Rezoluţiune contract. Decizia nr. 1885/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1885/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 08-11-2013 în dosarul nr. 26250/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1885/2013
Ședința publică de la 08 noiembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte: C.-F. P.
Judecător: M. N.
Judecător: A.-M. D.
Grefier: A. P.
Pe rol se află judecarea recursului civil formulat de către reclamantul R. G., domiciliat în ., jud. B., împotriva sentinței civile nr. 8633 pronunțată la data de 23.05.2013 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu pârâții Z. M. și Z. M., domiciliați în mun. B., ., jud. B..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul R. G., asistat de avocat D. A., și intimații Z. M. și Z. M., asistați de avocat Z. V..
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că recursul a fost timbrat, cauza s-a amânat pentru a da posibilitatea intimaților să ia cunoștință de motivele de recurs, după care:
Avocat Z. V. a depus la dosar notă de ședință și chitanța nr. 142 din 19.09.2012, în valoare de 500 lei onorariu avocat.
Avocat D. A., pentru recurent, a arătat că nu are cereri de formulat și a solicitat judecarea cauzei pe excepția nulității recursului.
Avocat Z. V., pentru intimați, a solicitat admiterea excepției nulității recursului conform art. 306 din Codul de procedură civilă, urmând a se constata nulitatea acestuia.
Recursul nu a fost motivat în termen. Din verificarea motivelor de recurs și a criticilor formulate, rezultă că nu au fost invocate motive de ordine publică, care pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care este obligată însă să le pună în dezbaterea părților.
Criticile avansate prin motivele de recurs pot fi încadrate în art. 304 pct.7 și 9 din Codul de procedură civilă, fără a fi motive de ordine publică.
A solicitat admiterea excepției invocate, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat D. A., pentru recurent, a solicitat respingerea excepției. În motivele de recurs a invocat motive de ordine publică, asupra cărora tribunalul să se pronunțe.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B., sub nr._ din data de 11.11.2011, reclamantul R. G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Z. M. și Z. M., rezoluțiunea contractului de întreținere, autentificat sub nr._/13.10.1994 la notariatul de Stat Județean B., și repunerea părților în situația anterioară.
Pârâții au formulat întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând, în principal, respingerea acțiunii principale, iar în subsidiar, în condițiile în care se va admite acțiunea principală, să se admită cererea reconvențională prin care solicită obligarea reclamantului la despăgubirea cu contravaloarea următoarelor îmbunătățiri: 1. construirea a două dormitoare, a unei încăperi cu destinația de baie, a unui hol de-a lungul încăperilor descrise mai sus; 2. construirea unei bucătării și a altor două încăperi cu destinația de grajd de animale, o fânărie; 3. gard la stradă cu porți din lemn și țevi metalice; 4. gard din plasă sudată și gard scândură pe latura cu vecinul Z. C., plantat 10 pomi fructiferi.
Pârâții au invocat excepția timbrării insuficiente a acțiunii, precum și excepția lipsei calității procesule active a reclamantului. La termenul de judecată din data de 07.12.2012 reclamantul a renunțat la excepția de insuficientă timbrare, iar excepția lipsei calității procesule active a reclamantului a fost respinsă de instanță.
Prin sentința civilă nr. 8633/23.05.2013, judecătoria a admis acțiunea principală, a admis și cererea reconvențională, a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr._/13.10l1994, a repus părțile în situația anterioară, l-a obligat pe reclamant la plata sumei de_ lei către pârâți.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, la data de 13.10.1994, între reclamant și soția acestuia, R. Ș., în calitate de transmițători, și pârâți, în calitate de dobânditori, s-a încheiat prin înscris autentic contractul de întreținere cu clauză de uzufruct viager cu privire imobilul compus din casă de locuit și teren aferent de 1166 mp, situate în . Noi. Cei doi pârâți urmau să intre în stăpânirea de fapt a imobilului după decesul transmițătorilor, aceștia rezervându-și uzufructul viager asupra imobilului.
Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor S. G. și Bairab E., instanța de fond a reținut că între reclamant și pârâți există în prezent o stare tensionată, aceștia nu-și mai vorbesc, existând situații când pârâții au fost auziți jignindu-l pe reclamant. Martorii au precizat că în prezent reclamantul este ajutat de una dintre fiice, R. V., iar nu de pârâți, așa cum s-au obligat prin contractul de întreținere. Susținerile părților s-au coroborat cu declarația martorului S. G., reieșind că pârâții au demontat instalația de gaze, de apă și centrala termică instalate în casa unde locuiește reclamantul și nu-l mai ajută la treburile gospodărești. Reclamantul a solicitat de câteva ori intervenția organelor de poliție.
Instanța de fond a reținut că, fiind un contract nenumit, în lipsa unei stipulații contractuale exprese, în cazul neexecutării culpabile a obligației de întreținere devin incidente regulile generale din materia dreptului obligațiilor, art. 1020-1021 din Codul civil 1864, creditorul putând opta între a cere executarea contractului sau rezoluțiunea lui pentru neexecutare.
În cazul în care există o pluralitate de părți, ca în cazul de față, mai mulți debitori, obligația de întreținere este indivizibilă pasiv, în sensul că oricare dintre ei poate fi obligat să execute obligația de întreținere, dar, în schimb, și prestarea întreținerii de către oricare dintre ei este liberatorie pentru toți.
Față de poziția adoptată de debitori, de achiesare la pretențiile reclamantului, fiind de acord cu desființarea contractului, dând relevanță juridică principiului disponibilității părților, consacrat de art. 129 alin. 6 din Codul de procedură civilă, instanța a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr._/13.10.1994 la Notariatul de Stat Județean B. și repunerea părților în situația anterioară.
