Suspendare provizorie. Decizia nr. 1860/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1860/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 30-10-2013 în dosarul nr. 30683/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1860/2013
Ședința publică de la 30 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. R.
Judecător G. I. R.
Judecător V. B.
Grefier R. - A. S.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de contestatorii C. D. domiciliat în B., ., ., și C. C. domiciliată în B., ., ., împotriva sentinței civile nr 9315/03.06.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr_, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimații R. A. MUNICIPALĂ cu sediul în B., ., Jud B., T. V. domiciliat în B., ., ..
Dezbaterile au avut loc în ședință publică din data de 23.10.2013 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările depuse și a depune concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 30.10.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria B. sub nr._ din data de 10.12.2012, contestatorii C. D. și C. C. au formulat, în contradictoriu cu B.E.J. C. L. C. și T. V., contestație la executare împotriva procesului verbal de vânzare la licitație din data de 21.11.2012, întocmit în dosarul de executare nr. 858/2011, în baza titlului executoriu prin care s-a dispus obligarea creditorului la plata sumei de 13.547,36 lei, solicitând anularea licitației și suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației la executare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că la data de 21.11.2012, prin intermediul executorului judecătoresc, creditoarea RAM B. a solicitat punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 4031/28.05.2010 pronunțată de Judecătoria B. și decizia civilă nr. 214/25.03.2011 pronunțată de Tribunalul B., precum și procesele verbale privind cheltuielile de executare întocmite de executorul judecătoresc C. L. C..
Precizează că deși sunt căsătoriți, în realitate sunt despărțiți în fapt de mai bine de 10 ani și că au locuit în același apartament cu fiica lor. De asemenea, arată că nu mai comunică unul cu celălalt, motiv pentru care și-au împărțit sarcinile, contestatorul rămânând cu cheltuielile de întreținere, iar petenta cu îngrijirea, educarea și cheltuielile necesare pentru copil.
Ca urmare a litigiilor purtate de soț cu RAM B., se arată că s-a ajuns la situația de a fi obligat la plata sumei de 13.547,36 lei, cu titlu de cheltuieli de întreținere și cheltuieli de executare.
Se mai arată că este adevărat că imobilul casă de locuit a fost achiziționat de soț înainte de căsătorie de la RA Goscom B., la data de 11.06.1991, fiind cadru militar, însă ratele au fost achitate în timpul căsătoriei.
Se arată că nu a avut cunoștință despre litigiile purtate de soț și nu a avut cunoștință despre vânzarea imobilului, motiv pentru care apreciază că a fost prejudiciată, potrivit dispozițiilor art. 401 al. 2 C., de toată procedura execuțională și ca orice persoană interesată care pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, este îndreptățită să formuleze acțiunea pentru anularea vânzării.
De asemenea, arată că dacă ar fi avut cunoștință despre aceste litigii cu RAM, încerca să obțină o eșalonare a sumelor pentru a evita vânzarea imobilului, deoarece prin valorificarea acestui bun se ajunge la periclitarea vieții de familie.
Imobilul s-a vândut la prețul de 132.000 lei, care este apreciat ca fiind mic, având în vedere că apartamentul este amplasat în zonă centrală.
Contestatoarea arată că a fost înștiințată de către adjudecatar că este noul proprietar al apartamentului și de la acel moment a aflat mai multe detalii asupra vânzării.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 399 – 402 și 404 al. 1 C..
La data de 11.02.2013, contestatorii au depus o cerere prin care au solicitat întregirea contestației la executare, arătând că înțeleg să solicite și anularea raportului de evaluare efectuat pentru vânzarea imobilului.
Precizează că acest raport nu le-a fost comunicat, iar (din) dovada de afișare existentă la dosarul cauzei la fila 40, rezultă că a fost afișat pe ușa locuinței destinatarului la data de 13.08.2012, lucru imposibil, deoarece se aflau acasă împreună cu alți invitați, deoarece este ziua fiicei.
