresti, . sector 1, Bufet II, pe care le estimeaza provizoriu la suma de_ lei si instituirea unui drept de retentie in favoarea contestatoarei asupra spatiului situat in Bucuresti, . sector 1, Bufet II pana la adata achitarii de catre intimati a contravalorii integrale a imbunatatirilor efectuate de contestatoare la adresa mentionata.
In drept, cererea completatoare a fost intemeiata pe dispozitiile art. 132 alin. 1 C.proc.civ.
Prin sentința civilă nr._/05.06.2013, Judecătoria Sectorului 1 București a admis exceptia tardivitatii cererii; a respins cererea formulată de contestatoarea ., împotriva intimatei A. D. PUBLIC SECTORUL 1 BUCUREȘTI, ca tardiv introdusa și a disjuns cererea de chemare in judecata depusa in data de 22.05.2013 si formeaza dosar separat cu termen de judecata la 04.09.2013.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în cadrul dosarului de executare silita nr. 104/2012 al B. P. F., la cererea inimatei-creditoare ADPS 1 a fost pus in executare titlul executoriu reprezentat de sentinta comerciala nr. 9360/15.06.2009 a Tribunalului Bucuresti- Sectia a VI-a Comerciala in dosarul nr._/3/2009.
In dosarul de executare nr. 104/2012 al B. P. F. a fost emisa somatia din data de 13.11.2012.
Contestatoarea a formulat contestatie la executare impotriva executarii silite, cererea fiind introdusa la data de 17.01.2013.
Potrivit art. 401 lit. c C.proc.civ., contestatia se poate face in termen de 15 zile de la data cand debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie.
Din cuprinsul dosarului de executare rezulta ca reclamnatei i-a fost comunicata somatia la punctul de lucru din Bucuresti, . sectorul 1, Bufet II la data de 14.11.2012, aceasta fiind primita de serviciul registratura, respectiv persoana insarcinata cu primirea corespondentei, care a aplicat stampila societatii, astfel ca instanta retine ca reclamanta a luat cunostinta de primul act de executare intocmit in dosar-somatia, la data de 14.11.2012. Astfel, de la data respectiva si pana la data formularii prezentei contestatii, prin care se solicita anularea somatiei au trecut mai mult de 15 zile, motiv pentru care instanta a admis exceptia tardivitatii si a respins cererea, inclusiv capatul accesoriu privind suspendarea executarii silite, ca tardiv introdusa.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea ., cerere înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr._, la data de 07.10.2013, solicitând admiterea recursului, casarea in tot a sentinței civile recurate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
În motivare, s-a arătat că aduce critici hotărârii instanței de fond atât cu privire la măsura admiterii excepției tardivității formulării contestației la executare, invocata din oficiu de către instanța, precum si cu privire la măsura disjungerii cererii completatoare.
Astfel, se impune casarea sentinței recurate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, având in vedere atât faptul ca instanța fondului a soluționat procesul fara a intra in cercetarea fondului (motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 312 alin. (2) raportat la cele ale art. 312, alin. (5), teza I Vechiul C.proc.civ.), cat si faptul ca judecata s-a făcut in lipsa părții (intimatul Municipiul București prin Primarul General) care nu a fost regulat citata (motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 312, alin. (5), teza a II-a Vechiul C.proc.civ.
Instanța fondului a soluționat pricina fara a intra in cercetarea fondului cauzei. In motivarea soluției sale de admitere a excepției tardivității formulării contestației la executare ce face obiectul prezentei cauze, excepție invocata din oficiu, instanța fondului invoca un act de executare intitulat „somație”, emis in același dosar de executare nr. 104/2012 instrumentat de B.E.J. P. F. si care act de executare a fost comunicat subscrisei la data de 14.11.2012.
In raport de actul de executare antementionat - somația comunicata recurentei la 14.11.2012 - in considerentele sentinței ce face obiectul prezentului recurs, instanța constata tardivitatea formulării contestației la executare cu care recurenta a investit-o.
Aceasta, in condițiile in care, in cadrul acțiunii introductive, recurenta a precizat in mod explicit si deosebit de clar ca actul de executare impotriva căruia se îndreaptă si pe a cărui anulare o cere prin contestația la executare pendinte este cel intitulat somație (somație nr. 104/2012) emisa in dosarul de executare nr. 104/2012 instrumentat de B.E.J. P. F. si comunicat recurentei in data de 15.01.2013, prin intermediul Poștei Romane.
De aici de desprind doua concluzii, respectiv suntem in prezenta a doua acte de executare fundamental distincte, emise succesiv in același dosar de executare și recurenta nu a investit si nu a solicitat niciodată instanței de fond din pricina de fata exercitarea controlului de legalitate si in ceea ce privește actul de executare comunicat contestatoarei la 14.11.2012.
