Constatare nulitate act juridic. Hotărâre din 13-11-2013, Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 10082/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1910/2013
Ședința publică de la 13 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. R.
Judecător G. I. R.
Judecător V. B.
Grefier R. - A. S.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de reclamantul C. T. T. domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr 7867/13.05.2013, pronunțată de judecătoria B., în dosar nr_, având ca obiect constatare nulitate act juridic, în contradictoriu cu pârâții G. F. ., C. L. DE FOND FUNCIAR MĂRĂCINENI ., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR B. cu sediul în B., . B..
Dezbaterile au avut loc în ședință publică din data de 06.11.2013 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările depuse și a depune concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 13.11.2013
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 7867 din 13.05._ pronunțată de Judecătoria B. s-au respins excepțiile invocate de pârât, excepția tardivității formulării cererii și excepția lipsei de interes.
A fost respinsă cererea având ca obiect constatare nulitate act juridic, formulată de reclamantul C. T.T. cu domiciliul în ., în contradictoriu cu pârâții G. F. cu domiciliul în ., C. L. DE FOND FUNCIAR MĂRĂCINENI cu sediul în ., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR B. cu sediul în B., jud. B., astfel cu a fost precizată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr._/23 eliberat la data de 02.09.1994 i s-a constituit pârâtului G. F. în nume propriu dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 1077 mp teren intravilan, din care 325 mp categoria de folosință curți construcții și 852 mp vii, pe amplasamentul tarlaua 12, parcelele 935, 936/1 și 934 cu vecinătățile: N – C. T., E – M. F., S – M. M., V – drum.
Astfel cum rezultă din documentația înaintată de pârâta C. locală pentru aplicarea legilor fondului funciar Mărăcineni cererea de constituire a dreptului de proprietate s-a făcut de pârât în temeiul dispozițiilor art.36 ,alin 6 al Legii 18/1991, iar atribuirea terenului s-a efectuat la propunerea primăriei, după verificarea situației juridice a terenului. Pârâtul G. F. figura înscris în Registrul agricol al comunei Mărăcineni din anul 1978 la poziția nr. 340, cu suprafața de 787 mp teren în folosință.
Prin cererea de față reclamantul C. T. a solicitat instanței să se costate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/23 eliberat la data de 02.09.1994, cu consecința includerii în titlul său de proprietate a suprafeței de teren de 800 mp.
În drept s-au invocat dispozițiile art. III lit. a) punctul ii) din Legea nr. 167/1997, reclamantul arătând în concret că terenul în litigiu i-a aparținut, pe o parte din acesta – 250 mp - i-a îngăduit pârâtului care este ginerele său să-și edifice împreună cu soția o casă de locuit, însă dreptul de proprietate trebuia să i se reconstituie lui pentru diferența de 800 mp, ori nu pârâtului care nu era persoană îndreptățită în accepțiunea legilor fondului funciar.
Examinând cu prioritate, în baza art.137 C. excepția lipsei interesului în constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate emis pe numele pârâtului instanța a reținut următoarele:
Reclamantul este dator sa justifice atât calitatea procesuala activa, cât si calitatea procesuala pasiva a pârâtului, instanța având obligația sa verifice îndeplinirea acestor condiții atât în cererile prin care se tinde la realizarea dreptului cât si în cererile prin care se solicita constatarea existentei ori inexistentei unui drept. Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 nulitatea actelor emise cu încălcarea prevederilor legilor funciare „ poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietatii si de alte persoane care justifica un interes legitim ” . În cauza calitatea procesuala activa se identifica cu existenta interesului legitim al reclamantei .
Interesul poate fi definit drept folosul practic pe care-l urmărește partea prin introducerea cererii. Un interes legitim este acela care nu vine în conflict cu legea, iar în măsura în care interesul îndeplinește si cerința de a fi personal, născut si actual conferă aptitudinea introducerii cererii de chemare în judecata. Interesul poate fi patrimonial ori moral, si chiar de natura strict economica.
În speță, instanța a constatat că interesul invocat de reclamant în formularea cererii de față îndeplinește toate aceste cerințe. Reclamantul urmărește să își apere, pe această cale, dreptul de proprietate asupra terenului intravilan dobândit anterior colectivizării prin testamentul transcris cu nr. 353/ 25.08.1951, teren cu care figura înscris în registrul agricol la momentul aplicării legilor fondului funciar. Cu prisosința reclamantul justifica un interes în formularea acțiunii cât timp, susține aceasta, aspectul că terenul pentru care s-a constituit drept de proprietate pârâtului i-a aparținut anterior colectivizării, poate conduce la nulitatea titlului. Pentru motivele invocate urmează ca instanța să respingă excepția lipsei de interes invocate de pârât.
