Validare poprire. Decizia nr. 167/2013. Tribunalul BUZĂU

Decizia nr. 167/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 13-09-2013 în dosarul nr. 5286/200/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 167/2013

Ședința publică de la 13 Septembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. N.

Judecător A. M.

Grefier A. P.

Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de terțul poprit S.C. S. P. S.R.L, cu sediul în municipiul B., ., județul B. împotriva sentinței civile nr. 7696 pronunțată la data de 8.05.2013 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu creditoarea S.C G. H. LTD BUCUREȘTI prin mandatar ., cu sediul în BUCUREȘTI, .. 21, etaj 5, sector 2 și debitorul M. I., domiciliat în municipiul B., ., județul B., având ca obiect validare poprire.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelanta . B., reprezentată de consilier juridic V. E. M. și intimații . București, mandatar . București și M. I..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că, apelul a fost motivat, după care:

Consilier juridic V. E. M. a depus la dosar împuternicire de reprezentare juridică, chitanțele nr._ din 13.08.2013 în valoare de 2 lei și nr._ din 17.04.2013 în valoare de 2 lei.

A arătat că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării .

A mai precizat că, așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 51 dosar, intimatul a avut contractul de muncă suspendat .De asemenea, la filele 55-58 dosar de fond sunt depuse cereri ale intimatului de concediu fără plată acesta fiind motivul pentru care nu s-a putut institui poprirea, el nerealizând venituri .

La filele 60-66 dosar sunt depuse foile de pontaj și statele de plată a salariilor, urmând a fi înlăturate susținerile intimatului că acestea ar fi fost întocmite pro-causa.

Dacă se apreciază de către instanța necesar poate prezenta foile de pontaj și ștatele de plată a salariilor în original.

A mai arătat că în prezent ștatele de plată a salariilor nu se mai comunică la Inspectoratul Teritorial de Muncă B..

La data de 24.04.2013 a fost emisă Dispoziția nr. 490 de desfacere a contractului de muncă prin demisie.

Intimatul M. I. nu a mai prestat nici o activitate pentru societate.

Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat în temeiul dispoz.art.150 Cod proc.civ. instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.

Consilier juridic V. E. M. având cuvântul a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței pronunțate de instanța de fond, și pe fond respingerea acțiunii de validare a popririi motivat de faptul că intimatul M. I. nu mai presta nici o activitate pentru societate în perioada 11.12.2012 până la data de 24.04.2013 când a formulat cerere de demisie.La filele 59-66 dosar au fost depuse ștatele de plată a salariilor și foile de pontaj .Societatea apelantă nu a putut institui poprire deoarece intimatul nu a realizat venituri fiind în concediu fără plată .

Astfel cum rezultă din înscrisul depus la fila 51 dosar respectiv extras Revisal rezultă că contractul de muncă a fost suspendat .Foile de pontaj rămân la sediul societății .Urmează a se înlătura susținerile intimatului în sensul că foile de pontaj și ștatele de plată au fost emise pro-causa .Pentru întocmirea acestora se fac declarații și se plătește C.A.S-ul .

A solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond respingerea acțiunii, fără obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

TRIBUNALUL

Deliberând, constată că:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 15.03.2013 sub numărul_, petenta creditoare S.C. G. H. LTD, prin mandatar S.C. TOP FACTORING S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu debitorul M. I. și terțul poprit S.C. S. P. S.R.L, validarea popririi și obligarea terțului poprit să indisponibilizeze și să-i vireze suma de 9434,12 lei reprezentând credit neachitat și cheltuieli de executare precum și amendarea terțului poprit

În motivarea cererii creditoarea a arătat, în esență, că în dosarul de executare nr. 597/2012 al B. A. A., format în temeiul titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. RF_/08.12.2008. și procesul verbal privind cheltuielile de executare, debitorul a fost obligat să-i achite suma de 9434,12 lei reprezentând debit și cheltuieli de executare, că prin adresa de poprire din data de 18.12.2012, primită în data de 04.01.2013, s-a dispus înființarea popririi asupra veniturilor prezente și viitoare ale debitorului obținute de la terțul poprit și că acesta din urmă nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege deși datorează debitorului sume de bani în calitate de angajator al acestuia.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 460, 453, 456 cod proc. civ.

