Acţiune în constatare. Sentința nr. 1693/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1693/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 2793/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2793/2015
Ședința publică de la 26 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A.-M. D.
Judecător G. S.
Grefier C. M. O.
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanta A. C. DE ALBINE DIN ROMÂNIA, împotriva sentinței civile nr.1693/17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Rm.S. în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâtul M. RM, S. prin PRIMAR, cu sediul în Rm.S., ..1, județ B., având ca obiect acțiune în constatare.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 12 iunie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având în vedere lipsa intimatei, pentru a-i da posibilitatea să depună concluzii scrise a dispus amânarea pronunțării astăzi 26 iunie 2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra prezentului apel civil, se constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm.S. sub nr._, reclamanta Asociația C. de Albine din România a chemat în judecată pe pârâta M. Rm S. prin primar, solicitând, inițial, ca prin sentința ce se va pronunța să se constate existența dreptului său de proprietate asupra imobilului situat în Rm.Sarat, ., județul B., format din spațiu comercial și depozit.
În motivarea de fapt a acțiunii se arată că asociația a fost constituită în anul 1958 prin sentința civilă nr.5898 pronunțată de Tribunalul Popular T.V. la data de 21.06.1958 în baza Decretului Lege nr.31/1954 și a Legii nr.21/2924.
Reclamanta a arătat că este o organizație cu un profil variat și întins, aproape în fiecare oraș important a înființat o filială județeană, cercuri apicole și magazine apicole și ținând cont de necesitatea și utilitatea acestora a construit din fonduri proprii spații pentru acestea.
Întrucât și în județul B. exista un potențial apicol mare, existau mulți deținători de familii de albine, a demarat construirea unor astfel de spații, astfel: filială cu magazin apicol în Mun.B. și cercuri apicole cu magazine de profil în Mun.Rm.Sarat.
Arată reclamanta că pentru M. Rm.Sarat, în data de 01.11.1987 între Întreprinderea Județeană de Gospodărire Comunală și Locativă B. în calitate de beneficiar coordonator de investiții și Asociația C. de Albine din România ca beneficiar de spațiu s-a încheiat o convenție în vederea construirii în Mun.Rm.Sarat la parterul blocului 25 AB a unui magazin de desfacere .
Mai arată reclamanta că spațiul comercial destinat a fost recepționat de către reprezentanții săi prin procesul verbal de recepție preliminară încheiat în 21.10.1988 și prin procesul verbal de punere în funcțiune încheiat tot cu aceiași dată a fost înregistrat în contabilitate conform fișei mijlocului fix nr.1002.
Precizează reclamanta că asociația a achitat integral din fonduri proprii construcția, ca titulară a investiției, cu suma totală de 518.700 lei și are o suprafață construită de 150 m.p. așa cum rezultă din convenție, iar de la acea dată și până în prezent folosește spațiul în cauză în nume de proprietari, netulburați, plătind impozitele aferente anului.
Având în vedere cele de mai sus reclamanta solicită instanței să constate existența dreptului său de proprietate asupra spațiului situat în Rm.Sarat, ., județul B., format din spațiu comercial și depozit și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de proprietate.
Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispoz.art.35 cod procedură civilă.
La data de 22.09.2014 reclamanta a depus la dosarul de fond o cerere prin care a arătat că dintr-o eroare de redactare s-a consemnat în cererea de chemare în judecată adresa din mun.Rm.Sarat, ., județul B., în loc de mun.Rm.Sarat, . D. G.) ., județul B., așa cum este corect.
În aceste condiții reclamanta solicită să se constate existența dreptului de proprietate asupra spațiului situat în mun.Rm.Sarat, . D. G.), ., județul B..
Pârâta a depus la dosarul de fond, precizări prin care a arătat că prin cererea introductivă reclamanta solicită constatarea existenței dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Rm.Sarat, ., județul B., format din spațiu comercial și depozit.
S-a mai arătat că din înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă, respectiv procesul verbal de recepție preliminară din 20.10.1988, procesul verbal din 10.09.1999, schițe delimitare imobil, rezultă locația altui imobil decât cel situat la adresa din ., imobil pentru care se solicită constatarea dreptului de proprietate.
Față de acest aspect pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Rm.Sarat, excepție de ordine publică care poate fi invocată în orice stadiu al procesului.
S-a mai relatat că în evidențele fiscale reclamanta în cauză nu figurează la adresa pentru care s-a solicitat existența dreptului de proprietate, respectiv la adresa din Rm.Sarat, ., județul B., asociația în cauză figurând doar cu spațiu comercial situat în Rm.Sarat, ..25 B, parter, județul B., cu declarație fiscală pentru stabilirea impozitului pe clădire, fără a înregistra debite de plată.
Față de solicitarea reclamantei, în care se referă în concret la imobilul situat în Rm.S., ., județul B., imobil format din spațiu comercial și depozit (pentru care solicită constatarea dreptului de proprietate), raportat la precizările de mai sus, s-a solicitat respingerea acțiunii .
Părțile au uzat la instanța de fond de proba cu înscrisuri.
