Uzucapiune. Decizia nr. 1812/2013. Tribunalul BUZĂU
Comentarii |
|
Decizia nr. 1812/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 23-10-2013 în dosarul nr. 26617/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1812/2013
Ședința publică de la 23 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. R.
Judecător G. I. R.
Judecător V. B.
Grefier R. - A. S.
Pe rol soluționarea recursului civil declarat de recurenții LATEATA V. M. sector 6, București, ., ., . DANUȚ sector 1, București, PARÂNGULUI, nr. 17, O. A. B., CART BROȘTENI, ., CHEAGA L. L. B., PLEVNEI, nr. 29 BIS, împotriva sentinței civile nr 4413/18.03.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr_, având ca obiect uzucapiune, în contradictoriu cu pârâta intimat . cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, recurenta O. A. fiind reprezentată de avocat S. A.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită, după care,
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, în temeiul art 150 cod proc civ, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe fondul cauzei
Av S. A. pentru recurenta O. A. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței pronunțată de Judecătoria B. și trimiterea cauzei la judecătoria de fond în vederea administrării probei cu înscrisuri și martori . A arătat prin cererea de chemare în judecată faptul că pe de o parte a solicitat să se constate constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune dar și joncțiunea posesiei reclamantului . Apreciază că martorii propuși și audiați au declarat că au vizitat și cunosc efectiv terenul, l-au lucrat la solicitarea reclamantului de aproximativ 20 ani dar nu a precizat că terenul în același timp a fost și în posesia autorilor reclamantului. Atâta timp cât instanța va considera că sunt irelevante declarațiile celor doi martori solicită suplimentarea de probatorii sau solicitarea de precizări de la Primărie . Primăria prin răspunsul la întâmpinare nu a negat dreptul de proprietate a fost de acord cu stingerea litigiului însă formularea a fost de așa natură să ducă în eroare instanța și în consecință să pronunțe o hotărâre de respingere a acțiunii. În subsidiar în măsura în care se va reține cauza spre rejudecare, solicită casarea cu reținere spre rejudecare, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.
În baza art. 150 cod proc civ, instanța declară dezbaterile terminate și reține cauza spre soluționare
TRIBUNALUL
Asupra prezentului recurs civil:
Prin sentința civilă nr. 4413 din 18.03.2013 pronunțată de Judecătoria B. a fost respinsă cererea având ca obiect uzucapiune, formulată de reclamantul Lăteață R., în contradictoriu cu pârâta ..
Instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 15.06.1994 s-a emis pe numele reclamantului Lăteață I. R. titlul de proprietate nr._/74/15.06.1994 prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 2,8500 ha teren, din care 0,6400 ha teren în intravilanul comunei Mânzălești, tarlaua 105, zona Meledic.
Prin prezenta cerere reclamantul susține că în continuarea terenului din zona Meledic, descris mai sus, a dobândit prin uzucapiune și proprietatea asupra unei suprafețe de 0,1780 ha teren prin joncțiunea posesiei autorilor săi cu posesia sa și cu toate că a cerut reconstituirea dreptului de proprietate pârâta nu a procedat în consecință, însă, nici nu neagă dreptul său de proprietate.
Pe calea acțiunii in constatare, in baza dispozițiilor art. 111 Cod procedura civila, la cererea părții care justifică un interes legitim si nu are la îndemâna cerere in realizare, se poate constata cu efect declarativ existenta sau inexistenta unui drept.
Or, ceea ce se cere in cauza este constatarea existentei unui drept - cel de proprietate, asupra unui imobil teren, drept ce se pretinde a fi dobândit de către reclamant ca efect al uzucapiunii.
În speță sunt aplicabile dispozițiile vechiului cod civil având în vedere prevederile art. 6 alin. 2 din Noul Cod Civil privitoare la actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi, care nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Astfel, conform art. 4 prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute si neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse în întregime dispozițiilor legale care le-au instituit.
Din înscrisurile depuse la dosar, declarațiile martorilor, concluziile expertului O. M. și răspunsul pârâtei . instanța reține că, într-adevăr, la momentul judecării cauzei reclamantul deține posesia asupra unei suprafețe de teren de 1.558 mp, în zona Meledic, în continuarea unui teren pentru care deține titlu de proprietate, terenul este îngrădit cu gard de plasă și nu sunt cunoscute litigii cu privire la acesta.
