Anulare act. Hotărâre din 27-01-2014, Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 27-01-2014 în dosarul nr. 6620/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 45/2014
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. Ș.
Judecător E. P.
Grefier C. C.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de reclamanta V. V. E., domiciliată în B., ..18E, ., împotriva sentinței civile nr.8698/27.05.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect anulare act, în contradictoriu cu pârâții C. A., domiciliat în B., . ., C. N., domiciliat în com.M., ., B. E., domiciliată în com.Vernești, ., P. N.,domiciliată în com.Vernești, ., O. A., domiciliată în București, . sector 2 și O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ B., cu sediul în B., ..48 jud.B..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit toate părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că este lipsă de procedură cu intimata B. E., iar la dosar a fost depusă adresa nr._ din 8.01.2014 emisă de Primăria Municipiului Rm V. și extras din registrul de deces cu privire la numita B. E., după care:
Tribunalul constată că în cauză procedura de citare este legal îndeplinită, în raport de relațiile comunicate de Primăria Municipiului Rm V., conform cărora intimata B. E. a decedat în data de 24.05.2001, situație în care, din oficiu, invocă excepția lipsei capacității de folosință a acesteia.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea și în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare pe excepția invocată și pe fondul căii de atac.
INSTANȚA
Asupra prezentului recurs civil.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ /24.02.2012, reclamanta V. V. E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. A., C. N., B. E., P. N., OȚPOU A., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ B., pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea Documentației tehnice pentru acordarea numărului cadastral, lucrare cadastrală înregistrată sub nr. 2067/2000, prin care pentru suprafața de_ mp teren arabil situată în tarlaua nr. 77 pe teritoriul administrativ al . s-a atribuit numărul cadastral 110, și să plătească în solidar suma de 6000 lei drept compensație pentru daunele pricinuite de înscrisul falsificat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii reclamanta a învederat că lucrarea cadastrală de mai sus este un înscris falsificat așa cum rezultă din Ordonanța nr. 3984/P/2004 din 30 august 2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B..
Falsul în înscrisuri sub semnătură privată conținut în lucrarea cadastrală se constituie în descrierea eronată a amplasării terenului proprietatea pârâtelor B. E., P. N. și O. A. în tarlaua 77 pe teritoriul administrativ al comunei Vernești, jud B., a fost întocmit de C. A., verificat de C. N. și înregistrat la OCPI B., primind numărul cadastral 110.
Prin Ordonanța nr. 3984/P/2004 din 30 august 2006, P. de pe lângă Judecătoria B. a dispus scoaterea de sub urmărire penală a pârâților C. A. - pentru art 290 C.p., și C. N. - pentru art. 249 C.p., cu aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, partea vătămată fiind reținut că urma să promoveze acțiune civilă pentru rectificarea lucrării cadastrale.
În situația în care din diferite motive nu este caz de judecată penală sau acțiunea publică s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanța civilă prin orice mijloace de dovadă potrivit art. 184 C.p.civ..
Reclamanta a mai arătat că relevante în soluționarea cauzei sunt Ordonanța nr. 3984/P/2004 din 30 august 2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., documentația cadastrală în litigiu și Decizia nr. XV ( 15) din 21.11.2005 pronunțată în interesul legii de ÎCCJ constituită în Secțiile Unite.
Instanța civilă sesizată este competentă să dispună desființarea totală a înscrisului pretins falsificat și repararea pagubei prin orice mijloc de reparare, respectiv prin acordarea unei despăgubiri civile derivând din încălcarea dreptului de proprietate
În drept au fost invocate art. 184 C.p.civ., art. 14 alin 3 lit a C.p.p.
Prin precizările depuse la fila 21 dosar, reclamanta a mai învederat în plus, în esență, că a suferit pierderea folosinței terenului și a dreptului de dispoziție pentru o lungă perioadă de timp, suferințe de ordin afectiv susținute de sentimentul profund de nedreptate și incertitudine, dar și angoaselor și frustrărilor, având un prejudiciu moral ce poate fi compensat prin acordarea de despăgubiri în sumă rezonabilă și echitabilă având în vedere drepturile încălcate, urmările deosebit de grave ale încălcării.
Cuantumul daunelor morale se stabilește prin apreciere de către instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative suportate de cel vătămat, importanța valorilor lezate, măsura în care i-a fost afectată situația materială, familială, profesională și socială, criteriul aprecierii rezonabile a prejudiciului, cauzele soluționate de CEDO.