De asemenea, arată că pe rolul deschis la Primăria B. – Direcția de Impozite și taxe, figurează împreună, dar executorul judecătoresc nu a ținut cont de acest lucru la momentul valorificării apartamentului.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 132 C..
Pentru termenul din data de 08.04.2013, creditoarea RAM B. a depus la dosar note de ședință, prin care a solicitat introducerea sa în cauză, arătând că părțile în contestația la executare sunt creditorul, debitorul și eventual adjudecatarul, B. C. L. neavând calitate de parte.
Se arată că la cererea sa a început executarea silită în dosarul nr. 853/2011, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 4031/2010, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ .
De asemenea, în cazul în care contestatorii se opun acestei solicitări, RAM B. a depus și o cerere de intervenție în interes propriu, contestatorii depunând întâmpinare la această cerere.
La solicitarea instanței, BRD a depus la dosar proces verbal din care rezultă data și ora consemnării garanției de 10% în vederea participării la licitația organizată la data de 21.11.2012 (fila 142).
La termenul din data de 03.06.2013, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesual pasive a B. C. L. C. și a rămas în pronunțare asupra excepției, pe cererea de intervenție formulată de RAM B. și pe fondul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 9.315 din data de: 03.06.2013, Judecatoria Buzau a admis excepția lipsei calității procesual pasive a B. C. L. C. si respins contestația la executare formulată de contestatorii C. D. și C. C., în contradictoriu cu B. C. L. C., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane care nu are calitate procesual pasivă în cauză. ,a admis cererea de intervenție în interes propriu, formulată de R. A. Municipală B. si a respins contestația la executare formulată de contestatorii C. D. și C. C., în contradictoriu cu intimata creditoare R. A. Municipală și intimatul adjudecatar T. V..
Pentru a hotăra astfel prima instanța a reținut următoarele:
Excepție lipsei calității procesual pasive a B. C. L. C., invocată de către instanță din oficiu este întemeiata .
Potrivit dispozițiilor art. 2 al. 1 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, aceștia sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public și, ca atare, nu pot avea calitate de parte într-o contestație la executare în care raporturile juridice sunt stabilite între creditor și debitor.
Art. 2 al. 2 din același act normativ stabilește că actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competențelor legale, purtând ștampila și semnătura acestuia, precum și numărul de înregistrare și data, este act de autoritate publică și are forța probantă prevăzută de lege.
Indiferent de faptul că se solicită anularea actelor de executare silită sau raportul de evaluare, singurii îndreptățiți să critice aceste acte sunt creditorul și debitorul, hotărârea instanței fiind OBLIGATORIE pentru executorul judecătoresc, indiferent dacă acesta a fost sau nu parte în cauză.
Asupra cererii de intervenție formulată de RAM B., instanța a reținut că aceasta a fost efectuată în forma și în interiorul termenului prevăzut de art. 500 C..
In cadrul contestației la executare silită, calitate de părți o au creditorul, debitorul și, eventual, adjudecatarul, dacă anularea actelor de executare ar putea să îl prejudicieze în vreun fel.
Dosarul de executare silită nr. 858/2011 al B. C. L. C., executarea silită s-a pornit la cererea RAM B., în baza titlului executoriu constituit de sentința civilă nr. 4031/28.05.2010, definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 214/25.03.2011, pronunțată de Tribunalul B..
D. urmare, calitatea de creditor și parte a executării silite începute a RAM B. nu poate fi pusă la îndoială, iar interesul acestuia este evident în ceea ce privește cererea de intervenție formulată, deoarece principalul interesat în menținerea actelor de executare efectuate nu poate fi decât creditorul, care dorește recuperarea creanței.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că aceasta a început în temeiul titlului executoriu constituit de sentința civilă nr. 4031/28.05.2010, definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 214/25.03.2011, pronunțată de Tribunalul B..
Apărările principale ale părților, mai precis, ale contestatoarei, sunt că aceasta nu a cunoscut despre faptul că soțul său a fost acționat în judecată, în vederea recuperării acelor datorii, precum și faptul că executarea silită a început în mod greșit numai împotriva soțului, bunul fiind achitat în timpul căsătoriei.