Pentru a se putea prescrie, se cere ca, potrivit prevederilor art. 1847 C.civ., posesia să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Posesia constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt de către o persoană asupra unui bun cu intenția și voința de a se comporta față de toți ceilalți ca un proprietar, din această definiție rezultând că pentru existența posesiei sunt necesare două elemente necesare a fi întrunite în persoana celui ce tinde să uzucapeze, inclusiv în persoana autorilor a căror posesie o invocă: unul material - corpus și altul psihologic - intențional animus.
Elementul material constă în totalitatea faptelor materiale, de stăpânire și folosință, executate direct asupra bunului. Probatoriul administrat confirmă exercitarea actelor materiale de deținere și folosință asupra terenului de către reclamant începând cu anul 1989.
Elementul intențional constă în intenția sau voința celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine, adică sub nume de proprietar și se dobândește numai în momentul în care cel care are detențiunea materială a bunului își manifestă intenția de a păstra lucrul pentru sine, săvârșind acte pe care numai proprietarul le-ar putea face, cum ar fi edificarea unei construcții, efectuarea de reparații mari la construcția existentă sau alte acte care să nu lase vreo îndoială asupra caracterului lor.
Potrivit art 1890 Cod civil se mai impune pentru a putea prescrie un termen de 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce un titlu. Din raportul de expertiza întocmit de expert O. M. (fila 45), rezulta ca suprafața de teren de 1558 mp se află în stăpânirea reclamantului de la revoluția din 1989 și până în prezent. Cele constatate sunt confirmate și de martorii T. M. C., C. D. propuși de reclamant care au declarat că cunosc amplasamentul terenului în litigiu de aproximativ 20 de ani, știu că este îngrădit și administrat de către reclamant. Și pârâta a declarat că terenul este în prezent îngrădit, însă nu confirmă posesia de lungă durată invocată de reclamant. Nu a fost probată de către reclamant prin niciun mijloc de probă posesia utilă, continua și sub nume de proprietar a autorilor săi pentru a putea fi unită cu posesia sa.
Instanța a înlăturat apărările reclamantului și cu privire la aspectul că acesta ar fi deținut terenul în speță înainte de aplicarea legilor fondului funciar însă nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate de către comisia locală competentă, pe de o parte pentru că in registrul agricol (filele 40 -41) acesta figura cu teren în zona Meledic în suprafață de 6000 mp, cererea de reconstituire a fost făcută pentru această suprafață (fila 38 verso), iar reconstituirea s-a aprobat întocmai, pe de altă parte a fost de față la punerea în posesie având dublă calitate de proprietar și membru al comisiei de aplicare a legilor fondului funciar și nu a avut obiecțiuni, potrivit răspunsului la interogatoriu formulat de pârâtă (fila 36).
Așadar, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile uzucapiunii de peste 30 de ani și în lipsa unui just titlu care ar putea fi valorificat în examinarea unei posesii utile de 20 de ani, instanța a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Lăteață R. care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că a deținut această suprafață de teren de peste 30 de ani, alături de cea trecută în titlul de proprietate nr._ /1994, terenul fiind posedat anterior de către părinții săi.
In mod greșit, susține recurentul, prima instanță a considerat că a stăpânit terenul din 1989, prin interpretarea necorespunzătoare a declarațiilor martorilor.
În realitate, martorii au declarat că din anul 1989 au perceput în mod direct faptul că reclamantul a stăpânit terenul, întrucât au efectuat lucrări pe terenul respectiv, fiind angajați de către acesta din urmă.
Pe parcursul judecării recursului reclamantul Lăteață R. a decedat, procesul fiind continuat de către moștenitorii legali ai acestuia: Lăteață V. M., Lăteață D. D., O. A., toți în calitate de descendenți de gradul I și C. L. L. în calitate de descendentă de gradul II.
Recursul este nefondat.
Prima instanță de judecată a stabilit în mod corect situația de fapt pe baza probelor administrate, respectiv a înscrisurilor depuse la dosar, a declarațiilor martorilor, a răspunsului la interogator formulat de pârâta Primăria comunei Mânzălești și a expertizei tehnice efectuate.