Examinând excepția tardivității formulării de către reclamant a capătului de cerere constând în reconstituirea dreptului de proprietare asupra suprafeței de teren de 800 mp instanța a constatat următoarele:
Temeiul de drept invocat de pârât în susținerea excepției de mai sus îl constituie dispozițiile art.53 și 54 alin.2 din Legea nr.18/1991 care prevăd că împotriva hotărârii comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea dreptului de proprietate se poate face plângere la judecătorie, în termen de 30 de zile de la comunicare. Cum cererea de față nu este o contestație împotriva hotărârii comisiei județene nu sunt incidente dispozițiile legale invocate, motiv pentru care instanța va respinge ca nefondată excepția tardivității formulării de către reclamant a capătului doi de cerere.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că Legea nr. 169/1997, in art. III al. 1, prevede, in mod limitativ, cazurile de nulitate absoluta si ele constau in: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; (ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop; (iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate; (iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor; (v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991; (vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri. b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor; c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege; d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal; e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege; f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege; g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului; h) actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.
Analizând cererea reclamantului de constatare a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/23 eliberat la data de 02.09.1994, ca act final al constituirii dreptului de proprietate, în contextul în care actele premergătoare eliberării acestuia sunt perfect valabile, nefiind anulate în cadrul procedurii speciale instituită de Legea nr.18/1991, instanța a verificat legalitatea acestuia în raport de dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii sale prin prisma motivului de nulitate absolută invocat (aspectul că reclamantul figura cu terenul pentru care s-a constituit drept de proprietate pârâtului, în registrul agricol la momentul aplicării legilor fondului funciar).
Din probatoriul cu înscrisuri, declarația martorului T. Ș., susținerile Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Mărăcineni din întâmpinare, instanța a reținut că, într-adevăr, așa cum recunoaște și în cererea de chemare în judecată, după căsătoria fiicei sale G. E., în anii 1970, i-a îngăduit acesteia și ginerelui să construiască o locuință pe suprafața de teren de 1400 mp pe care o deținea în intravilan cu care figura înscris în registrul agricol din anii 1959 – 1960, în vecinătatea casei sale, părțile locuind până în prezent în bună vecinătate. Între cele două proprietăți a existat gard, accesul la drumul public făcându-se separat, iar părțile nu au avut litigii privind amplasamentul terenului.
Ori, instanța a constatat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile cazului de nulitate absolută invocat de reclamant care privesc actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane.
În primul rând terenul în litigiu nu era liber la data formulării cererii de reconstituire de către reclamant, ci era teren aferent casei de locuit în folosința pârâtului acesta fiind înscris în Registrul agricol al comunei Mărăcineni din anul 1978 la poziția nr. 340, iar în al doilea rând reclamantul nu l-a solicitat la reconstituire.
Urmare cererii din 14.03.1991 i s-a reconstituit prin titlul de proprietate nr. 2462/16.02.1993 dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe cu care acesta figura la rolul agricol, de 3,75 ha, mai puțin suprafața ce reprezintă reducerea de 10%, conform legii 18/1991 cu care a fost înscris în anexa 30, poziția 477 cu acordare în despăgubiri, reducere care s-a aplicat tuturor locuitorilor din comună. În toată perioada de la formularea cererii - 1991 și până când a ridicat titlul de proprietate în anul 1993 reclamantul nu a contestat actele premergătoare emiterii titlului nici sub aspectul întinderii, nici sub aspectul amplasamentului suprafețelor de teren, astfel că fiind teren la dispoziția comisiei, i s-a atribuit pârâtului prin titlul de proprietate nr._/23 în data de 02.09.1994 în baza art. 36 din Legea nr.18/1991, după verificarea situației juridice a terenului
Reclamantul nu au formulat plângere împotriva hotărârii comisiei județene de fond funciar, în baza căreia s-a emis titlul de proprietate, astfel că în temeiul Legii nr. 167/1997, nu mai poate solicita modificarea parțială a titlului, pentru diferența de teren atribuită altei persoane.
Mai mult, dispozițiile art.23 alin.1 din Legea nr.18/1991 care permit atribuirea în proprietate a terenurilor aferente casei de locuit, precum și curtea și grădina din jurul acestora deținătorilor, nu exclud de la atribuire terenurile preluate de la foștii proprietari cu ocazia colectivizării.