Pârâții, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare potrivit art. 115 și urm. C.p.civ
Pârâtul C. A., prin precizările depuse la fila 9 dosar, a invocat excepția netimbrării acțiunii, pe care instanța, potrivit art. 137 alin 1 C.p.civ., după ce a pus-o în discuția părților, a respins-o.
La solicitarea instanței, OCPI B. a transmis originalul documentației tehnice 2067/03.03.200 privind numărul cadastral 110 UAT Vernești, înscrisuri depuse la mapa de valori a instanței, potrivit procesului verbal fila 135 dosar.
Instanța a desemnat pentru pârâta B. E. un apărător din oficiu ca și curator special în cauză, în condițiile art. 44 C.p.civ..
Au fost depuse concluzii scrise la dosar de curatorul special al pârâtei.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri.
În urma probelor administrate, Judecătoria B. a pronunțat în cauză sentința civilă nr. 8698/27.05.2013, prin care a admis în parte acțiunea formulata de reclamanta V. V. E.; a dispus anularea Documentației tehnice pentru înscriere cu caracter nedefinitiv în cartea funciară înregistrată sub nr. 2067/22.02.2000 la OCPI B. întocmită de C. A., pentru suprafața de teren arabil situată în tarlaua 77 pe teritoriul administrativ al comunei Vernești, jud. B., cu număr cadastral atribuit 110 UAT Vernești; a respins capetele de cerere privind obligarea pârâților la plata în solidar a sumei de 6000 lei reprezentând daune și a cheltuielilor de judecată și a încuviințat plata onorariului avocatului din oficiu, în cuantum de 300 lei, ce se va avansa din fondul M.J. în contul B.C.A.J. B.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Din cuprinsul Ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria B. la data de 30.08.2006 în dosarul nr. 3984/P/2004, a rezultat că în urma tranzacției consfințite prin sentința civilă nr. 3005/19.06.2003 a Judecătoriei B., reclamanta a primit lotul nr. 1 compus din mai multe suprafețe de teren, printre care și suprafața de 4000 mp situată în tarlaua nr. 80 din cadrul .> Din cuprinsul titlurilor de proprietate nr._/80,_/67 cu schița realizată în cursul urmăririi penale a rezultat că suprafețele din tarlaua nr. 77, și nu 80, ce din eroare s-a trecut în titlul defunctului A. Rovin, erau perpendiculare pe canalul magistral.
Punerea în posesie în tarlaua nr. 77 s-a efectuat de la est la vest, canalul magistral fiind situat în punctul cardinal Nord.
În luna ianuarie 2000, P. C. a solicitat învinuitului pârât C. A. să-i întocmească o documentație cadastrală pentru suprafața de_ mp ce a aparținut defunctului T. T..
Cei doi s-au deplasat în tarlaua nr. 77 de pe raza comunei Vernești, ocazie cu care au constatat că terenurile erau paralele cu canalul magistral.
Învinuitul pârât, în examinarea titlului de proprietate, a apreciat că terenul respectiv are pe latura de Nord un alt canal decât cel magistral.
În titlurile de proprietate eliberate pentru terenurile din tarlaua nr. 77 se arată că suprafețele respective au ca vecinătăți pe laturile N și E câte un canal, fără să se precizeze dacă pe latura de Nord este canal magistral sau nu.
După întocmirea documentației tehnice, lucrarea a fost depusă la O.C.G.C. B., unde la 03.03.2000 a fost avizată de învinuitul pârât C. N..
Prin Ordonanța nr. 3984/P/2004 emisă de P. de pe lângă Judecătoria B. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului C. A. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru infracțiunea prevăzută de 290 C.p., scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului C. N. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru infracțiunea prevăzută de art. 249 C.p, scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului C. A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C.p. pentru că fapta nu există.
Prin același act, s-a reținut că partea vătămată urma să promoveze o acțiune civilă la Judecătoria B. pentru rectificarea lucrării cadastrale înregistrată sub nr. 2067/2000.
Instanța de judecată, în baza art.170 c.p.p., poate lua măsuri de restabilire a situației anterioare săvârșirii infracțiunii, când schimbarea acelei situații a rezultat în mod vădit din comiterea infracțiunii, iar restabilirea este posibilă.
Mai mult, art. 184 C.p.civ., când nu este caz de judecată penală sau dacă acțiunea publică nu s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanța civilă, prin orice mijloace de dovadă.
În speță, documentația tehnică în discuție nu corespunde realității în ceea ce privește amplasamentul terenului, situația respectivă a rezultat din comiterea unor infracțiuni de fals; în plus, prin anularea înscrisurilor deduse judecății se va restabili situația anterioară săvârșirii infracțiunii, ca modalitate de reparare în natură a prejudiciului creat.