În ceea ce privește susținerea că nu a cunoscut despre faptul că soțul a fost acționat în judecată, în vederea recuperării sumelor datorate cu titlu de cheltuieli de întreținere, pe motivul că cei doi soți sunt „ca și despărțiți în fapt”, instanța a constatat că partea încearcă să își susțină propria culpă în susținerea dreptului, lucru de neadmis, având în vedere principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
Împotriva sentinței care constituie titlu executoriu, debitorul a exercitat inclusiv căile de atac prevăzute de lege.
Pe de altă parte, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 6515/11.06.1991 și certificatului de sarcini nr._/28.12.2012, apartamentul care face obiectul executării silite aparține debitorului contestator C. D..
D. urmare, atât judecata în urma căreia s-a obținut titlul executoriu, cât și procedura însăși de executare silită, a fost în mod corect începută/exercitată numai împotriva acestuia.
De altfel, acesta nu poate afirma că nu a cunoscut despre faptul că împotriva sa erau în derulare proceduri, pentru că hotărârile judecătorești menționate îl contrazic.
Contestatoarea C. C. justifică un interes în cauză, dar acesta nu este întemeiat nici pe dreptul de proprietate și nici pe un alt drept real.
Bunul – apartament fiind propriu contestatorului, petenta contestatoare nu are decât un drept de creanță împotriva acestuia (soțului) pentru partea corespunzătoare din valoarea actualizată a ratelor achitate, iar nu un drept propriu întemeiat pe proprietate sau un alt drept real. D. urmare, aceasta se poate îndrepta împotriva celui care a prejudiciat-o (soțului), Noul Cod Civil, în art. 358, permite partajul în timpul comunității, iar art. 36 din Legea nr. 71/2011, arată că acestea sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoarea a codului civil.
Potrivit dispozițiilor art. 500 al. 2, executorul va stabili de îndată prețul imobilului, iar în cazul în care consideră necesar, va cere părerea unui expert. Dispozițiile art. 411 al. 3 sunt aplicabile. D. urmare, prețul se stabilește conform acordului părților, iar în cazul în care acestea nu sunt prezente (cum este cazul în prezenta executare) sau dacă acestea nu sunt de acord, prețul se stabilește prin expertiză, o copie a raportului de executare fiind comunicată și debitorului. Cu toate acestea, legea nu indică vreo sancțiune pentru necomunicarea acestui raport. Nefiind prevăzută vreo sancțiune, devin aplicabile dispozițiile art. 105 al. 2 C., conform cărora actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule, numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea lor.
În cauză, contestatorii invocă vătămarea prin faptul că vânzarea s-a efectuat la un preț infim față de valoarea de circulație. Verificând publicațiile de vânzare aflate în dosarul execuțional, instanța constată că prețul de evaluare a fost de 176.000 lei, un preț comparabil cu valoarea de circulație a altor apartamente, prin raportare la zonă, suprafață, etaj, îmbunătățiri.
Faptul că vânzarea s-a efectuat la un alt preț, respectiv cel rezultat în urma diminuării cu 25 %, nu ține de evaluare, deci, de raportul întocmit, ci de faptul că la primul termen stabilit în vederea vânzării la licitație, nu s-a prezentat nicio persoană, astfel după cum rezultă din cuprinsul procesului verbal de vânzare la licitație din data de 02.10.2012. drept urmare, nu se poate imputa nici expertului, dar nici executorului judecătoresc modul în care s-a efectuat vânzarea la licitație, reducerea prețului cu 25% fiind prevăzută de art. 509 al. 5 C., iar sub acest aspect nu se poate reține ca vătămare adusă contestatorilor, respectarea unor dispoziții legale.
Ca urmare, în cauză nu au fost produse vătămări care să justifice o eventuală anulare a raportului de evaluare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs contestatorii C. D. și C. C..
In motivele de recurs se arata ca instanța in mod greșit a respins acțiunea contestația la executare întrucât am solicitat niciodată introducerea in cauza si nu am interes sa ne judecam cu B. C. L. .
