Legea 10/2001. Sentința nr. 535/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 535/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 1108/114/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 535
Ședința publică de la 22 aprilie 2013
Completul constituit din:
Președinte: M. N.
Grefier: E. T.
Pe rol se află judecarea cererii de revizuire formulată de către revizuentul C. G. E., domiciliat în municipiul B., . 18 E, ., în contradictoriu cu intimații M. B., PRIN PRIMAR, cu sediul în municipiul B., ., județul B., INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI B., PRIN PREFECT, cu sediul în municipiul B., .. 48, județul B., și S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în municipiul București, ., sectorul 5, privind sentința civilă nr. 183 din 21 februarie 2006, pronunțată de Tribunalul B., în dosarul nr. 1371/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns revizuentul C. G. E., lipsă fiind intimații Instituția P. Județului B., M. B. și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar, după care:
Instanța a pus în discuție, cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R., prin Ministerul Finanțelor, care s-a invocat prin întâmpinarea depusă la dosar.
Revizuentul solicită respingerea acestei excepții, în toate cauzele care au ca obiect Legea nr. 10/2001, S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, a avut calitate procesuală pasivă.
Instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor, având în vedere că hotărârea a cărei revizuire s-a solicitat a fost pronunțată și în contradictoriu cu S. R..
Instanța întreabă revizuentul dacă excepția de neconstituționalitate invocată cu privire la art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 10/2001 are legătură cu admisibilitatea cererii de revizuire, pentru a stabili dacă se impune comunicarea către pârâte, pentru exprimarea punctului de vedere.
Revizuentul precizează că a invocat excepția pentru situația în care se va dispune rejudecarea cererii sale, nu are legătură cu admisibilitatea revizuirii.
Instanța, față de aceste precizări, nu va pune în discuție excepția de neconstituționalitate a art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 10/2001, invocată prin cererea depusă la 13.03.2013, apreciind că dezbaterile sunt limitate, conform art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă, numai la admisibilitatea revizuirii și faptele pe care se întemeiază.
Revizuentul solicită încuviințarea revizuirii, situație în care nu s-ar pune în discuție excepția de constituționalitate, aceasta privește fondul cauzei.
Solicită a se reține că, la dosar, a depus înscrisuri de la Arhivele Statului, pe care nu le-a avut la judecata în fond, nici el și nici partea potrivnică.
Precizează că a depus cerere privind Legea nr. 10/2001, înainte de apariția Legii nr. 247/2005; la data la care s-a pronunțat tribunalul, nu era dată decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XV din 21.11.2005.
Când dosarul de fond s-a aflat în recurs la Curtea de Apel Ploiești, a depus înscrisul despre care a făcut vorbire în cererea sa, dar acesta nu a fost avut în vedere, recursul fiind respins. Ulterior, la comisie s-a avut în vedere valoarea estimată, deși i s-a comunicat că nu a intrat în posesia documentelor de la comisie la data la care acestea i-au fost transmise, pentru că a făcut un infarct și plicul a fost trimis retur. Precizează că valoarea de piață este de 300 euro/m.p., fiind vorba de o casă boierească, cu fundație. Intenția sa este să dovedească faptul că nu s-a făcut o evaluare corectă.
La data la care decizia emisă de comisie i-a fost comunicată a atacat-o, dar cererea i-a fost respinsă la fond.
Solicită să se aibă în vedere că la dosar sunt planuri cadastrale, este vorba de o suprafață de aproximativ 150 m.p., expertul urma să stabilească corect suprafața imobilului, la judecata în fond s-au avut în vedere doar 110 m.p.
Solicită admiterea cererii de revizuire.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B., sub numărul_ din data de 13.02.2013, reclamantul C. G. E. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 183 din 21 februarie 2006, pronunțată de Tribunalul B., în dosarul nr. 1371/2005, în contradictoriu cu intimații M. B., PRIN PRIMAR, INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI B., PRIN PREFECT, și S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
În motivare, revizuentul a susținut că își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 322, pct. 5 din Codul de procedură civilă.
S-a învederat instanței că, prin sentința nr. 183 din 21 februarie 2006, pronunțată de Tribunalul B., definitivă, s-a stabilit valoarea estimativă a imobilelor revendicate (pentru construcții în suprafață de numai 110 m2 și teren în suprafață de 44 m2), imobile situate în B., ., județul B., urmare a fructificării unui raport de expertiză tehnică, în care au fost menționate date necorespunzătoare adevărului.
De la soluționarea contestației formulate în temeiul art. 24 din Legea nr. 10/2001, în apărarea interesului său legitim, a căutat pe toate căile să afle care a fost suprafața corectă a imobilelor cu destinație de locuință și anexele gospodărești aferente, în situația în care expertul desemnat în dosarul nr. 1371/2005 al Tribunalului B. nu a făcut niciun calcul referitor la suprafața construcțiilor, considerând, de la sine putere, că aceasta este de numai 110 m2.
A mai arătat că, împotriva expertului, a formulat o plângere penală, finalizată prin Rezoluția nr. 4253/P/ 2011 din 25 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., de neîncepere a urmăririi penale împotriva numitei/făptuitoarei G. Camelița, în temeiul dispozițiilor art. 10, alin. 1, lit. g din Codul de procedură penală, deoarece a intervenit termenul de prescripție.