Prin cererea de intrare în C.A.P. reclamantul Lăteață R. a înscris în cooperativa agricolă suprafața de 1,60 ha, din care în punctul Meledic suprafața de 0, 10 ha curți construcții și 0,25 ha fâneață.
La 15.03.1991 a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 solicitând să-i fie restituită suprafața de 1,25 ha.
Printr-o declarație dată la 15.03.1991 reclamantul a precizat că are în proprietate suprafețele de 0,10 ha curți, 0,25 ha arabil și 0,25 ha fâneață în punctul Meledic, 0,25 ha neproductiv și 0,50 ha fâneață în punctul Dealul Iepii. A solicitat să-i fie restituite suprafețele de 0,25 ha pășune în punctul Dealul Iepii și 0,50 ha arabil în punctul Săgeata.
Prin Titlul de proprietate nr._/1974 a fost reconstituită reclamantului defunct suprafața de 2,85 ha, din care 2,18 ha în extravilan și 0, 67 ha în intravilan.
I-a fost reconstituită în intravilan suprafața se 300 m.p. curți construcții precum și suprafețele de 2500 mp, 1500 m.p. și 2400 mp în punctul Meledic.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că defunctul a devenit membru al cooperativei agricole de producție, calitate în care nu a mai avut dreptul să dețină terenuri agricole în proprietate.
Potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor aflate in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face la cerere prin eliberarea unui titlu de proprietate pentru fiecare persoană indreptățită.
După desfiintarea fostului CAP, în anul 1991, defunctul reclamant a făcut cerere de reconstituire pentru suprafața de 1, 25 ha . La această cerere a anexat o declarație din care rezultă că are în stăpânire suprafața de 1,35 ha și a mai solicitat să-i fie atribuită suprafața de 0,75 ha.
Cu toate acestea, prin Titlul de proprietate nr._/74/1997 i-a fost reconstituită o suprafață mai mare decât cea solicitată, respectiv 2,85 ha.
Cu privire la terenul care face obiectul prezentei acțiuni, tribunalul constată că defunctul reclamant a avut calitatea de membru cooperator înainte de anul 1990, motiv pentru care nu putea să dețină terenuri agricole în proprietate.
Persoana care invocă dobândirea dreptului de proprietate sau a altui drept real prin uzucapiunea de 30 de ani trebuie să dovedească îndeplinirea cumulativă a 2 condiții: posesia utilă a bunului și exercitarea acestei posesii timp de 30 de ani.
Pentru a uzucapa este necesară o posesie utilă, adică neafectată de vicii.
Astfel, potrivit art. 1847 din Vechiul Cod civil, ca să se poată prescrie se cere o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Conform art. 1854 din același cod, posesorule este presupus că posdă pentru sine, sub nume de proprietar, dacă nu este probat că a început a poseda pentru altul.
Or, având calitatea de membru cooperator, defunctul reclamant nu putea poseda sun nume de proprietar o suprafață de teren care a intrat în patrimoniul fostei cooperative agricole de producție. Stăpânirea unui imobil de către o persoană care are permisiunea ori îngăduința proprietarului nu este de natură să conducă la dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate.
Pe de altă parte, prima instanță de judecată a reținut în mod corect din probele testimoniale administrate că nu este îndeplinită nici condiția stăpânirii bunului timp de 30 de ani, rezultând că defunctul reclamant posedă terenuri după desființarea cooperativei agricole de producție în anul 1990.
Așa fiind, raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul Lăteață R., continuat de moștenitorii legali Lăteață V. M. domiciliată în sector 6, București, ., ., ., Lăteață D. D. domiciliat în sector 1, București, Parângului, nr. 17, O. A. domiciliată în B., CART BROȘTENI, ., C. L. L. domiciliată în B., . bis, împotriva sentinței civile nr 4413/18.03.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr_, având ca obiect uzucapiune, în contradictoriu cu pârâta intimat . cu sediul în ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Octombrie 2013
Președinte, D. R. | Judecător, G. I. R. | Judecător, V. B. |
Grefier, R. - A. S. |
Red. B.V./Tehnored P.V.
2 ex./ 5.11.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr. - 8214
Dosar fond – _
Judecătoria B.
Jud. fond – I. C.
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 704/2013. Tribunalul BUZĂU | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1476/2013. Tribunalul... → |
---|