Pe de alta parte in mod greșit nu s-a dispus anularea procesului verbal de vânzare la licitație din data de 21.11.2012 emis cu ocazia vânzării imobilului proprietate personala a contestatorilor, din moment ce RAM nu are calitate procesuala pasiva, nefiind obligata juridice este in baza aceluiași raport obligațional, nu are calitate de creditoare in prezenta cauza, întrucât nu este vătămata in niciun fel prin actul de executare emis de către executorul judecătoresc.
Motivele ce se invoca . executare nu se pot referi la chestiuni de fond, care sa repună in discuție o hotărâre judecătoreasca rămasa definitiva. Punerea in discuție, in fata instanței de executare a legalității si temeiniciei titlului executoriu, ar duce la încălcarea principiului autorității de lucru judecat.
Deci, in cadrul contestației la executare, instanța nu poate sa examineze fondul raporturilor juridice dintre parti, ci trebuie sa se conformeze hotărârii puse in executare.
Instanța nu a fost investita cu anularea masurilor dispuse prin sentințele civile ce au făcut obiectul dosarului de executare, cu lămurirea titlului executoriu, recurenții - reclamanți necontestând titlurile executorii (sentința civila nr.4031/28.05.2010 a Judecătoriei B., decizia nr. 214/25.03.2011 a Tribunalului B., pronunțate in dosarul nr. 3457/2009, sentința civila nr. 7802 din 30.11.2011 a Judecătoriei B. pronunțata in dosarul nr. 7581/2010 prin care aceștia au fost obligați la plata sumei de 13.547,36 lei), ci legalitatea si modalitatea in care a fost executat silit imobilul casa de locuit a contestatorilor prin vânzarea la licitație.
Prin intermediul intervenției principale terțul urmărește valorificarea unui drept propriu, de aceea pentru exercitarea acestei cereri sunt necesare aceleași condiții ca si pentru acțiunea civila, întrucât o cerere de intervenție in interes propriu este considerata in doctrina ca fiind o veritabila acțiune civila. Având in vedere aceste împrejurări ,RAM trebuie sa faca dovada îndeplinirii condițiilor de exercitare a acțiunii, respectiv: sa fie titulara unui drept subiectiv încălcat sau contestat, sa aibă un interes sa acționeze in justiție si calitate procesuala de a sta in judecata.
Nu este necesar insa ca dreptul sa existe in realitate, fiind suficienta doar afirmarea lui, de aceea apreciază ca existenta dreptului este doar una din condițiile admiterii in fond a intervenției principale. In prezenta cauza nu este pusa in discuție valabilitatea titlului executoriu ce a fost pus in executare, RAM nefiind prejudiciata in niciun fel.
Cerere de intervenție in interes propriu este admisibila, deoarece este o veritabila acțiune civila ce determina efecte asemănătoare unei cereri de chemare in judecata.
Instant fondului nu a dat dovada de rol activ așa cum prevede dispozițiilor art. 129 din Codul de procedura civila, si a admis cererea de intervenție fara sa pună in vedere intervenientei sa timbreze potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr.146/1997.
In conformitate cu prevederile art. 20 al. 1 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar potrivit al. 3 al aceluiași articol, neîndeplinirea obligației de plata la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii .
In ceea ce privește fondul cauzei dedus judecații, apreciază ca instanța de fond in mod greșit a respins acțiunea ca fiind nefondata.
Vânzarea imobilului casa de locuit s-a făcut cu nerespectarea cerințelor legii, iar contestatorii dețineau in patrimoniu si alte bunuri ce puteau fi valorificate in vederea stingerii debitului.
Părțile mai dispuneau de un autoturism, salariu si o pensie. Imobilul este bun comun proprietatea contestatorilor, eronat a reținut instanța ca recurenta contestatoare C. C. ar avea numai un drept de creanța.
Niciun act de executare nu a fost adus la cunoștința recurentei contestatoare iar pentru recuperarea sumei s-a trecut direct la vânzarea bunului imobil, fara sa se procedeze la inițierea procedurii de poprire asupra contul de salariu sau a pensiei obținute de către contestator sau asupra autoturismului, bunuri ce puteau sa stingă fara nicio problema debitul restant.