În considerarea celor ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 348 și 445 C.p.p., instanța a admis capătul de cerere principal din acțiunea pendinte judecății și a dispus anularea documentației tehnice pentru înscriere cu caracter nedefinitiv în cartea funciară înregistrată sub nr. 2067/22.02.2000 la OCPI B. întocmită de C. A., pentru suprafața de teren arabil situată în tarlaua 77 pe teritoriul administrativ al comunei Vernești, jud. B., cu număr cadastral atribuit 110 UAT Vernești.
În ceea ce privește capătul de cerere accesoriu privind obligarea pârâților la plata în solidar a sumei de 6000 lei reprezentând daune, instanța l-a respins ca neîntemeiat, întrucât reclamanta nu a probat în condițiile art. 129 C.p.civ. susținerile referitoare la suferințele de ordin afectiv, de sentimentul profund de nedreptate și incertitudine, dar și angoaselor și frustrărilor invocate, prejudiciul moral ori material pretinse, lipsa de folosință a terenului, cu atât mai mult cu cât de la data de 30.08.2006 la care a fost dată Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria B. în dosar nr. 3984/P/2004 și până la data introducerii acțiunii pendinte, 24.02.2012, reclamanta, ca persoană pretins lezată material și moral de faptele inculpaților pârâți, nu a efectuat niciun demers pentru a fi rectificată, anulată, documentația cadastrală în discuție si nici nu s-a constituit parte civilă în dosarul penal sus menționat.
Ca urmare, instanța a apreciat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile cumulative ale art. 998-999 C. civ.
Față de lipsa dovezilor cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată suportate de reclamanta în cauza pendinte, instanța, în temeiul art. 274 C.p.civ., a respins ca neîntemeiat capătul de cerere accesoriu referitor la plata cheltuielilor de judecată.
A încuviințat plata onorariului avocatului din oficiu, în cuantum de 300 lei, ce se va avansa din fondul M.J. în contul B.C.A.J. B., față de înscrisul depus la fila 125 dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta V. V. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A invocat recurenta că, potrivit art. 3041 Cod pr.civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.
A arătat recurenta că instanța de fond a respins capătul de cerere accesoriu prin care a solicitat obligarea pârâților la plata în solidar a sumei de 6.000 lei reprezentând daune, motivat de faptul că „reclamanta nu a probat în condițiile art. 129 Cod pr.civilă susținerile referitoare la suferințele de ordin afectiv, de sentimentul profund de nedreptate și incertitudine, dar și angoaselor și frustrărilor invocate, prejudiciul moral ori material pretinse, lipsa de folosință a terenului (...)”.
Susține recurenta că dauna morală nu a putut, nu poate și nu va fi putut fi dovedită mult timp de acum înainte cu probe certe, probe din care să rezulte prejudiciul moral efectiv produs prin fapta ilicită.
Se solicită admiterea recursului și pronunțarea unei soluții temeinice și legale.
În drept au fost invocate prevederile art. 299-316 Cod pr.civilă.
Intimații-pârâți C. A. și C. N. au formulat în cauză întâmpinare, prin care au invocat că recursul formulat de reclamantă este netemeinic și nelegal.
Referitor la daunele morale solicitate de recurentă, intimații consideră că instanța de fond le-a respins în mod temeinic și legal.
Susțin aceștia că recurenta nu a fost lipsită nicio clipă de folosința terenului, chiar dacă poziția acestuia nu era cea invocată de recurentă.
Astfel, apreciază intimații, în mod nejustificat au fost solicitate aceste daune morale, deși recurenta nu a avut suferințe de ordin psihic, care să genereze aceste daune.
Pe cale de consecință, solicită respingerea recursului ca fiind netemeinic și nelegal.
La termenul de judecată din 27.01.2014, Tribunalul, a pus în discuția părților excepția lipsei capacității de folosință a numitei B. E., decedată la data de 24.05.2001.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, evaluarea dovezilor administrate, în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii recurate și a motivelor de recurs invocate, analizând cauza și sub toate aspectele, potrivit art.304/1 c.p.c., Tribunalul apreciază că recursul este neîntemeiat, că nu există nici unul din motivele prev . de art.304 c.p.c., nici alte motive de ordine publică, astfel că în temeiul art.312 al.1 c.p.c. urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 137 c.p.c., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Analizând excepția lipsei capacității de folosință a numitei B. E., invocată de Tribunal, din oficiu, Tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată, pentru următoarele motive:
Capacitatea procesuală reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile.
Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual.
