Succesiune. Decizia nr. 5/2016. Tribunalul BUCUREŞTI

Decizia nr. 5/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 04-01-2016 în dosarul nr. 5/2016

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

SECȚIA A III-A CIVILĂ

Dosar nr._

Decizia civilă nr. 5 A

Ședința publică de la 04.01.2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C. T.

JUDECĂTOR: Ș. Ț.

GREFIER: G. Z.

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta-pârâtă Adamesteanu R., cu domiciliul în București, ., ., sector 1, împotriva sentinței civile nr. 9437/09.07.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, in contradictoriu cu intimatele – reclamante N. M., Creinic V. și C. A., cu domiciliul procesuala ales în București, .. 45, ., ., sector 3.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatele-reclamante prin avocat S. M., lipsind apelanta-pârâtă.

Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.

Se expune referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Tribunalul constată că apelul vizează doar cheltuielile de judecată, astfel că taxa de timbru, astfel cum a fost stabilită, este suficientă.

Nemaifiind alte cereri de formulat ori acte de depus, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.

Intimatele-reclamante, prin avocat, solicită respingerea apelului, menținerea sentinței civile apelate ca fiind legală si temeinică. In mod corect a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată. Arată că, părțile pe care le reprezintă au intenționat să formuleze apel dar nu l-au mai susținut, achitând o taxă judiciară de timbru pe care nu au mai folosit-o, solicitând restituirea acestei sume. Cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul pune in vedere părții să formuleze cerere in scris pe cererea de restituire a taxei judiciare de timbru.

Tribunalul reține cauza in pronunțare.

TRIBUNALUL,

Prin cererea înregistrată la data de instanță la data de 10.03.2015 cu nr. de mai sus, legal timbrată, reclamantele N. M., Creinic V. și C. A. au chemat în judecată pe pârâta Adamesteanu R., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună reducțiunea testamentului autentificat sub nr.1144/31.10.2011 de către BN Eurolex, până la limita rezervei succesorale a moștenitorului rezervatar-defuncta, să se constate ineficacitatea în parte a legatului și să se dispună întregirea rezervei succesorale, să se constate calitatea reclamantelor de succesoare ale moștenitorului rezervatar, defuncta A. P., precum și întinderea rezervei succesorale ce li se cuvine reclamantelor, să se constate calitatea de moștenitoare testamentară a pârâtei, precum și întinderea cotității disponibile ce i se cuvine acesteia din masa succesorală, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantele au arătat că aceste sunt fiicele defunctei A. P., decedată la data de 16.02.2014 și că reclamantele au acceptat expres succesiunea defunctului D. O. S. Ș., decedat la data de 05.08.2013, defuncta A. P. fiind succesoarea acestuia, în calitate de soție supraviețuitoare.

Se mai arată că, după decesul defunctei A. P., reclamantele, în urma unor diligente personale, au fost informate de către notarul public Siana L. A. că în dosarul privind dezbaterea succesiunii defunctului D. O. S. Ș. s-a depus testamentul autentificat sub nr.1144/31.10.2011 de către BN Eurolex, pe care defunctul l-a întocmit în favoarea nepoatei sale, respectiv pârâta Adamesteanu R., aceasta fiind desemnată legatar universal.

Se relevă că părțile litigante nu s-au înțeles cu privire la reducțiunea convențională a liberalității făcute de către defunctul D. O. S. Ș. în favoarea pârâtei.

În drept au fost invocate dispozițiil art.194 C. proc. civ., art. 1086 și urm. C civ. și pe disp. Legii nr.36/1995, fiind solicitate probele cu înscrisuri și martori.

S-a solicitat judecata în lipsă.

La data de 28.04.2015, pârâta a formulat întâmpinare, arătând că pretențiile reclamantelor privind întinderea rezervei succesorale nu au temei legal și să se constate că întinderea cotei ce le revine reclamantelor, în calitatea de moștenitoare a soției supraviețuitoare, este de ¼ din moștenire.

Se mai relevă că, în ultima perioadă a vieții, pârâta l-a îngrijit pe defunctul D. O. S. Ș..

De asemenea, se învederează faptul că reclamantele s-au oprit în acțiunea lor la cota de ½ din cota succesorală la care se referă disp. art.1088, fără a stabili și această cotă succesorală la care se aplică procentul de 1/2.

Se arată că pârâta deține calitatea de moștenitoare legală a defunctului D. O. S. Ș., fiind colateral privilegiat, respectiv nepoata de soră a defunctului, astfel că defuncta A. P. ar fi avut dreptul, în lipsa testamentului a cărui reducțiune se cere, la ¼ din masa succesorală, venind la moștenire în concurs cu un colateral privilegiat, rezerva succesorală a defunctei menționate fiind de ½ din ½, respectiv ¼ din moștenire.

Pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cea testimonială.