Numai cauțiunea stabilita de instanța de judecata pentru soluționarea capătului de cerere privind suspendarea executării silite ce a fost stabilita in suma de 13.200 lei, putea sa stingă debitul restant, motiv pentru care acțiunea de valorificare a imobilului casa de locuit a pârtilor a fost una tendențioasa.
Raportul de evaluare a fost făcut fara a se intra in imobil, date fiind fotografiile ce demonstrează acest lucru (nu exista nicio imagine din interiorul apartamentului), ceea ce denota ca părțile nu au avut cunoștința de aceasta lucrare, nu le-a fost adusa la cunoștința.
Procedura de afișare este legala, insa după ce se face dovada ca partea nu a primit lucrarea ( corespondenta) sau a refuzat primirea, abia atunci se justifica procedura afișării actelor ce urmează a le fi opozabile pârtilor. De conținutul raportului de evaluare părțile au luat la cunoștința după ce instanța a pus in vedere executorului judecătoresc sa depună la dosar actele de executare. Părțile nu avut cunoștința de aceasta lucrare, iar la dosar exista un proces verbal de afișare la ușa locuinței pentru data de 13.08.2012 ,data la care contestatorii au avut invitați cu ocazia ziua fiicei lor.
Recurenta - reclamanta nu a cunoscut situația, si totul s-a datorat lipsei de comunicare, părțile fiind despărțite in fapt de mai bine de 10 ani si au locuit in același apartament cu fiica, din lipsa posibilităților materiale.
Comunicarea a lipsit cu desăvârșire, astfel ca părțile au hotărât sa-si împartă sarcinile, soțului revenindu-i cheltuielile de întreținere,iar contestatoarei îngrijirea, educarea cat si cheltuielile necesare pentru fiica, neavând cunoștința de litigiile purtate de sot, nu a avut cunoștința de vânzarea imobilului,(a luat la cunoștința de la adjudecatar).
Prin necomunicarea niciunui act de executare, recurenta a fost prejudiciata prin faptul ca nu a avut cunoștința de toata procedura execuțională, si ca orice persoana interesata care pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, aceasta situație a îndreptățit-o sa formuleze prezenta acțiune si sa o susțină cu propriile argumente.
Daca avea cunoștința de litigiile purtate cu RAM se încerca obținerea unei eșalonări a sumelor pentru evitarea vânzării imobilului.
Instanța greșit a apreciat părțile nu am fost prejudiciați prin valorificarea bunului la prețul de 132.000 lei, ținând cont de faptul ca imobilul se afla in zona centrala a orașului si un astfel de apartament se vinde cu mult peste aceasta valoare.
Considera suspecta participarea unei singure persoane la licitație, motiv pentru care apreciază ca nu a fost respectat principiul publicității procedurii de licitație, aceasta urma sa fie cunoscuta de un număr cat mai mare de persoane pentru a se atinge scopul instituirii acestei procedurii, respectiv obținerea unui preț cat mai mare si apropiat zonei in vederea satisfacerii nevoilor pârtilor.
Prin valorificarea acestui bun s-a ajuns la periclitarea vieții de familie, părțile fiind prejudiciate de executarea propriu zisa asupra imobilului casa de locuit, prejudiciu ce nu s-ar mai putea repara cu prilejul întoarcerii executării, in condițiile in care cauțiunea depusa in prezenta cauza acoperă debitul restant către RAM .
Solicitam instanței de judecata sa admită recursul astfel cum a fost formulat, casarea in tot a sentinței si trimiterea spre rejudecare instanței de fond pentru soluționarea corespunzătoare a cererilor formulate de parti, iar in cazul in care instanța va aprecia ca in cauza nu sunt suficiente motive care sa atragă casarea hotărârii recurate, solicita modificarea in tot a sentinței, si pe cale de consecința admiterea contestației astfel cum a fost formulata si modificata.