Prin urmare, actul de executare comunicat la 14.11.2012 - si invocat de instanța in motivarea soluției pronunțate - nu face obiectul pricinii pendinte.
Cât privește acest din urma act de executare - somația comunicata recurentei la 14.11.2012 s-a învederat instanței de recurs ca acesta face obiectul unei alte contestatii la executare, deci a unei pricini distincte fata de cauza pendinte, pricina aflata, in prezent pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civila, in faza procesuala a recursului (dosar nr._/299/2012, cu prim termen de judecata la 24.10.2014), astfel cum reiese si din inscrisurile anexate prezentului recurs.
Pornind de la cele doua concluzii de mai sus, s-a opinat ca devine de ordinul evidentei faptul ca soluția de admitere a excepției tardivității a fost motivata prin prisma si in raport de un act de executare cu care instanța fondului nu a fost investita in dosarul pendinte.
Cu alte cuvinte, in motivarea soluției pronunțate, raportarea instanței nu s-a făcut la actul de executare cu care a fost investita -cum, de altfel, ar fi fost firesc si chiar esențial, ci la un act de executare distinct, care nu a făcut obiectul sesizării cu care a fost investita, deci cu depășirea limitelor de investire a instanței si, in final, cu incalcarea flagranta si nepermisa a principiului disponibilității.
De altfel, numai in condițiile invocate mai sus contestația la executare ar fi putut fi respinsa fara ., ca si o consecința directa a admiterii excepției tardivității formulării cererii introductive.
De aici, si caracterul nelegal al soluției pronunțate, care a si condus, in cele din urma, la soluționarea procesului fara . pricinii.
Totodată, recurenta apreciază că soluționarea cauzei s-a făcut in lipsa intimatului Municipiul București prin Primarul General, care nu a fost niciodată citat pe parcursul procesului.
Astfel, la primul termen de judecata din cauza, respectiv in ședința din 22.05.2013, contestatoarea, prin apărător ales, a depus la dosarul cauzei, in termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 132, alin. (1) Vechiul C.proc.civ. (la prima zi de infatisare), o cerere completatoare a cadrului procesual pasiv si a obiectului acțiunii introductive.
In ceea ce privește completarea cadrului procesual pasiv, contestatoarea a invederat instanței ca intelege sa îi introducă in cauza si sa se judece si in contradictoriu cu Municipiul București prin Primarul General, atât in considerarea calității sale de titular al dreptului de proprietate asupra spațiului din București, ., Bufet II, cat si pentru ca acestuia sa-i fie opozabila hotărârea ce ar fi urmat a fi pronunțata in cauza.
Totodată, recurenta a înțeles sa completeze si obiectul contestației la executare. Astfel, pe langa capetele de cerere inițiale cu care a sesizat instanța, respectiv anularea somației comunicate recurentei la data de 15.01.2013 si suspendarea executării silite, prin cererea completatoare am formulat inca un petit având ca obiect pretenții - in contradictoriu cu cele doua intimate - si un petit având ca obiect drept de retentie.
In cadrul aceleiași ședințe din data de 22.05.2013, recurenta a solicitat in mod expres instanței, printre altele, sa dispună comunicarea cererii completatoare către intimatul nou introdus in cauza, Municipiul București prin Primarul General si sa amâne cauza, urmând ca discutarea oricăror altor aspecte, de orice natura, sa fie prorogata după introducerea in cauza a noului intimat.
In ciuda insistentelor sale, instanța, fara niciun fel de motivare, respectiv cu încălcarea flagranta a dispozițiilor imperative ale art. 261 alin. (1), pct. 5 Vechiul C.proc.civ., a respins solicitarea recurentei, statuând ca cererea completatoare nu va fi comunicata Municipiul București prin Primarul General, intimat nou introdus in cauza.
La termenul de judecata următor, din data de 05.06.2013, după efectuarea referatului cauzei de către grefierul de ședința, instanța a invocat imediat din oficiu excepția tardivității formulării cererii, precum si măsura disjungerii cererii completatoare, pe care le-a pus in discuția părților.
Înainte de a fi pus insa concluzii asupra celor doua incidente procesuale antementionate, recurenta, prin apărător ales, constatând lipsa comunicării cererii completatoare către noul introdus in cauza - Municipiul București prin Primarul General, a reiterat instanței solicitarea formulata, de altfel, si la termenul anterior, respectiv ca discutarea oricăror aspecte legate de cererea completatoare sa fie prorogata după introducerea in cauza a noului intimat.
De altfel, nici in ceea ce privește cererea principala având ca obiect contestație la executare, pana la introducerea in cauza a noului intimat - Municipiul București prin Primarul General, instanța oricum nu ar fi putut dispune niciun fel de masuri procesuale.
Toate aspectele invederate in cele de mai sus au fost reținute si in incheierile de ședința de la termenele de judecata din datele de 22.05.2013, respectiv 05.06.2013.