În ceea ce privește cererea reconvențională, instanța a apreciat că au fost dovedite în cauză îmbunătățirile aduse imobilului de către aceștia, atât prin declarațiile martorilor, cât și prin recunoașterea parțială a reclamantului în fața instanței și prin constatările efectuate de către expertul specialitatea construcții G. Camelita.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamantul R. G., la data de 11.06.2013, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului B., sub nr._ din data de 24.07.2013.
S-a arătat că, în privința cererii principale, instanța de fond a analizat în mod corespunzător probele și a admis acțiunea, nefiind de acord cu admiterea cererii reconvenționale. A precizat că va motiva separat recursul.
În ședința publică din 20.09.2013, recurentul-reclamant a depus la dosar motivele de recurs, arătând situația de fapt și de drept, obligațiile părților din contractul de întreținere.
Referitor la îmbunătățirile pe care le-au pretins pârâții, a susținut recurentul că imobilul nu a fost demolat, ci s-au efectuat lucrări de reparații și întreținere, singura construcție nou edificată fiind grajdul de animale; hidroforul s-a deteriorat, iar racordarea la instalația de gaze naturale a fost desființată; bucătăria este o fostă magazie transformată de către pârâți.
A apreciat, conform doctrinei, că, dacă s-a dispus rezoluțiunea contractului din vina debitorului, îmbunătățirile sunt considerate de strictă necesitate, pentru menținerea confortului, iar sumele nu se restituie.
Recurentul a mai considerat ca fiind voluptorii cheltuielile, în privința bolțarilor de pământ, a arătat că i-a făcut acesta, fânarul a fost făcut din materiale refolosite, nu îi este necesar, pârâții putându-l ridica.
S-a mai susținut că nu au existat dovezi în legătură cu materialele investite, martorii relatând faptele detaliate de către pârâți.
Intimații-pârâți, Z. M. și Z. M., au formulat întâmpinare, la 19.09.2013, prin care au invocat excepția nulității recursului, pentru nemotivare în termen, în temeiul art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
După comunicarea motivelor de recurs, intimații au depus la dosar note de ședință, la 08.11.2013, prin care au susținut că nu au fost invocate motive de ordine publică, respectivele critici putând fi încadrate în motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 din Codul de procedură civilă.
Cererea de recurs a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru, în cuantum de 985 lei, conform art. 11 alin. 1, rap. la art. 2 alin. 1 lit. e din Legea nr. 146/1997, și s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 5 lei, potrivit art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Cu prioritate, tribunalul va analiza excepția nulității recursului, pentru nemotivarea în termen.
Tribunalul reține că, potrivit art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă, „recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.” Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, potrivit art. 301 din Codul de procedură civilă, astfel încât recurentul-reclamant R. G., căruia i-a fost comunicată hotărârea la data de 31.05.2013 (procesul-verbal de la fila 133, dosar judecătorie), avea posibilitatea să motiveze recursul declarat până la data de 17.06.2013 (prima zi lucrătoare, termenul împlinindu-se la 16.06.2013). Cererea de recurs este transmisă înăuntrul acestui termen, respectiv la 10.06.2013, conform mențiunii făcute pe scrisoarea recomandată (fila 6), însă motivele de recurs sunt depuse la dosar la 20.09.2013 (fila 14 din dosarul de recurs), după împlinirea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
În cererea de recurs, recurentul nu indică niciun motiv de nelegalitate, iar după depunerea peste termen a motivelor nu a solicitat repunerea în termenul de motivare a căii de atac, conform art. 103 din Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute de alin. 2, respectiv motivele de ordine publică. Astfel de motive de ordine publică sunt cele prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă: pct. 1 (când instanța de fond nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale); pct. 2 (hotărârea a fost dată de alți judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii); pct. 3 (dacă hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe și dacă a fost invocată excepția în termen); pct. 4 (depășirea puterii judecătorești); pct. 5 (încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității absolute); pct. 7 (nemotivarea hotărârii); pct. 9 (încălcarea unor norme imperative sau aplicarea lor greșită).
Recurentul, prin motivele depuse la 20.09.2013, nu a invocat motive de nelegalitate a hotărârii, ci a susținut că o parte dintre îmbunătățiri ar fi fost efectuate și cu contribuția sa sau din materiale refolosite, a apreciat și o altă natură a îmbunătățirilor. Aceste motive nu sunt de ordine publică, se referă la temeinicia hotărârii, care putea fi verificată potrivit art. 3041 din Codul de procedură civilă, iar pentru a fi analizate, partea trebuia să ceară modificarea hotărârii, în termenul legal.
În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că nu sunt motive de ordine publică invocate, iar motivele recursului nu au fost formulate în termenul imperativ de 15 zile, în baza art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va constata nul recursul.
Față de culpa procesuală a recurentului, în temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, va fi obligat să plătească intimaților cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței nr. 142/19.09.2013 emise de Cabinetul de Avocat Z. V..
Hotărârea este irevocabilă, potrivit art. 377 alin. 2 pct. 4 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția nulității recursului, invocată de către intimați.
Constată nul recursul formulat de către reclamantul R. G., domiciliat în ., jud. B., împotriva sentinței civile nr. 8633 pronunțată la data de 23.05.2013 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu pârâții Z. M. și Z. M., domiciliați în mun. B., ., jud. B..
Obligă recurentul să plătească intimaților cheltuieli de judecată de 500 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 noiembrie 2013.
Președinte, C.-F. P. | Judecător, M. N. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, A. P. |
Red./tehn. M.N.
16.12.2013
2 ex.
Dosar instanța de fond:
Judecătoria B. –_
Judecător fond – A. M. V.
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub nr. 8214
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 733/2013. Tribunalul BUZĂU | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1024/2013. Tribunalul... → |
|---|