În susținerea cererii sale creditoarea a depus la dosar, în copie, un set de înscrisuri.

Legal citat, debitorul nu a formulat întâmpinare, iar terțul poprit S.C. S. P. S.R.L a depus la dosar înscrisuri susținând încetarea raporturilor de muncă existente între debitor și acesta, ca urmare a cererii angajatului.

În baza materialului probator administrat Judecătoria B. a pronunțat sentința civilă nr. 7696 din 8.05.2013 prin care a admis cererea de chemare în judecată și a validat poprirea înființată de B. A. A. prin adresa de înființare a popririi emisă la data de 18.12.2012 în dosarul execuțional nr.597/2012, la cererea creditoarei S.C. G. H. L.T.D., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.RF_.,până la concurența sumei de 9434,12 lei. A respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere având ca obiect amendarea terțului poprit și a obligat debitorul și terțul poprit, în solidar, la plata către creditoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 10,3 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că potrivit art. 452 alin. 1 C. pr. civ. sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, că art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă stipulează că poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc iar art. 454 alin. 1 că aceasta se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată terțului poprit, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată, că, în baza art. 456 alin. 1 lit. a, în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat să consemneze suma de bani și să trimită dovada executorului, că potrivit art. 460 alin. 1 Cod procedură civilă, dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi și că, așa cum dispune alin. 2 al aceluiași articol, instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi; terțul poprit, care, cu rea-credință, a refuzat să-și îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi, putând fi amendat, prin aceeași hotărâre, cu o sumă cuprinsă între 200 lei și 1.000 lei.

Din actele dosarului prima instanță a constatat că între debitorul M. I. și terțul poprit S.C. S. P. S.R.L s-au desfășurat raporturi de muncă în baza contractului individual de muncă, că deși terțul poprit susține că aceste raporturi au încetat la cererea angajatului, susținerile lui nu pot fi primite având în vedere că decizia de încetare a raporturilor de muncă nu a fost înregistrată la ITM, și că, mai mult, din verificarea bazei de date a ITM ( fila 50 dosar) rezultă că la data de 24.04.2013 debitorul avea calitate de angajat al terțului poprit.

A mai observat judecătorul fondului că în baza cererii de incuviintare a executarii silite formulata de creditoare, executorul judecătoresc A. A. a format dosarul de executare nr. 597/2012 iar prin adresa de înființare a popririi din 18..2012, comunicată terțului poprit la data de 04.01.2013 i-a pus în vedere că s-a înființat poprire până la concurența sumei de 9434,12 lei, că deși a trecut termenul de 15 zile de la comunicarea popririi, prevăzut de art. 456 C. pr. civ., terțul poprit nu a consemnat suma de bani la dispoziția creditoarei fapt ce a determinat-o pe acesta ca, în interiorul termenului de 3 luni impus de lege, să sesizeze instanța cu cererea de față prin care solicită validarea popririi și că, față de împrejurarea că, în baza contractului de muncă terțul poprit datorează debitorului, în mod periodic, sume de bani, cererea în discuție apare ca întemeiată și se impune validarea popririi în limita sumei de 9434,12 lei.

În ce privește cererea de amendare a terțului poprit, prima instanță a apreciat că nu se poate reține existența relei credințe cerută de dispozițiile art. 460 alin.2 C. pr. civ., având în vedere că aceasta nu se prezumă ci trebuie dovedită, sarcina probei revenind creditoarei care în cazul de față nu a administrat dovezi în acest sens, astfel că acest capăt de cerere a fost găsit ca nefondat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel terțul poprit S.C. S. P. S.R.L criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând schimbarea ei în tot iar pe fond respingerea cererii reclamantei-intimate

A susținut apelanta că în mod cu totul nelegal instanța de fond a înlăturat apărările sale în sensul că raporturile de muncă ale debitorului M. I. cu societatea au încetat.

Din probele administrate reiese faptul că debitorul nu mai presta nicio activitate pentru societate, că acesta se afla în concediu fară plată și nu primea nici vreo indemnizație, contractul de muncă fiind suspendat și că, în aceste condiții nu i datora nicio sumă de bani cu niciun titlu motiv pentru care nu putea da curs adresei de înființare a poprii.