La data de 20.05.2015, reclamantele au formulat un răspuns la întâmpinare, prin care au reiterat, în esență, susținerile din cererea principală.

Prin sentința civilă nr. 9437/09.07.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, a fost admisă, în parte, cererea formulată de reclamante și s-a constatat deschisă succesiunea defunctului D. O. S. Ș., decedat la data de 05.08.2013, precum și succesiunea defunctei A. P., decedată la data de 16.02.2014.

Instanța a dispus reducțiunea legatului universal instituit în favoarea pârâtei prin testamentul datat 31.10.2011, până la limita cotității disponibile ordinare, de 3/4 din masa succesorală.

S-a constatat că au calitatea de moștenitori de pe urma defunctului D. O. S. Ș. următoarele persoane:

- reclamantele, în calitate de moștenitoare legale, prin retransmitere, în cadrul patrimoniului defunctei A. P., soția supraviețuitoare a autorului D. O. S. Ș., reclamante cărora le revine o rezervă totală de ¼ din masa succesorală;

- pârâta, în calitate de legatară universală, acestea neprevalându-se de calitatea lor de moștenitoare legală, care culege cotitatea disponibilă, respectiv o cotă de ¾ din masa succesorală.

În considerente s-a reținut faptul că faptul că defuncta A. P., decedată la data de 16.02.2014, s-a căsătorit la data de 23.05.2003, cu defunctul D. O. S. Ș., decedat la data de 05.08.2013, defuncta A. P. fiind succesoarea acestuia, în calitate de soție supraviețuitoare.

S-a mai constatat faptul că reclamantele sunt descendenți de gradul I ai defunctei A. P., acestea acceptând în termenul de decădere de 1 an de zile stipulat de către disp. art.1103 alin.1 din C. civ., aplicabil în speță prin interpretarea per a contrario a disp. art.91 din Legea nr.71/2011, moștenirea defunctului D. O. S. Ș. și, pe cale de consecință, succesiunea defunctei A. P..

Din înscrisul de la f.7, instanța a reținut faptul că, prin testamentul autentificat sub nr.1144/31.10.2011 de către BN Eurolex, defunctul D. O. S. Ș. a instituit-o pe pârâtă legatară universală cu privire la moștenirea acestuia, pârâta cumulând calitatea de moștenitoare testamentară cu cea de succesoare legală, în calitate nepoată de soră a defunctului, respectiv de colateral privilegiat, în sensul disp. art.976 alin.2 din C. civ.

Instanța a rețunut că prin apărările formulate, părțile litigante și-au recunoscut reciproc calitatea de moștenitori ai autorului D. O. S. Ș., pârâta în calitate de legatară universală, iar reclamantele în calitatea de moștenitoare legale, prin retransmitere, respectiv în cadrul patrimoniului succesoral lăsat de către defuncta A. P., soția supraviețuitoare a autorului D. O. S. Ș..

Instanța a mai observat că potrivit art. 971 din C. civ., „Soțul supraviețuitor este chemat la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali. În absența persoanelor prevăzute la alin. (1) sau dacă niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate să vină la moștenire, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire.”, iar conform art.972 alin.1 lit.c din C. civ., „C. soțului supraviețuitor este de: c) o jumătate din moștenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenți privilegiați, fie numai cu colaterali privilegiați ai defunctului; ”.

De asemenea, art.1086-1089 din C. civ. stabilesc faptul că „Rezerva succesorală este partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinței defunctului, manifestată prin liberalități ori dezmoșteniri.

Sunt moștenitori rezervatari soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați ai defunctului.

Rezerva succesorală a fiecărui moștenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absența liberalităților sau dezmoștenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal.

Cotitatea disponibilă este partea din bunurile moștenirii care nu este rezervată prin lege și de care defunctul putea dispune în mod neîngrădit prin liberalități.”

În cauza de față, soția supraviețuitoare a defunctului D. O. S. Ș., respectiv defuncta A. P. a venit la moștenire în nume propriu, în concurs cu pârâta, în calitate de colateral privilegiat.

Instanța a reținut faptul că toate părțile litigante au acceptat tacit succesiunea în termenul de 1 an de exprimare a opțiunii succesorale, potrivit disp. art.1103 alin.1 din C. civ, reclamantele, prin acceptare expresă, iar pârâta prin acte de administrare definitivă a imobilului succesoral, plata taxelor și impozitelor, aspect necontestat de către nici una dintre părți

Pârâta a înțeles să se prevaleze de calitatea ei de moștenitor testamentar.

Reclamantele au solicitat reducțiunea legatului universal instituit în favoare pârâtei prin testamentul autentificat sub nr.1144/31.10.2011 de către BN Eurolex, până la valoarea cotității disponibile și respectarea în acest fel a rezervei succesorale a acestora.

