Plângere contravenţională. Decizia nr. 1656/2013. Tribunalul BUZĂU
Comentarii |
|
Decizia nr. 1656/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 29948/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1656/2013
Ședința publică de la 20 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. A.
Judecător E. I.
Judecător M. I.
Grefier C. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului contravențional declarat de petentul Ș. D. domiciliat în București . . . Bucuresti în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. cu sediul în B. .-10 jud B. împotriva sentinței civile nr.4396/15.03..2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul petent Ș. D. și intimatul IPJ B.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura este legal îndeplinită după care:
Tribunalul constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului contravențional de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, petentul Ș. D. a formulat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., plângere contravențională, solicitând anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 19.11.2012.
În motivarea cererii, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional cu amenda in cuantum de 630 lei, întrucât la data de 19.11.2012 ar fi circulat cu autoturismul marca Dacia L. cu o viteză de 129 km/h pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 70 km/h.
A mai arătat petentul ca procesul verbal este nelegal si netemeinic întrucât nu prezintă situația reală, fapta nu există și nu a depășit viteza legală pe sectorul de drum pe care circula iar constatarea nu s-a făcut conform reglementărilor legale deoarece agentul de poliție care a întocmit procesul verbal nu putea avea și calitatea de agent constatator, înscrisul fiind astfel lovit de nulitatea absolută.
Cererea a fost întemeiata in drept pe dispozițiile O.G. nr. 2 /2001.
Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. a formulat întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că procesul verbal este legal și temeinic, viteza cu care a circulat petentul, la data de 19.11.2012, ora 16,05 pe Șoseaua Nordului din municipiul B., cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_, respectiv de 129 km/h, limita maxima admisa pe sectorul de drum respectiv fiind de 70 km/h, a fost înregistrată cu un aparat radar verificat metrologic, agentul de poliție având calitate de polițist rutier și deținând atestat operator radar.
Abaterea a fost înregistrata de aparatul radar tip Traffipax, montat pe autospeciala politiei cu număr de înmatriculare_ . A mai arătat intimatul ca petentul a semnat procesul verbal de luare la cunoștința.
Prin sentința civilă nr.4396 din 15.03.2013 Judecătoria B. a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel instanța fondului a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție contestat, CP_/19.11.2012 petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 630 lei, contravaloarea a 9 puncte amendă și cu aplicarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
S-a reținut în fapt că petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 2E 85, Șoseaua Nordului, km.111 pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 70 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar ca având o viteză de 129 km/h.
Instanța, verificând legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat, a constatat că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a faptei de a depăși cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Potrivit art. 49 din O.U.G. 195/2002 limita maximă de viteză pe sectorul de drum Șoseaua Nordului km. 111 este de 70 km/h iar potrivit art. 98 alin. 4 lit. d) din OUG 195/2002 republicată, clasa a IV a de sancțiuni este reprezentată de posibilitatea aplicării de la nouă până la 20 puncte de amendă, fiecare punct reprezentând 10% din nivelul venitului minim pe economia națională.
Obligația de a respecta viteza legală este cuprinsă și în regulamentul de aplicare al O.U.G. nr. 195/2002, aprobat prin H.G. nr. 1391/2006, care, la art. 121 prevede: conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
De asemenea, la dosar există copie după buletinul de verificare metrologică nr._ din 07.09.2012 din care rezultă că aparatul radar era omologat și verificat metrologic.
Față de aceste aspecte, instanța de fond a reținut că fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal atacat, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textele legale citate, atât sub aspect subiectiv, cat și sub aspect obiectiv, sancțiunea fiind legal aplicată, existând și mențiunea posibilității achitării a jumătate din minimul special al amenzii în 48 de ore de la comunicare.
De asemenea, instanța de fond a constatat că nivelul amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentului, iar sancțiunea complementară intervine de drept odată cu săvârșirea faptei de către petent, astfel încât orice discuție referitoare la oportunitatea luării sale este exclusă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că prima instanță a neglijat solicitarea sa de prezentare a unui înscris edificator și anume raportul agentului C. C. privind circumstanțele întocmirii procesului verbal de contravenție.
În principal se susține că procesul verbal a fost întocmit în mod abuziv, că fapta sa nu a fost probată și că nu se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa.
Examinând criticile formulate în raport de actele dosarului, de legislația incidentă cât și din oficiu, sub toate aspectele în fapt și în drept potrivit art.3041 Cod proc.civ., tribunalul constată că legalitatea și temeinicia sentinței recurate nu sunt afectate .
În acest sens, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, reținând în considerentele acesteia că prin procesul verbal de contravenție . nr._/19.11.2012, întocmit de I. Județean de Poliție B. – Poliția Rutieră, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 630 lei, contravaloarea a 9 puncte amendă și cu aplicarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere, pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 121 al. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 al. 3 lit. e din OUG 195/2002 republicată.
Se reține că petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 70 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar ca având o viteză de 129 km/h, fapt rezultat din întreg ansamblul mijloacelor de probă administrat în cauză.
Astfel, din buletinul de verificare metrologică, nr._/07.09.2012, rezultă că aparatul radar era omologat și verificat metrologic, funcționând în mod corect. Din cuprinsul filmării abaterii de pe CD, cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ rezultă că autoturismul condus de petent a circulat cu viteza de 129 km/h la data de 19.11.2012, orele 16.05 .
Motivul de recurs invocat de către recurentul Ș. D. în sensul că în mod nejustificat instanța de fond a refuzat să oblige intimatul să depună la dosar raportul agentului constatator privind întocmirea procesului verbal de contravenție este neîntemeiat, din probele administrate în cauză (planșe fotografice, suport CD) rezultând cu certitudine că petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa. Față de aceste aspecte raportul întocmit de agentul constatator nu are relevanță și nu poate schimba în vreo modalitate situația de fapt reținută în sarcina contravenientului și dovedită de către intimată.
De altfel recurentul a săvârșit un număr de nu mai puțin de 31 de contravenții la legea circulației în perioada 16.08.2007 – 28.11.2012, susținerile formulate atât în fața instanței cât și în fața instanței de recurs fiind nedovedite.
Față de cele reținute mai sus, urmează ca în baza art. 312 C.pr.civ.., să se respingă recursul ca neîntemeiat
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul contravențional declarat de petentul Ș. D. domiciliat în București . . . Bucuresti în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. cu sediul în B. .-10, Județul B. împotriva sentinței civile nr.4396/15.03..2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Septembrie 2013
Președinte, G. A. | Judecător, E. I. | Judecător, M. I. |
Grefier, C. P. |
Red AGJudecătoria Buzau
Tehnodact.OMDosar f._
2ex/
1.11.2013.jud.f.I B.
← Plângere contravenţională. Decizia nr. 1801/2013. Tribunalul... | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1924/2013. Tribunalul... → |
---|