Cu privire la cererea reiterata de recurentă privind introducerea in cauza a Municipiul București prin Primarul General, instanța, adresandu-i-se un ton fatis disprețuitor, a precizat scurt ca asupra acesteia s-a pronunțat deja, la termenul trecut.
Subsecvent respingerii cererii, instanța a dat părților – contestatoarei si intimatului ADP Sectorul 1 - cuvântul pe excepția invocata din oficiu, precum si pe măsura disjungerii, rămânând, ulterior, in pronunțare asupra acestora.
Sentința recurata a fost pronunțata cu infrangerea grava si, oricum, deliberata a principiilor legalității si disponibilității.
Trecând peste atitudinea demna de o cauza mai buna afișată de judecătorul fondului, atitudine care, oricum, știrbește grav si iremediabil nu numai prestigiul profesiei de magistrat, dar mai ales insasi infaptuirea actului de justiție, apreciem ca daca o eventuala omisiune a instanței de a indeplini procedura de citare cu o parte poate fi scuzabila, neindeplinirea cu buna - știința a obligațiilor sale legale si deontologice relative la vegherea respectării si aplicării normelor legale imperative de procedura nu poate fi nicicum trecuta cu vederea, ci se impune a fi sancționată corespunzător - in speța tocmai prin casarea sentinței pronunțate si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Soluționând cauza in mod deliberat fara citarea si introducerea in cauza a Municipiului București prin Primarul General - parte in dosar, instanța s-a substituit voinței legiuitorului si pârtilor, incalcand, astfel, nu numai principiul legalității si al disponibilității proprii procesului civil, dar, mai grav, inselor garanțiilor procesuale recunoscute la nivel convențional, respectiv dreptului intimatului nou introdus in cauza la un proces echitabil (inclusiv si implicit a dreptului sau de a formula apărări procesuale, de a administra probe, precum si de a pune concluzii in prezenta pricina).
Având in vedere aceste imprejurari, solicita instanței de control judiciar sa constate ca ne aflam in ipoteza reglementata de art. 312, alin. (5), teza a II-a Vechiul C.proc.civ. (judecata s-a făcut in lipsa pârtii care nu a fost regulat citata), a cărei constatare atrage si impune casarea sentinței pronunțate la fond si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 299 - 316 Vechiul C.proc.civ., art. 312 alin. (2) raportat la cele ale art. 312 alin. (5) teza I Vechiul C.proc.civ., art. 312 alin. (5), teza a II-a Vechiul C.proc.civ.; CEDO.
Intimata Administrația D. Public Sectorul 1 București a formulat, în temeiul art. 301-303 C.proc.civ. întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivare, s-a arătat referitor la primul motiv de recurs si anume „Instanța de fond a soluționat pricina fara a intra in cercetarea fondului” invocat de către ., apreciază acest motiv ca neîntemeiate având in vedere prevederile art 401 C.proc.iv.
Așadar, fără să invoce că ar fi fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei, contestatoarea a introdus contestația la executare după aproape 2 luni de la primirea somației.
Este adevărat faptul ca recomunicarea somația a fost trimisa la 15.01.2013 la adresa din ..4, sector 5, dar aceasta mai primise o somație in data de 14.11.2012 pe adresa Arh. I. M. Bufet II sector 1.
Legiuitorul a stabilit în mod imperativ termenul în care se poate face contestație la executare, fără să lase loc de interpretare.
Astfel, potrivit art.401 alin.l C. proc. civ. contestația se poate face în termen de 15 zile, în orice ipoteză prevăzută de textul legal, anume și în cazul în care debitorul contestă executarea silită însăși, caz în care termenul de 15 zile curge de la data la care acesta a primit somația ori de la data la care a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.
Aceleași dispoziții sunt prevăzute și de legea specială aplicabilă executării silite a creanțelor bugetare, cum este cazul în speță: „contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când: a) contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod (...), ( art. 173 alin. 1 din O.G.92/2003 )”.
Așadar, fiind în mod indubitabil vorba de o contestație la executare, care poate fi formulată în termenul prevăzut de lege, sub sancțiunea decăderii, instanța a reținut că aceasta nu a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de lege, care curge, în speță, de la data primirii de către contestatoare a somației, astfel că, debitoarea este decăzută din dreptul de a mai contesta executarea silită însăși, indiferent ce motiv ar invoca.
In ceea ce privește celelalte motive invocate in cererea de recurs, arătam onoratei instanțe faptul ca, acestea nu au nicio relevanta in prezenta cauza.
Totodată in ceea ce privește pct. 2 al motivelor de recurs arătam onoratei instanțe faptul ca deja la termenul din data de 21.08.2014, recurenta a inteles sa nu se judece cu aceasta parte, acest punct de vedere fiind consemnat in incheierea din data de 21.08.2014.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 C.proc.civ., iar, în temeiul art. 242 C.proc.civ., s-a solicitat judecarea cauzei si in lipsă.