Efectul suspendării contractului de muncă constă în faptul că angajatul nu mai prestează nicio activitate pentru angajator situație în care se suspendă și drepturile de natură salarială pe care angajatorul le-ar datora acestuia.

În altă ordine de idei, a arătat în continuare apelanta, solicită a se observa că pe plan strict procedural instanța de fond a aplicat, în ceea ce privește judecarea cauzei regulile și prevederile vechiului cod de procedură civilă nesupunând atenției părților căror norme de procedură se supune prezenta cauză.

Mai mult, instanța de fond în considerente a aplicat prevederile vechiului cod iar dispozitivul a fost, în mare parte, pronunțat în temeiul noului cod de procedură.

În drept apelanta a invocat dispozițiile art 466-480 C..

Analizând actele și lucrările dosarului și evaluând dovezile administrate în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii apelate și a motivelor de apel invocate, Tribunalul apreciază că apelul este fondat pentru următoarele motive:

Așa cum a reținut și instanța de fond, potrivit art. 452 alin. 1 C. pr. civ. sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.

După cum se poate observa din textul de lege mai sus redat, pentru ca o persoană să aibă calitatea de terț poprit este necesar fie ca ea să datoreze la momentul înființării popririi o sumă de bani debitorului urmărit fie să se afle cu acesta în raporturi juridice în conținutul cărora să intre obligația la plata de astfel de sume în viitor.

Pornind de la această definiție dată de lege terțului poprit urmează a se determina dacă, în speță, apelanta S.C. S. P. S.R.L are calitatea de terț poprit, mai exact dacă datorează sau va datora în viitor sume de bani debitorului M. I..

De necontestat, debitorul a încheiat cu apelanta contract individual de muncă pe durată nedeterminată la data de 21.12.2009, așa cum rezultă din informațiile înscrise în registrului general de evidență a salariaților Revisal, confirmate și de ITM B. cu adresa din 26.04.2013 (f. 50 dosar fond).

Din înscrisurile depuse de S.C. S. P. S.R.L B. la dosar, cereri de concediu fără plată și state de plată, aflate în copie certificată pentru conformitate la f 53 și următoarele dosar fond, rezultă însă, că în perioada 01.12._13 M. I. s-a aflat în concediu fără plată, astfel că principalele efecte ale contractului de muncă, constând în obligația angajatului de a presta muncă și cea a angajatorului de a-l salariza, erau suspendate la data înființării popririi -18.12.2012, fapt ce face ca terțul poprit nu datoreze efectiv o sumă de bani debitorului pentru care să se nască în sarcina lui obligația de a o indisponibiliza și de a transmite dovada executorului judecătoresc.

Așa fiind, prima ipoteză a textului de lege înscris la art 452 alin. 1 C. pr. Civ nu este îndeplinită în cauză.

Era însă îndeplinită, la data înființării popririi condiția înscrisă în teza a II-a a textului de lege menționat și anume existența unor raporturi juridice în baza cărora terțul poprit să datoreze în viitor sume de bani debitorului. Aceasta pentru că, deși începând cu 01.12 2012 debitorul nu a mai fost salarizat, aflându-se, așa cum s-a arătat, în concediu fără plată, existența contractului de muncă pe perioadă nedeterminată conducea la concluzia că angajatul va relua, mai devreme sau mai târziu activitatea, iar angajatorul, la rândul lui, va relua plata salariului către acesta.

Numai că, la data de 24.04.2013 angajatul a făcut cunoscut angajatorului decizia sa de a pune capăt unilateral contractului de muncă, anunțându-și demisia, în aceiași zi emițându-se și dispoziția nr 490/24.04.2013 prin care i s-a desfăcut contractul de muncă în baza art 81 alin 7 din Codul muncii.

Așa se face că, deși la momentul înființării popririi raportul juridic exista, la momentul la care tribunalul este chemat să valideze poprirea acesta s-a desființat iar odată cu el și calitatea S.C. S. P. S.R.L B. de debitor al debitorului urmărit, M. I..

Or, potrivit art 460 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța sesizată cu validarea popririi dă o hotărâre de validare a popririi prin care va obligă terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului.

Cum în speță nu s-a dovedit că la data pronunțării hotărârii de validare terțul poprit datorează sume de bani debitorului, în mod greșit instanța de fond a procedat la admiterea cererii formulată de creditoarea S.C. G. H. LTD și la validarea popririi înființată de B. A. A. prin dispoziția de poprire nr 597/18.12.2012.