R.A.M. B. a formulat întâmpinare prin care solicita respingerea recursului motivat de faptul ca B. C. L. C. nu are calitate de parte.
RAM B. are calitate de creditoare in dosarul de executare 858/2011, regia fiind cea care a demarat formele de executare silita, in baza titlului executoriu/sentința civila nr. 4031/2010, pronunțata de către Judecătoria B. in dosarul nr._ .
In ceea ce privește cererea de intervenție formulata de către regie, considera ca a fost pe deplin motivata si întemeiata, fapt confirmat si de către instanța de fond, admițând-o, contestatarii omițând intenționat sau nu, sa solicite prin formularea contestației la executare soluționarea cauzei si in contradictoriu cu RAM B..
Cererea a fost formulata in conformitate cu dispozițiile art. 500 Cod Proc.Civ, „cerere de intervenție in interes propriu", motivata de faptul ca o eventuala a actelor de procedura ar afecta in mod direct creditorul cauzându-i prejudicii.
In ceea ce privește timbrajul cererii de intervenție in interes propriu, formulata de către regie, aducem la cunoștința instanței de control judiciar, ca recurenta se afla in eroare, deoarece regia a taxat corespunzător, in conformitate cu prevederile Legii nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru . cu suma de 194,00 lei si timbru judiciar de 5,00 lei(filele 145-150), astfel ca susținerile recurentei-contestatoare sunt neîntemeiate.
RAM B. are calitate procesuala pasiva si nu poate fi pusa la îndoiala, fapt constatat si de către instanța de fond, in calitate de creditor si parte a executării silite începute, iar interesul regiei fiind evident in ceea ce privește cerere de intervenție, deoarece principalul interesat in menținerea actelor de executare efectuate nu poate fi decât creditorul, care dorește recuperarea creanței.
Potrivit prevederilor art. 399 Cod Proc.Civ, împotriva executării silite, precum si împotriva unui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați de executare, ori RAM B. este pe deplin interesata de recuperarea creanței, motiv pentru care a demarat procedurile de executare silita .
Referitor la susținerile recurentei, privind demararea executării silite numai asupra imobilului, in vederea stingerii debitului, deținut in proprietate de către aceasta, si faptul ca regia in mod tendențios încearcă valorificarea imobilului, fata de a uza si de alte forme de executare silita, arata ca nu exista o interdicție data de lege in acest sens, executarea silita poate avea loc in oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților si altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare, așa cum se menționează in art. 3711 (3) Cod Proc.Civ..
Demararea procedurilor de executare silita s-au făcut împotriva recurentului-contestator(C. D.), întrucât acesta este titularul dreptului de proprietate al imobilului situat in blocul 12F, . de proprietate, acesta fiind achiziționat înainte de căsătorie, fiind bun propriu al acestuia, recurenta-contestatoare (C. C.) neavând decât un drept de creanța împotriva soțului pentru partea corespunzătoare din valoarea ratelor achitate, iar nu un drept propriu întemeiat pe proprietate sau un alt drept real, așa cum si in motivarea instanței de fond a fost precizat.
Cu privire la raportul de evaluare al imobilului întocmit da către expertul evaluator, considera ca acesta s-a făcut cu respectarea prevederilor legale, si motivarea recurenților ca nu ar fi avut cunoștința de aceasta lucrare este total nefondata, .Înainte de a demara lucrarea de evaluare, expertul desemnat a notificat/înștiințat debitorul cu privire la data când se va prezenta la fata locului pentru efectuarea lucrării, înștiințare transmisa prin intermediul „Poștei Romane" si primita de către debitor in data de 12.06.2012(filele 44-45),raportul de evaluare al imobilului a fost comunicat in data de 14.08.2012(filele 41-43) si nu in data de 13.08.2012, așa cum încearcă recurenții sa inducă in eroare instanța, atât in fond cat si in recurs, fapte dovedite de înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Mai mult, recurenților le-a fost comunicata publicația de vânzare a imobilului emisa in data de 13.08.2012, primita de către debitor in data 20.08.2012(fila 49), astfel afica odată motivația recurenților ca nu ar fi avut cunoștința de actele de executare fiind nefondata, aceștia doar încercând sa inducă in eroare instanța de judecata, având o atitudine necuvenita fata de situația de fapt si de drept, motivat de refuzul nejustificat al acestora de a-si achita c/valoarea serviciilor de utilități publice din anul 2006 si pana in prezent, cat si nerespectarea hotărârilor judecătorești obținute de către regie împotriva acestora.