În cazul persoanelor fizice capacitatea de folosință începe la nașterea lor și încetează la moartea lor.
În speță, numita B. E., a decedat la data de 24.05.2001, în localitatea Rm. V., județul V., conform extrasului din registrul de deces, f-43 doar recurs, mult înainte de introducerea acțiunii de către recurenta reclamantă, respectiv 24.02.2012.
Cum capacitatea sa de folosință a încetat la data de 24.05.2001, Tribunalul, urmează a admite excepția invocată din oficiu și a modifica în parte sentința recurată, în sensul că se va respinge acțiunea în ceea ce – o privește pe pârâta B. E., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosință.
Pe fondul recursului, critica recurentei, potrivit căreia instanța fondului, în mod greșit nu a obligat pârâții la plata sumei de 6000 lei, cu titlu de daune morale, este neîntemeiată.
Prin cererea formulată la data de 24.02.2012, recurenta a solicitat obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 6000 lei,drept compensație pentru daunele pricinuite de înscrisul falsificat, pentru ca la data de 21.11.2012, pentru termenul de judecată din 3.12.2012, să arate că despăgubirile solicitate reprezintă suferințele în plan afectiv, suferințe susținute de sentimentul profund de nedreptate și de incertitudine, dar și al angoasei și frustrărilor datorate pierderii dreptului de folosință și a dreptului de dispoziție asupra suprafeței de teren.
În mod corect instanța fondului a apreciat că recurenta reclamantă nu a probat în condițiile art. 129 c.p.c., susținerile referitoare la suferințele de ordin afectiv, de sentimentul profund de nedreptate și de incertitudine, dar și angoaselor și frustrărilor invocate.
Pentru acordarea daunelor morale, practica judiciară a statuat o . criterii obiective, majore, pentru care cel în cauză dovedește că prestigiul, onoarea, reputația sau demnitatea sa au fost afectate prin măsura ilegală a intimaților.
Prin urmare acordarea daunelor morale, acțiune admisibilă în principiu pe dispozițiile art. 998 Cod civil, ca urmare a clasificării dihotomice a prejudiciului, trebuie să-și găsească suportul în prejudiciul moral suferit de parte pe planul aprecierii sociale a conduitei acestuia.
Aceasta presupune în primul rând un probatoriu adecvat din care să rezulte existența prejudiciului moral, întinderea sa și gravitatea măsurii abuzive, sau cel puțin toate acestea să poată fi prezumate, lucru care în cauză nu s-a realizat.
Astfel, este cunoscut faptul că, spre deosebire de despăgubirile materiale, care se stabilesc pe bază de probe directe, despăgubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată.
Dauna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică a omului, sănătatea și integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional și alte valori similare. Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanța trebuie să aibă în vedere o . criterii, cum ar fi: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația personală, familială, profesională și socială a celui ce le solicită.
Nu este suficient doar a le cere, fără a dovedi, cum a afectat lipsa de folosință a terenului situația personală, familială, profesională și socială a recurentei.
Față de cele arătate, Tribunalul apreciază că, în contextul circumstanțelor cauzei, fără a minimaliza în vreun fel situația de fapt, recurenta avea obligația legală să dovedească prejudiciul moral suferit, lucru pe care nu l-a făcut.
Pe de altă parte, atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, acordându-le doar pentru că au fost solicitate, ci judecă în echitate, adică procedează la o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare a cauzei, relativ la suferințele fizice și psihice pe care le-au suferit părțile, precum și consecințele nefaste pe care situația de fapt le-a avut cu privire la viața lor particulară.
Cum recurenta nu a dovedit în nici un fel suferințele psihice pe care le-a suferit, Tribunalul, în baza art. 312 c.p.c., urmează a respinge recursul, ca nefondat, menținând restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția invocată din oficiu.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge acțiunea în ceea ce o privește pe pârâta B. E. ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de capacitate de folosință.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta V. V. E., domiciliată în B., ., împotriva sentinței civile nr.8698/27.05.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect anulare act, în contradictoriu cu pârâții C. A., domiciliat în B., . ., C. N., domiciliat în com.M., ., P. N.,domiciliată în com.Vernești, ., O. A., domiciliată în București, . sector 2 și O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ B., cu sediul în B., ..48 jud.B..
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Ianuarie 2014.
Președinte, A. M. | Judecător, M. Ș. | Judecător, E. P. |
Grefier, C. C. |
Red.EP
Th.red.MH/EP/2 ex.
17.02.2014
Dosar fond nr._ Judecătoria B.
Judecător fond P. F.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 549/2014. Tribunalul BUZĂU | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 139/2014. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