Pentru aceste considerent instanța a respins capătul de cerere privind nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate emis pe numele pârâtului ca neîntemeiat, precum și cererea reclamantului de includere în titlul său de proprietate a suprafeței de teren intravilan de 800 mp.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul C. T. care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului reclamantul arată că a solicitat în anul 1991 reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 3,78 ha teren, iar prin titlul nr._ i-a fost reconstituit un teren în suprafață de 3,4 ha din care 390 m.p. teren intravilan. Anterior cooperativizării, recurentul menționează că a deținut în proprietate o suprafață de 1700 m.p. teren intravilan aferent case de locuit, din care i-a lăsat ginerelui său, pârâtul G. F. o suprafață de 250 m.p. curți – construcții în vederea edificării unei locuințe.
În anul 1994, i-a fost constituit pârâtului intimat G. F. dreptul de proprietate pentru o suprafață de 1174 m.p. teren intravilan, respectiv pentru diferența de teren care a reprezentat fosta proprietate a recurentului anterior cooperativizării. Deși se susține că reconstituirea s-a făcut prin ordinul prefectului, pârâtului i s-a emis în realitate un titlu de proprietate.
În mod neîntemeiat consideră reclamantul că prima instanță a apreciat că acesta nu a solicitat terenul la reconstituire, deși din cererea adresată comisiei locale rezultă că a solicitat 0,10 ha teren curți construcții și diferența arabil și vie, ambele intravilane.
Cât privește constituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului în temeiul art. 36 din leg. Nr. 18/1991, recurentul precizează că aceste dispoziții au în vedere terenurile intravilane proprietatea statului sau unităților administrativ teritoriale atribuite, conform legii, în folosință pe durata construcției .
Persoana îndreptățită va primi, în acest caz, în proprietate doar suprafața de teren ce i-a fost acordată prin decizia administrativă prin care i s-a constituit dreptul de folosință.
De asemenea, recurentul a susținut că nu sunt incidente în cauză nici dispozițiile art. 21 din Legea nr. 112 /1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuință, trecute în proprietatea statului.
Pe de altă parte, prin dispozițiile art. 24 alin.1 din Legea nr. 18/1991 s-a prevăzut că terenurile situate în intravilanul localităților care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție, membrilor cooperatori sau altor persoane pentru construcția de locuințe, rămân și se înscriu în proprietatea actualilor deținători dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foștii proprietari. Această atribuire trebuia să se facă potrivit legii, trimitere care are în vedere art. 6 din Statutul cooperativelor agricole de producție prin care se prevedea că se putea atribui în proprietate privată, cu plată, locuri de casă în suprafață de cel mult 250 m.p. din terenurile proprietatea cooperativei. Atribuire care se putea face și persoanelor încadrate cu contract care doreau să-și edifice o locuință.
A susținut recurentul că pârâtul nu se încadra nici în această dispoziție legală.
În consecință, reclamantul recurent menționează că în cauză sunt incidente prevederile art. 23 din Legea nr. 18/1991 potrivit cărora sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, terenurile aferente case de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul lege nr. 42/1990. Suprafețele de teren aferente casei de locuit, precizează în continuare recurentul, sunt cele evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producție.
Recursul este nefondat.
Situația de fapt a fost în mod corect reținută de către prima instanță de judecată prin interpretarea judicioasă a mijloacelor de probă administrate.
Terenul care face obiectul litigiului a aparținut reclamantului C. T., fiind teren intravilan . Reclamantul a devenit membru cooperator, situație în care terenurile au intrat în patrimoniul cooperativei agricole de producție, dreptul de proprietate fiind limitat la terenul din jurul gospodăriei casnice în limita determinată de statutul membrilor cooperatori.
Pârâtul G. F. este ginerele reclamantului . Acesta din urmă a fost de acord ca pârâtul să edifice pe o parte din terenul intravilan o casă de locuit. Martorul T. Ș. a declarat că pârâtul a construit casa de locuit în anul 1973, iar toată suprafața de teren pe care s-a edificat casa era îngrădită. A mai arătat martorul că în spate se afla casa bătrânului, iar în față, fiind loc liber, s-a construit locuința pârâtului, părțile având intrări separate la proprietățile lor. La data edificării construcțiilor, martorul a declarat că între părți nu au fost neînțelegeri, acestea apărând în urmă cu 4 ani când fiul cel mic al reclamantului s-a mutat la acesta împreună cu familia.
Prin titlul de proprietate nr.2464/1993 reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3,4 ha, din care 390 m.p. teren intravilan, teren care se învecinează în partea de Sud cu proprietatea pârâtului G. F..
Intimatului – pârât G. F. i-a fost atribuită prin reconstituire suprafața de 1077 m.p. teren intravilan din care 325 m.p. curți – construcții, teren care se învecinează în partea de Nord cu reclamantul C. T..
Reclamantul nu a contestat hotărârile comisiei locale și a comisiei județene de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin care i-a fost reconstituită suprafața de 3,4 ha, iar pârâtului i s-a reconstituit 1077 m.p. teren intravilan, deși avea posibilitatea legală de a face plângere împotriva acestor hotărâri.
Prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar reclamantul a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/23/1994 emis pe numele pârâtului pentru suprafața de 1077 m.p. teren intravilan.
În sprijinul cererii sale a invocat art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. S-a făcut referire la toate cazurile de nulitate prevăzute de aceste dispoziții legale, dar în principal cererea s-a întemeiat pe alin. 1 (ii) potrivit căruia actele sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop.
Tribunalul constată că acest caz de nulitate absolută privește numai acele acte de reconstituire sau constituire în favoarea altor persoane cu privire la amplasamente ce au aparținut unor alți proprietari, solicitate de aceștia din urmă în termen legal, dar care să fie libere la data solicitării.
Condițiile prevăzute de aceste dispoziții legale sunt cumulative, respectiv să fie vorba de un amplasament ce a aparținut foștilor proprietari, aceștia să le solicite în termen legal, iar terenurile să fie libere la data solicitării.
Este adevărat că prin cererea de reconstituire formulată la 14.03.1991 recurentul a solicitat să-i fie atribuită suprafața de 1000 m.p. curte și grădină aferente casei de locuit, dar i-a fost atribuită numai suprafața de 390 m.p., pe care nu a contestat-o prin procedurile jurisdicționale prevăzute de lege.
Potrivit art. 8 din Decretul lege nr. 42 /1990, terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor, acestea putând fi înstrăinate și lăsate moștenire. Terenul prevăzut mai sus, împreună cu lotul care poate fi atribuit în folosință membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depăși suprafața de 6000 m.p. pentru deținătorul casei de locuit.
Atât din susținerile reclamantului, cât și din apărările pârâtului, rezultă că terenul pe care acesta din urmă a edificat casa de locuit a aparținut recurentului, care este socrul pârâtului, teren pe care acesta l-a înscris în fosta cooperativă agricolă de producție. Pârâtul a edificat casa de locuit în anul 1973 iar potrivit declarației martorului terenul era îngrădit la data respectivă, fiind stăpânit încontinuu de către pârât în limitele existente la data construcției locuinței.
Ca atare, prin efectul art. 8 din Decretul lege nr. 42/1990 pârâtul a devenit proprietarul terenului aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și asupra curții și grădinii din jurul acestora.
În motivele de recurs reclamantul menționează că a lăsat pârâtului în vederea construirii locuinței o suprafață de 250 m.p. curți construcții.
Tribunalul constată că reclamantul a devenit membru cooperator, situație în care toate terenurile pe care le-a deținut au intrat în proprietatea fostei cooperative agricole de producție, în timp ce în proprietatea sa a rămas terenul aferent gospodăriei casnice în limitele determinate prin statutul fostei cooperative agricole.
Din declarația martorului a rezultat că pârâtul a construit casa de locuit în anul 1973 pe un teren care era îngrădit și separat de casa recurentului, ceea ce înseamnă că acest teren făcea parte din patrimoniul fostului CAP și nici nu era nevoie de îngăduința reclamantului cu privire la edificarea locuinței. Este evident că reclamantul a fost de acord ca pârâtul, în considerarea faptului că acesta era ginerele său, să edifice locuința pe un teren care i-a aparținut anterior colectivizării agriculturii.
Indiferent de această împrejurare și chiar dacă reclamantul ar fi folosit terenul în continuare după . posibilitatea să-i fie atribuit ca lot în folosință, prin efectul art. 8 din Decretul – lege nr. 42/1990 pârâtul intimat a devenit proprietarul terenului aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și cu privire la curtea și grădina din jurul acestora.
Cazul de nulitate absolută parțială invocat de către recurentul reclamant nu este incident întrucât la data la care acesta a solicitat reconstituirea suprafeței de 0,10 ha teren intravilan, această suprafață nu era liberă, fiind ocupată de casa de locuit a pârâtului, curtea și grădina din jurul acesteia.
Așa fiind, raportat la considerentele mai sus expuse tribunalul urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respins recursul declarat de reclamantul C. T. T., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 7867 din 13.05.2013 pronunțată de Judecătoria B. în contradictoriu cu pârâții: G. F., domiciliat în ., C. L. DE FOND FUNCIAR MĂRĂCINENI, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR B., cu sediul în municipiul B., .. 48, județul B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Noiembrie 2013.
Președinte, D. R. | Judecător, G. I. R. | Judecător, V. B. |
Grefier, R. - A. S. |
Red. B. V.
Tehnored.TE
Ex.2/21.11.2013
22 nov. 2013 Judecătoria B.
J.f. I. C.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 237/2013. Tribunalul BUZĂU | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1800/2013. Tribunalul... → |
|---|
