Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 344/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 344/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 22-01-2016 în dosarul nr. 344/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A III- A CIVILĂ
Dosar nr._
Decizia civilă nr . 344 A
Ședința publică din: 22.01.2016
Tribunalul constituit din:
Președinte: L. C.
Judecător: I. N.
Grefier: A. M.
Pe rol soluționarea apelului de față formulat de apelanta-creditoare C. Națională de A. și D. Naționale din România prin Direcția de D. și Poduri Iași, împotriva încheierii de ședință din 25.06.2015 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Sectorului 1 București, în cauză având ca obiect „învestire cu formulă executorie”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit partea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Tribunalul, față de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 411 alin. 1 pct. 2 N.C.P.C, reține apelul în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București la data de 25.06.2015 a fost respinsă cererea de investire cu formulă executorie a a Procesului Verbal de constatare a contraventiei . nr._/21.05.2012 formulata de petentul-creditor C. NATIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA SA prin Directia Generală de D. și Poduri Iași, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în esență că procesul-verbal a cărui învestire cu formulă executorie este solicitată nu reprezintă titlu executoriu întrucât nu a fost comunicat cu respectarea cerințelor legale prev. de art. 27 din OG nr. 2/2001, astfel cum a fost interpretat și prin Decizia nr. 10/2013 prnunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii.
Împotriva acestei încheieri a formulat apel petenta C. NAȚIONALA DE A. SI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA -S.A. prin Direcția Regionala de D. si Poduri Iași, apreciind-o ca netemeinica si nelegala.
În motivare, recurenta a arătat în esență următoarele:
Procedura învestirii cu formulă executorie este o procedură necontencioasă în care se realizează doar o analiză formală a condițiilor de promovarea a cererii de învestire.
Procesul-verbal a fost legal comunicat prin afișare.
Întrucât decizia nr. 10/2013 a Înaltei Curți a fost publicată ulterior afișării procesului-verbal, această decizie nu se poate aplica retroactiv și deci comunicarea prin afișare a fost legală, la vremea respectivă legea prevăzând ca modalitate alternativă de comunicare și afișarea.
In baza acestor considerente, a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea in tot a încheierii apelate si investirea cu formula executorie a procesului-verbal de contravenție.
În drept, s-au invocat disp. OG nr. 2/2001 și ale OG nr. 15/2002. În temeiul art. 411 alin. 1 NCPC a solicitat judecata si in lipsa.
Examinând actele și lucrările cauzei prin prisma apelului formulat, tribunalul reține următoarele:
Potrivit prev. art. 6401 alin. 1 NCPC republicat „Titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse in executare numai daca sunt investite cu formula executorie”, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol „Instanța va verifica daca înscrisul întrunește toate condițiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum si alte cerințe in cazurile anume prevăzute de lege”.
Potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”.
În conformitate cu art. 37 din OG nr. 2/2001: „procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia … constituie titlul executoriu, fără vreo altă formalitate.’’
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 6/16.02.2015, soluționând recursul în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată a stabilit că „procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.”
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 10/10.06.2013, soluționând recursul în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că: „Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.”
Așadar, din textele de mai sus, rezultă că nu poate fi învestit cu formulă executorie decât un titlu executoriu, iar pentru a constitui titlu executoriu și pentru a putea fi învestit cu formula executorie este necesar ca procesul-verbal de constatare a contravenției să fie semnat și comunicat potrivit cerințelor legale, fiind astfel util a se analiza legalitatea semnării și comunicării efectuate.
Calitatea de titlu executoriu apare astfel ca o condiție formală a înscrisului care se solicită a fi învestit cu formulă executorie, care se impune a fi verificată în cadrul procedurii învestirii cu formulă executorie și nu reprezintă o verificare de fond a creanței.
În primul rând, Tribunalul constată că la dosar nu există dovezi sau mențiuni care să ateste că mai întâi procesul verbal a fost comunicat debitorului-contravenient prin poștă, cu aviz de primire și nici apelanta nu a pretins o astfel de comunicare.
Procesul-verbal de comunicare depus la dosarul instanței de fond nu îndeplinește cerințele de comunicare impuse de art. 25 – 27 din OG 2/2001, Decizia nr. 10/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, astfel încât nu poate fi considerată valabilă procedura de comunicare.
În al doilea rând, tribunalul constată că procesul-verbal de contravenție depus la dosar nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, astfel cum impun cerințele legale mai sus menționate, ci a fost semnat electronic.
Față de textul de lege și Decizia nr. 6/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii, Tribunalul apreciază că înscrisul invocat nu întrunește cerințele legale pentru a constitui titlu executoriu.
Aceste decizii în interesul legii nu reprezintă o lege nouă, pentru ca principiul neretroactivității legii să poată fi invocat cu succes, ci numai dezlegări date de Înalta Curte de Casație și Justiție unor aspecte de drept interpretate diferit de instanțele de judecată în scopul aplicării unitare a legii. Prin urmare, interpretarea statuată de Înalta Curte este interpretarea care trebuia dată dispozițiilor art. 17 și 27 din OG 2/2001 încă de la . acestui act normativ, interpretare obligatorie potrivit prev. legale. Nu se poate reține deci sub nici o formă încălcarea principiului neretroactivității legii.
În consecință, nu se mai impun a fi analizate alte critici formulate de către apelantă.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 480 NCPC rap. la art. 6401 NCPC, instanța va respinge ca nefondat apelul.
Conform art. 6401 alin. 5 NCPC rep., prezenta hotărâre este definitivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta-creditoare C. Națională de A. și D. Naționale din România prin Direcția de D. și Poduri Iași, cu sediul în Iași, .. 19, jud. Iași, împotriva încheierii de ședință din 25.06.2015 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Sectorului 1 București, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.01.2016.
P., JUDECĂTOR, GREFIER,
L. C. I. N. A. M.
Red I.N
Tehn I.N../3 ex.
Judecătoria Sectorului 1 București
Jud. fd. Ș. C. M.
| ← Anulare act. Sentința nr. 64/2016. Tribunalul BUCUREŞTI | Cereri. Decizia nr. 75/2016. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
