Plângere contravenţională. Decizia nr. 971/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 971/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 17-05-2013 în dosarul nr. 29565/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 971/2013
Ședința publică de la 17 Mai 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. C. P.
Judecător M. N.
Judecător A.-M. D.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea recursului declarat de intimatul I. T. de Regim Silvic și de Vânătoare Focșani, cu sediul în Focșani, ., . împotriva sentinței civile nr. 1770 din 01.02.2013, în contradictoriu cu intimatul B. C. domiciliat în B., cart. Episcopiei, .. A, ., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul petent B. C., personal, identificat prin CI . nr._, domiciliat în B., cart. Episcopiei, ., județul B., lipsă fiind recurentul intimat I. T. de Regim Silvic și de Vânătoare Focșani.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul contravențional se află la primul termen de judecată, că este motivat, comunicat și că procedura de citare este legal îndeplinită.
Întrebată fiind, partea prezentă, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe recurs, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părții prezente, potrivit cu care aceasta arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul de procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-i cuvântul, pe recurs, pentru dezbateri.
Intimatul petent B. C., având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
I) Circumstanțele cauzei
A) Obiectul acțiunii
1. Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 20.11.2012 sub nr._, petentul B. C. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. T. de Regim Silvic și de Vânătoare Focșani, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 05.11.2012.
2. În motivarea plângerii, s-a arătat, în esență, că procesul verbal este netemeinic întocmit, că petentul nu este proprietarul de drept al suprafeței de pădure menționată, tatăl acestuia fiind proprietar, că, de când tatăl petentului a decedat, pădurea este administrată de mama sa, că nu a încurajat și nici nu a fost găsit că ar fi tăiat ilegal lemne din suprafața respectivă la data de 05.11.2012, ora 09.30 și că, la rugămintea mamei sale, în decembrie 2011, a depus cerere și toate actele necesare la Ocolul Silvic Tisău pentru a da pădurea în pază și exploatare, cerere care nu a fost soluționată.
B)Apărările intimatului
3. La data de 29.01.2013, intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii.
S-a arătat, în esență, că, la data de 05.11.2012, petentului i s-a încheiat proces verbal pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.3 lit. a) din Legea nr.171/2010 deoarece, în calitate de moștenitor al defunctului B. M., proprietar al suprafeței de 4,35 hectare fond forestier, pădure situată pe raza comunei Tisău, jud. B., nu a asigurat administrarea sau serviciile silvice cu un ocol silvic autorizat, că procesul verbal este temeinic și legal întocmit, precizând că în urma unui control de fond, terminat cu încheierea actului de control nr.3540/21.05.2012 și raportul înregistrat la nr.3540/21.05.2012, în pădurea respectivă au constatat că sunt un număr de 100 de arbori tăiați ilegal care însumează un volum de 35,987 m.c. și o valoare a pagubei de 5499,76 lei, precum și că afirmația petentului B. C. conform căreia nu deține în proprietate nicio suprafață de pădure pe raza comunei Tisău este infirmată de cererea acestuia înregistrată la nr.632/21.02.2012 al Ocolului Silvic Tisău.
C)Sentința pronunțată de instanța de fond
4. În urma analizării materialului probator administrat în cauză, prin sentința civilă nr. 1770/01.02.2013, pronunțată de Judecătoria B.- Secția civilă în dosarul nr._ , a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul B. C., în contradictoriu cu intimatul I. T. de Regim Silvic și de Vânătoare Focșani și au fost anulate procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 05.11.2012 și toate măsurile luate prin acesta.
5. Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut de prima instanță, în esență:
- că, la data de 05.11.2012, a fost întocmit, de către un agent constatator din cadrul intimatului, procesul verbal de contravenție . nr._/ 05.11.2012, prin care s-a reținut săvârșirea de către petentul B. C. a contravenției prevăzută de art.3 lit. a) din Legea nr.171/2010, constând în aceea că, la data de 05.11.2012, petentul, în calitate de moștenitor al defunctului B. M., proprietar al suprafeței de 4,35 hectare fond forestier, pădure situată pe raza comunei Tisău, jud. B., nu a asigurat administrarea sau serviciile silvice cu un ocol silvic autorizat, petentului fiindu-i aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei;
- că, cu privire la legalitatea procesului verbal, se reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute (art. 16 alin.1 și 17 din OG nr.2/2001);
- că, referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, se apreciază că, din analiza prevederilor art.3 lit. a) din Legea nr.171/2010, reiese că cel care are calitatea de contravenient în săvârșirea faptei prevăzute de art. 3 lit. a) din Legea nr. 171/2010 este proprietarul pădurii;
- că, în cauză, intimatul nu a prezentat dovada că, în ziua de 05.11.2012, petentul era proprietarul pădurii, ci, astfel cum rezultă și din susținerile acestuia, proprietarul pădurii era numitul B. M.;
- că, analizând actul de control nr.3540/21.05.2012 și raportul înregistrat la nr.3540/21.05.2012, acte în temeiul cărora a fost încheiat procesul verbal, reiese că petentului i-a fost acordată calitatea de proprietar în baza titlurilor de proprietate nr._/2008 și_/2008, titluri de proprietate care nu îl menționează pe petent ca și proprietar;
- că nu este întemeiată apărarea intimatului conform căreia B. C. deține în proprietate suprafață de pădure de pe raza comunei Tisău datorită cererii petentului înregistrată cu nr.632/21.02.2012 la Ocolul Silvic Tisău, având în vedere că acesta se contrazice chiar cu cele afirmate prin întâmpinare de intimat, când precizează că proprietarul suprafeței de pădure este numitul B. M. și ținând seama că nu este suficient ca în baza unei simple cereri, făcute chiar și în calitate de moștenitor al defunctului B. M., să i se atribuie calitatea de proprietar al pădurii petentului, atâta vreme cât calitatea de proprietar nu reiese din acte doveditoare a acestei calități - certificat de moștenitor sau titluri de proprietate;
- că, deoarece nu s-a dezbătut succesiunea după defunctul B. M., potrivit art. 680 Noul C.civ. partajul are efect constitutiv, astfel că petentul, chiar daca ar fi acceptat succesiunea și ar primi în patrimoniu suprafața de pădure din ., ar deveni proprietar de la data stabilită în actul de partaj, în cazul partajului voluntar sau de la data rămânerii definitive a hotărârilor judecătorești, astfel că petentul nu ar fi avut calitatea de proprietar la data constatării faptei, 05.11.2012;
- precum și că, având în vedere că din cele două titluri de proprietate nr._/2008 și nr._/2008 nu rezultă că petentul B. C. ar fi proprietarul suprafeței de pădure situată pe raza comunei Tisău și o altă dovadă în acest sens nu a fost prezentată de intimat, conform principiului in dubio pro reo, potrivit căruia, orice dubiu se interpretează în favoarea petentului, trebuie constatat că, în cauză, nu s-a făcut dovada de către intimat că, la data de 05.11.2012, petentul avea calitatea de proprietar al suprafeței de 4,35 hectare fond forestier, pădure situată pe raza comunei Tisău, jud. B. și că petentul, nefiind proprietarul pădurii, nu are calitatea de contravenient al faptei prevăzute de art. 3 lit. a) din Legea nr.171/2010.
D) Recursul exercitat în cauză
6.1. Împotriva acestei sentințe, intimatul I. T. de Regim Silvic și de Vânătoare Focșani, cu respectarea termenului legal, a declarat recurs, înregistrat la data de 07.03.2013 (data poștei fiind 05.03.2013), prin care a solicitat ca, în urma admiterii recursului, să se dispună casarea sentinței atacate, cu reținere spre rejudecare, iar, pe fondul cauzei, să se dispună respingerea plângerii contravenționale formulată în cauză.
6.2. În motivarea recursului, s-a reliefat, în esență, că procesul-verbal atacat cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 16 și de art. 17 din OG nr. 2/2001, că, în speță, petentul este proprietar comun în devălmășie alături de ceilalți moștenitori ai defunctului B. M., fiind, astfel, subiect activ al contravenției reținute în sarcina sa, că, în acest sens, sunt incidente prevederile art. 557 alin. 1, ale art. 955 alin. 1, ale art. 963 alin. 2 și ale art. 667 cod civil și că este ilogic să se considere că proprietar al pădurii respective continuă să fie defunctul B. M., atât timp cât petentul este descendentul acestuia și a făcut un act juridic pe care-l putea face doar în calitate de proprietar comun, respectiv a cerut preluarea în pază a pădurii respective.
II) Considerentele reținute de Tribunal care au fundamentat soluția dată recursului
Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, în baza art. 304 și art. 3041 C.proc.civ., Tribunalul reține că recursul nu este fondat, pentru considerentele care succed.
7. Obiectul prezentei cauze rezidă în plângerea contravențională formulată de petentul B. C., în contradictoriu cu intimatul I. T. de Regim Silvic și de Vânătoare Focșani, vizând anularea procesului verbal de contravenție . nr._/05.11.2012.