Este adevărat că în registrul de evidență a salariaților debitorul urmărit apărea cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată conform relațiilor transmise de către ITM B. cu adresa aflată la fila 50 dosar fond, numai că accesarea acestei evidențe s-a făcut în data de 24.04.2013 iar dispoziția de desfacere a contractului de muncă s-a dat tot în aceiași zi.

Mai mult, chiar și în situația în care angajatorul nu a efectuat înregistrarea încetării raporturilor de muncă în Revisal consecința nu este aceia că el ar fi obligat să-l salarizeze în continuare pe angajatul cu care a încetat raporturile de muncă ci se face vinovat de săvârșirea uneia din contravențiile înscrise la art 9 din HG 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților.

Așa fiind, tribunalul găsește acest motiv de apel ca întemeiat.

În ceea ce privește critica referitoare la normele de procedură aplicabile în speță tribunalul nu și-o poate însuși.

Potrivit art 81 din Legea nr. 76/2012, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 4/2013, Noul cod de procedură civilă intră în vigoare la data de 15 februarie 2013 iar potrivit art 3 din L. nr. 76/2012, dispozițiile noului cod se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după data de 15 februarie 2013; procesele începute prin cereri depuse, în condițiile legii, la poștă, unități militare sau locuri de deținere înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanță după această dată.

Cum în speță, instanța fondului a fost învestită cu o cerere de validare a popririi urmează a se determina legea de procedură aplicabilă prin raportare la momentul la care s-a început executarea silită împotriva debitorului M. I., dat fiind că validarea popririi este o cerere formulată în faza de executare silită a unui titlu executoriu.

Or, potrivit cererii înregistrată la B. A. A. sub nr 597/12.11.2012 executarea silită a început sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă, respectiv la data de 12.11.2012, astfel că și cererea pendinte judecății este guvernată tot de dispozițiile acestui act normativ.

Așa fiind, în mod corect Judecătoria B. a făcut aplicarea prevederilor Codului de procedură civilă de la 1865, respectiv art 452 și următoarele.

Este greșită susținerea apelantei în sensul că legea de procedură nu a fost aplicată în mod unitar, mai exact că în considerente sentinței apelate se invocă „prevederile vechiului cod iar dispozitivul a fost, în mare parte, pronunțat în temeiul noului cod de procedură”.

Verificând sentința supusă controlului judiciar tribunalul constată că instanța fondului s-a întemeiat pe prevederile Codului de procedură civilă de la 1865, ale cărui dispoziții pertinente cauzei au fost redate în considerentele hotărârii, iar în dispozitiv nu există vreo mențiune referitoare la aplicarea Noului Cod de procedură civilă situație în care, concluzia care se desprinde este aceia că și dispozitivul, care face corp comun cu considerentele, fiind susținut și explicitat de acestea, are la baza tot normele de procedură civilă aplicabile înainte de 15.02.2013.

Față de toate cele ce preced, apelul este găsit ca fondat în raport de primul motiv de critică analizat, astfel că, în temeiul art 296 Cod procedură civilă, va fi admis și se va schimba în tot sentința apelată în sensul că va fi respinsă ca nefondată cererea de validare a popririi înființată de B. A. A. prin dispoziția de poprire nr 597/18.12.2012.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul civil formulat de apelanta S.C. S. P. S.R.L, cu sediul în municipiul B., ., județul B. împotriva sentinței civile nr. 7696 pronunțată la data de 8.05.2013 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu creditoarea S.C G. H. LTD BUCUREȘTI prin mandatar ., cu sediul în BUCUREȘTI, .. 21, etaj 5, sector 2 și debitorul M. I., domiciliat în municipiul B., ., județul B., și în consecință:

Schimbă,în parte, sentința apelată, în sensul că respinge, ca neîntemeiată,cererea de validare a popririi.

Menține dispoziția referitoare la respingerea cererii de amendare a terțului poprit.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 13 Septembrie 2013

Președinte,

M. N.

Judecător,

A. M.

Grefier,

A. P.

Red.A.Mdos.fond-_

Teh.red.A.M./A.P/5ex.jud,fond- G.N.

2.10.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Validare poprire. Decizia nr. 167/2013. Tribunalul BUZĂU