Prin încheierea de ședință din data de 09.10.2014, tribunalul a dispus în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ., suspendarea judecării recursului până la soluționarea în mod irevocabil a cauzei care formează obiectul dosarului nr._/299/2012 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București a mai fost înregistrată o contestație la executarea silită, având nr._/299/2012 și în care se invocă, de asemenea, nulitatea unor acte de executare silită care fac obiectul prezentei contestații.
Verificând susținerile recurentului contestator, tribunalul constată că prin contestația la executare silită, înregistrată nr._/299/2012, se solicită anularea actului de executare numit somație nr. 104/2012 din data de 13.11.2012, motiv de contestație care apare și în causa pendinte.
Cum contestația la executare care formează obiectul dosarului nr._/299/2012 este formulată anterior celei care face obiectul cauzei de față, iar cele două dosare au obiecte comune, tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 244 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ., soluționarea cauzei prezente depinzând de rezultatul cauzei care formează obiectul dosarului nr._/299/2012 al Judecătoriei sector 1, motive pentru care va dispune suspendarea judecății prezentului dosar până la soluționarea în mod irevocabil a cauzei care formează obiectul dosarului nr._/299/2012 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
Cauza a fost repusă pe rol la cererea recurentei Administrația D. Public Sectorul 1 București, motivat de faptul că dosarul civil nr._/299/2012 pentru care prezenta cauza a fost suspendată, s-a soluționat definitiv si irevocabil.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, tribunalul apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
În primul rând, tribunalul observă că recurenta critică judecarea cauzei fără ca Municipiul București prin Primarul general să fi fost citat în cauză, deși, la data de 22.05.2013, recurenta a înțeles să-și completeze cadrul procesual pasiv cu acest intimat.
Tribunalul subliniază că prin sentința civilă recurată, cererea completatoare formulată de recurent la data de 22.05.2013 a fost disjunsă pentru soluționarea separată, acordându-se termen de judecată în continuare. Prin urmare, tribunalul constată că pricina s-a soluționat prin raportare la cadrul procesual stabilit odată cu învestirea instanței, urmând ca judecata să continue, în condițiile stabilite de către recurentă prin cererea completatoare din data de 22.05.2013, aceasta neînvederând prin recurs vătămarea ce i s-a produs prin măsura disjungerii și judecării separate a cererii completatoare, dispozițiile art. 312, alin. 5 C. fiind limitate la posibilitatea de invocare a acestui motiv doar de către partea care a fost vătămată prin necitare.
În ceea ce privește nejudecarea fondului cauzei, tribunalul constată că și acest motiv de recurs este nefondat.
Din examinarea petitului contestației la executare, rezultă că recurenta a supus analizei instanței somația nr. 104/2012 din data de 13.11.2012, despre care susține că i s-a comunicat la data de 15.01.2013. Cu toate acestea, tribunalul observă că în data de 15.01.2013 i s-a recomunicat recurentei somația nr. 104/2012, inițial, aceeași somație fiind comunicată la data de 14.11.2012 (fl. 35), cu semnătură și ștampilă de primire din partea recurentei contestatoare. Prin urmare, în mod corect prima instanță a stabilit ca fiind tardivă contestarea acestei somații, prin raportare la prima comunicare, întrucât aspectul că executorul judecătoresc a considerat necesară recomunicarea somației nu impietează asupra concluziei că actul de executare silită (în speță, somația), trebuia contestat în termen de 15 zile de la momentul la care a luat cunoștință de acesta (fiind vorba despre data de 14.11.2012). Tribunalul nu va reține ca pertinentă apărarea recurentei în sensul că prin recomunicare a luat naștere un nou act de executare, instanța nefiind învestită cu analiza somației comunicate la data de 14.11.2012, ci a celei emise în data de 15.01.2013, întrucât este vorba despre același act de executare, pentru contestarea căruia există un singur moment de la care începe să curgă termenul prevăzut de art. 401, alin. 1, lit. a C.: data la care contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă. Aspectul că a luat cunoștință de două ori de același act de executare nu înseamnă o poziționare diferită a momentului sus-menționat.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-contestatoare ., cu sediul ales la Cabinetul de avocat Seidner C. si F., cu sediul în București, .. 4, sectorul 5, împotriva sentinței civile nr._/05.06.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA D. PUBLIC SECTORULUI 1 BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., sectorul 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.10.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
E.R. A.M.B. E. A. V.O.P.
Red. MAB/09.02.2016
Thred. PI/ 2 ex
J. S. 1 – jud. R. B.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 13-10-2015, Tribunalul BUCUREŞTI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 3721/2015. Tribunalul... → |
|---|