Falsa teorie invocata de către recurenții-contestatari, precum ca nu au fost găsiți la domiciliu de către executorul judecătoresc, ca toate actele fiind îndeplinite prin afișare, fapt ce dealtfel nu contravine dispozițiilor legale, reprezintă tot o încercare de întârziere.
Recursul este neîntemeiat
E. prima instanța a dispus citarea B. C. L. C. cu toate ca acesta nu a fost chemat in judecata de contestatori si a apreciat ca acesta nu are calitate procesuala pasiva, dar acesta situație nu poate duce la admiterea contestației la executare pe fond .
Din cererea de chemare in judecata parat este numai T. V. .
Corect instanța de fond a dispus introducerea in cauza a creditorului RAM Buzau din moment ce conform art.402 c. proc. civ . părțile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestației se face de urgență și cu precădere.
Din nerespectarea textului de lege susmenționat reiese ca in cadrul executării silite parti sunt creditorul si debitorul .
De aceea susținerea recurenților ca RAM nu are calitate procesuala pasiva va fi respins .
Intervenienta RA M B. a timbrat corespunzător cererea de intervenție potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr.146/1997cu suma de 194 lei conform chitanței existente la fila 150 dosar fond .
Vânzarea imobilului casa de locuit s-a făcut cu cerințelor legii.
Chiar dace contestatorii dețineau in patrimoniu si alte bunuri ce puteau fi valorificate in vederea stingerii debitului se retine ca nu exista o interdicție data de lege in acest sens, executarea silita poate avea loc in oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților si altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare, asa cum se menționează in art. 371/1 (3) Cod Proc.Civ..
Nu era necesara comunicarea actelor de executare contestatoarei C. C., din moment ce acesta nu figura ca debitoare si nu era proprietara apartamentului supus executării.
Raportul de evaluare al imobilului întocmit da către expertul evaluator s-a făcut cu respectarea prevederilor legale .Expertul desemnat a notificat/înștiințat debitorul cu privire la data când se va prezenta la fata locului pentru efectuarea lucrării, înștiințare transmisa prin intermediul „Poștei Romane" si primita de către debitor in data de 12.06.2012(filele 44-45),raportul de evaluare al imobilului a fost comunicat in data de 14.08.2012(filele 41-43) si nu in data de 13.08.2012.
Recurenta nu a fost prejudiciata prin prin valorificarea bunului la prețul de 132.000 lei, din moment ce nu deține titlu de proprietate pentru acest apartament,acesta fiind achiziționat de șotul sau anterior căsătoriei.
Participarea unei singure persoane la licitație s-a făcut conform art. 509 alin 5 din c. proc. civ., care arata ca in cazul în care nu este oferit nici prețul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicație în condițiile art. 504 alin. (3) si la acest termen licitația va începe de la prețul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat, iar dacă nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit si vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă prețul de la care începe licitația.
Așa fiind, si văzând si dispozițiile art. 312 c. proc. civ, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorii C. D. domiciliat în B., ., ., și C. C. domiciliată în B., ., ., împotriva sentinței civile nr 9315/03.06.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr_, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimații R. A. MUNICIPALĂ cu sediul în B., ., Jud B., T. V. domiciliat în B., ., ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Octombrie 2013.
Președinte, D. R. | Judecător, G. I. R. | Judecător, V. B. |
Grefier, R. - A. S. |
Red. RI /Tehnored RI/RAS
2 ex/01.11.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr. - 8214
Dosar fond –_ /_
Judecătoria B.
Jud. fond – N. N.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 859/2013. Tribunalul BUZĂU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 324/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