S-a observat deci că de pe urma autorului D. O. S. Ș. au rămas ca moștenitori reclamantele, prin retransmitere, în cadrul patrimoniului defunctei A. P., soția supraviețuitoare a autorului D. O. S. Ș., precum și pârâta, în calitate de legatară universală, acestea neprevalându-se de calitatea lor de moștenitoare legale.

Este acceptat în doctrină că instituirea de legatari universali are semnificația exheredării indirecte a moștenitorilor legali. Însă, legea prevede și instituția rezervei succesorale care reprezintă acea parte din patrimoniul celui care lasă moștenirea și la care moștenitorii au dreptul în virtutea legii, împotriva voinței defunctului manifestată prin liberalități făcute în timpul vieții, adică donații, și/sau prin dispoziții testamentare pentru cauză de moarte, adică legate sau exheredări.

Prima operațiune care se impune este stabilirea rezerva succesorală a moștenitorilor rezervatari, după care stabilim cotitatea disponibilă.

Astfel, rezerva soțului supraviețuitor A. P. se impută asupra întregii mase succesorală, care în concurs numai cu pârâta, în calitate de colateral privilegiat, este de 1/2 din 1/2 (adică jumătate din cota legală de 1/2), respectiv 1/4.

Întrucât reclamantele sunt moștenitoarele defunctei A. P., acestea dobândesc, în cadrul patrimoniului defunctei, prin retransmiterea, dreptul la rezerva legală ce i s-a cuvenit defunctei A. P., respectiv ¼ din moștenirea autorului D. O. S. Ș..

Așadar, rezerva totală a reclamantelor este de 1/4 din moștenirea autorului D. O. S. Ș., de unde rezultă că, cotitatea disponibilă a masei succesorale este de ¾ din moștenirea defunctului, cotitate ce îi revine pârâtei, în calitatea de legatară universală.

Instanța a constatat așadar coexistența moștenirii legale cu cea testamentară, în speță existând moștenitori rezervatari care vine la succesiune în temeiul legii, mai precis reclamantele, și un alt moștenitor, mai precis pârâta, care vine la succesiune atât în temeiul legii cât și în calitate de legatară universală, în temeiul testamentului întocmit de către autorul D. O. S. Ș..

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel pârâta Adamesteanu R. care solicită schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul exonerării pârâtei de la plata cheltuielilor de judecată la instanța de fond, dată fiind lipsa de culpă procesuală a susnumitei.

Apelul declarat de pârâtă nu este întemeiat, urmând să fie respins în baza art. 480 C.pr.civ..

Din examinarea dosarului se constată că acțiunea în reducțiune a testamentului autentic întocmit de BNP a fost promovată de către reclamante la instanța de fond întrucât părțile nu s-au înțeles referitor la întinderea drepturilor lor succesorale în cadrul dosarului succesoral nr. 23/2014 privind pe defunctul D. O. S. Ș. decedat la data de 05.08.2013, așa după cum rezultă din încheierea de suspendare emisă de Biroul Notarial Eurolex la data de 20.02.2015.

Prin întâmpinarea formulată în dosarul de fond, pârâta a solicitat să se constate că pretențiile reclamantelor referitoare la întinderea rezervei succesorale nu au temei legal și că întinderea cotei ce le revine reclamantelor în calitate de moștenitoare ale soției supraviețuitoare este de ¼ din moștenire.

Prin sentința pronunțată de instanța de fond s-a dispus admiterea în parte a acțiunii formulată de reclamante, pârâta fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de timbru.

Dispozițiile art. 453 alin. 1 C.pr.civ. stabilesc că „partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată” această normă procedurală întemeindu-se pe pe ideea de culpă procesuală.

În speță se constată că cererea de chemare în judecată introdusă de reclamante a fost admisă de instanță, rezultând astfel că reclamantele au avut câștig de cauză în acest litigiu, ca atare potrivit textului procedural mai sus menționat reclamantele fiind îndreptățite să pretindă obligarea părții adverse la plata cheltuielilor ocazionate de proces.

Date fiind considerentele expuse, întrucât critica din cererea de apel nu este fondată, în cauză fiind bine aplicate dispozițiile art. 453 C.pr.civ., tribunalul va dispune respingerea apelului declarat de pârâtă ca fiind neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă Adamesteanu R., cu domiciliul în București, ., ., sector 1, împotriva sentinței civile nr. 8437/09.07.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, in contradictoriu cu intimatele – reclamante N. M., Creinic V. și C. A., cu domiciliul procesuala ales în București, .. 45, ., ., sector 3.

Obligă apelanta pârâtă la 500 lei cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând onorariu de avocat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 04.01.2016

Președinte, Judecător, Grefier,

C. TelechiȘtefania Ț. G. Z.

Red. Jud. C.T.

Thred. A.M./6 ex.

Judecătoria Sectorului 4 București

Jud. Fd: C. C. U.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Decizia nr. 5/2016. Tribunalul BUCUREŞTI