Prin acest act administrativ, s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzută de art.3 lit. a) din Legea nr.171/2010, constând în aceea că, la data de 05.11.2012, petentul, în calitate de moștenitor al defunctului B. M., proprietar al suprafeței de 4,35 hectare fond forestier, pădure situată pe raza comunei Tisău, jud. B., nu a asigurat administrarea sau serviciile silvice cu un ocol silvic autorizat.
Pentru acest motiv, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei.
8. Analizând recursul în limitele în care s-a devoluat pricina în fața instanței de recurs, Tribunalul apreciază că, respingând plângerea ca neîntemeiată, judecătoria a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente.
9. Astfel, conform art.3 lit. a) din Legea nr.171/2010- textul de lege aplicat de recurentul-intimat la emiterea procesului-verbal de contravenție contestat în cauză-, constituie contravenție silvică și se sancționează cu amendă de la 500 lei până la 1.000 lei neasigurarea cu continuitate a administrării sau serviciilor silvice de către proprietarii de pădure prin ocoale silvice autorizate.
Rezultă, prin urmare, că, în mod judicios, s-a reținut de prima instanță, în considerentele sentinței recurate, că doar proprietarul pădurii poate avea calitatea de contravenient în săvârșirea faptei prevăzute de art. 3 lit. a) din Legea nr.171/2010.
10. Or, în speță, intimatul nu a probat că petentul B. C., cel care a fost sancționat prin procesul verbal de contravenție . nr._/ 05.11.2012, atacat cu plângerea pendinte, era, la data săvârșirii faptei imputate, proprietarul pădurii aflate pe raza Ocolului silvic Tisău, UP VII, u.a. 27A%.
Într-adevăr, analizând actul de control nr.3540/21.05.2012 și raportul înregistrat la nr.3540/21.05.2012, acte în temeiul cărora a fost încheiat procesul verbal, reiese că petentului i-a fost acordată de către intimat (recurent) calitatea de proprietar al pădurii respective în baza titlurilor de proprietate nr._/2008 și_/2008, titluri de proprietate care nu îl menționează pe petent ca și proprietar, ci pe numitul B. M..
11. Nu poate face dovada calității de proprietar al pădurii respective depunerea de către petentul B. C. a cererii înregistrate cu nr. 632/22.02.2012, prin care s-a solicitat preluarea în pază a suprafeței de pădure sus-menționate (fila 20-dosar fond), așa cum pretinde recurentul-intimat în motivarea recursului.
Astfel, este de observat că o atare solicitare nu reprezintă decât un act de conservare, care nu presupune neapărat însușirea calității de moștenitor de către cel care o formulează.
12. Mai mult, trebuie reliefat că, chiar dacă s-ar interpreta în sensul arătat de către recurent, că ar fi vorba despre un act juridic pe care petentul amintit îl putea face doar în calitate de proprietar comun, un atare act ar proba doar acceptarea moștenirii de pe urma defunctului B. M., iar nu calitatea petentului B. C. de proprietar al pădurii respective.
Cu alte cuvinte, este esențial de remarcat că dovada calității de proprietar se face fie prin titlul de proprietate – ceea ce nu este cazul în speță, în titlurile de proprietate nr._/2008 și nr._/2008 menționându-se nu că petentul B. C. ar fi proprietarul suprafețelor de pădure situate pe raza comunei Tisău, ci tatăl acestuia, B. M., împreună cu alte persoane străine de cauză-, fie prin certificat de moștenitor ori de calitate de moștenitor, fie prin hotărâre judecătorească în care să se constate această calitate, sarcina depunerii unor astfel de probe incumbând recurentului-intimat, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.
III) Soluția Tribunalului
13. Pentru aceste considerente, având în vedere că, în speță, nu există în cauză vreunul dintre motivele de casare ori modificare prevăzute de art. 304 C.proc.civ., Tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., coroborat cu art. 34 și art. 47 din OG nr. 2/2001, va respinge recursul declarat, ca nefondat, sentința atacată fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intimatul I. T. de Regim Silvic și de Vânătoare Focșani, cu sediul în Focșani, ., . împotriva sentinței civile nr. 1770 din 01.02.2013, în contradictoriu cu intimatul B. C., domiciliat în B., cart. Episcopiei, .. A, ., având ca obiect plângere contravențională, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Mai 2013.
Președinte, F. C. P. | Judecător, M. N. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, V. P. |
Red.CFP/Th.red.CFP/2 ex./23.05.2013
d.f. nr._ – Judecătoria B.
j.f. P. I. A.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1836/2013. Tribunalul BUZĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 27/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