Revizuentul a precizat că, la data de 9 ianuarie 2013, a solicitat Serviciului Județean al Arhivelor Naționale eliberarea unui înscris din care să rezulte care a fost suprafața construcțiilor confiscate abuziv în toamna anului 1977, iar la 14 ianuarie 2013 a ridicat de la această instituție
„Declarația” bunicului său, M. P. C. privind suprafața încăperilor și suprafața curții și grădinii, din 14.04.1974. Suprafața construcțiilor, dar și a terenului intravilan, având în vedere aceste noi date, se poate determina, a apreciat reclamantul, în urma unei expertize de specialitate, deoarece la dosar se regăsesc planuri cadastrale cu proiecția la sol a clădirilor.
A solicitat încuviințarea cererii de revizuire, schimbarea în tot a hotărârii criticate și, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții să soluționeze Notificarea înregistrată sub nr. 30.596 din 19 decembrie 2001, prin acordarea sumei de 774.000 lei - restituirea/retrocedarea în echivalent, reprezentând valoarea de piață a imobilului cu destinație de locuință și anexele gospodărești aferente, construcții în suprafață totală de aproximativ 140 m2 (738.000 lei) și a suprafeței de 44 m2 teren intravilan, rest din suprafața totală de 250 m2 (36.000 lei), imobile situate în B., ., județul B., și să achite eventualele cheltuieli de judecată.
La data de 25.03.2013, revizuentul a depus la dosar, în susținerea cererii: Decizia nr. XV din 21 noiembrie 2005, pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secțiile Unite, catalogul de evaluare nr. 124 Fișa nr. 4B - fișă de indicatori ai valorii de înlocuire - clădire de locuit individuală (parter cu pereți din zidărie de piatră, cărămidă sau înlocuitori).
Direcția Generală a Finanțelor Publice B., în calitate de reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, a formulat întâmpinare, la data de 07.03.2013, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în raport de competențele stabilite de Legea nr. 10/2001.
Instanța a respins excepția, în ședința publică din 22.04.2013, reținând că a fost parte în dosarul de fond.
Cererea de revizuire este scutită de taxă judiciară de timbru, conform art. 50 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, și de timbru judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
În temeiul art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.
Temeiul de drept invocat a fost art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, conform căruia: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (…) 5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.
Art. 324 alin. 1 pct. 4 stipulează că termenul de revizuire este de o lună și se va socoti din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Înscrisul nou de care a înțeles să se folosească partea este declarația dată de către M. C., la data de 17.04.1974, cu privire la locuința din ., și a fost emis de Serviciul Județean B. al Arhivelor Naționale, la data de 14.01.2013, sub nr. 5/C. Cererea de eliberare a actului a fost formulată la 09.01.2013, după cum se menționează pe acest înscris (fila 5) și astfel cum s-a arătat și în cererea de chemare în judecată.
Sentința a cărei revizuire s-a solicitat a fost pronunțată la data de 21.02.2006 și a devenit irevocabilă, prin respingerea apelului (decizia nr. 283/10.10.2006, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr._ ) și a recursului (decizia nr. 3783/10.05.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție). Instanța constată astfel că este îndeplinită cerința ca revizuirea să privească o hotărâre irevocabilă, prin care s-a soluționat fondul cauzei.
Referitor la înscrisul doveditor invocat de către revizuent, declarația existentă la Arhivele Naționale, instanța constată că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele ca înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită și că imposibilitatea de prezentare a înscrisului doveditor la momentul pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere să fie determinată de o împrejurare mai presus de voința părții. Astfel, în cauză nu s-a făcut dovada că acest înscris era solicitat la momentul judecății, iar Serviciul Județean B. al Arhivelor Naționale ar fi eliberat actul după pronunțarea hotărârii, ci reclamantul a depus cererea de eliberare a înscrisului la 09.01.2013, după pronunțarea hotărârii.
Totodată, instanța apreciază că nu este îndeplinită nici condiția de a fi un înscris doveditor, în sensul art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, deoarece este numai o declarație a autorului, în ceea ce privește suprafața imobilului, care trebuie completat cu alte mijloace de probă pentru a face dovada respectivă.
Față de aceste motive de fapt și de drept, tribunalul constată că nu sunt îndeplinite cerințele art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, astfel că va respinge cererea.
Hotărârea este supusă apelului, în termen de 15 zile de la comunicare, conform art. 328 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de revizuire formulată de către revizuentul C. G. E., domiciliat în municipiul B., . 18 E, ., în contradictoriu cu intimații M. B., PRIN PRIMAR, cu sediul în municipiul B., ., județul B., INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI B., PRIN PREFECT, cu sediul în municipiul B., .. 48, județul B., și S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în municipiul București, ., sectorul 5, privind sentința civilă nr. 183 din 21 februarie 2006, pronunțată de Tribunalul B., în dosarul nr. 1371/2005.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 aprilie 2013.
Președinte, M. N. | ||
Grefier, E. T. |
Red. M. N.
Tehnored. M.N./E.T.
6 ex.
21.05.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub nr. 8214
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1949/2013. Tribunalul BUZĂU | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1039/2013. Tribunalul... → |
|---|