În urma probelor administrate, Judecătoria Rm.S. a pronunțat sentința civilă nr.1693 din 17.12.2014, prin care a admis excepția invocată de pârât și a respins acțiunea în constatare pe lipsa calității procesuale a pârâtei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
„Prin cererea de chemare in judecată și precizată la fila 54-56 dosar, reclamanta a chemat în judecată M. Rm.Sarat prin primar solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate existența dreptului de proprietate asupra unui spațiu comercial și depozit situat la parterul blocului 25 B din Rm.Sarat, . D.G.).
Reclamanta, susține prin cererea de chemare în judecată pentru pârâta M. Rm.Sarat, că la data de 01.11.1987 între Întreprinderea Județeană de Gospodărire Comunală și Locativă B. ( IJGCL) în calitate de beneficiar coordonator de investiții și Asociația C. de Albine din România ca beneficiar de spațiu s-a încheiat o convenție în vederea construirii în Mun.Rm.Sarat la parterul blocului 25 AB a unui magazin de desfacere.
Intre Întreprinderea Județeană de Gospodărire Comunală și Locativă B. – beneficiar de investiții pentru construcțiile de locuințe în care sunt amplasate și spații cu altă destinație și reclamantă s-a încheiat o convenție la data de 21.11.1987 (fila 9 dosar) prin care se prevedea faptul că în proiectul 400/2740 –blocuri zona centrală Rm.Sarat cuprindea la parterul nr.25 A,B spațiul comercial pentru magazinul „Apicola” în suprafață de 150 m.p..
Prin aceiași convenție s-a stabilit că beneficiarul coordonator al investiției este IJGCL care va încheia un contract cu „constructorul” pentru întreaga valoare de investiție, iar beneficiarul spațiului – reclamanta – se obligă la dispoziția băncii finanțatoare (Banca de Investiții B. a coordonatorului) cota de participare, în total_ lei.
Procesul verbal de recepție preliminară este încheiat între reclamantă și beneficiarul de investiții IJGCL B..
La primul termen de judecată din 22.10.2014 instanța a pus în discuția reclamantei cine a preluat patrimoniul IJGCL B., reclamanta s-a angajat că va depune diligențe in acest sens, însă fără rezultat, iar față de relațiile solicitate de instanță, pârâta a invocat excepția cu motivarea că din înscrisurile depuse de către reclamantă rezultă că beneficiarul de investiții este IJGCL B., că imobilul în cauză nu se află în administrarea sa.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitate procesuală activă) precum și intre persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
Reclamanta fiind cea care a pornit acțiunea, tot ea trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă cât și pe cea pasivă .
Prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat să se constate existența dreptului asupra spațiului comercial și depozit –asupra construcției – construcție care însă nu aparține Municipiului Rm.Sarat, așa cum rezultă din situația mai sus analizată, respectiv a convenției, în convenție apare IJGCL B., cu sediul în B., întreprindere al cărui patrimoniu nu a fost preluat de Consiliul local Rm.S. .
Prin răspunsul la excepția invocată, reclamanta a încercat să justifice calitatea procesuală pasivă cu motivarea că terenul de sub construcția spațiului comercial face parte din domeniul privat al pârâtului, în condițiile în care reclamanta dorește să se constate dreptul de proprietate asupra construcției în conformitate cu dispozițiile art.35 cod procedură civilă și în care apare o altă persoană juridică, și nicidecum pârâtul în speță.
Excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, absolută și peremptorie.
În speță partea împotriva căreia este formulată cererea nu este subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății ori persoana față de care se poate realiza interesul de care se prevalează reclamanta.”.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, reclamanta, prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea în totalitate a hotărârii și pe fond admiterea acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de apel, s-a susținut că ACA din România prin cererea introdusă la Judecătoria Rm S. sub nr. de dosar_ a chemat în judecată M. Rm S. prin Primar ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constatate existența dreptului nostru de proprietate asupra imobilului din Mun. Rm. S., . D. G.), ., județ B. format din spațiu comercial și depozit.
Dintr-o eroare materială în cererea de chemare în judecată a indicat ca și adresă Mun. Rm. S., ., județ B. în loc de Mun. Rm. S., . D. G.), . fapt remediat de Asociația noastră până la primul termen de judecată prin adresa 902 din 17.09.2014.
A reiterat acest aspect instanței la primul termen de judecată indicând ca temei legal art. 204 C.Pr.Civ. solicitând să se comunice cererea rectificată și pârâtului din cauză Mun. Rm S. prin Primar, însă instanța de fond a analizat excepția invocată de Mun. Rm S. prin Primar raportat la prima adresă indicată respectiv Mun. Rm. S., ., județ B. și astfel respinge cererea promovată de ACA din România considerând că pârâtul nu are calitate procesuală în cauză.
A arătat că Asociația C. de Albine din România a fost constituită în anul 1958 prin sentința civilă nr. 5898 pronunțată de Tribunalul Popular T. V. la data de 21 iunie 1958 în baza Decretului Lege nr. 31/1954 și a Legii nr. 21/1924 ca o organizație profesională, autonomă, fără scop lucrativ, neguvernamentală și apolitică a apicultorilor și personalitate juridică de drept privat. Având în vedere profilul întins al ACA din România, cu mulți membrii și cu probleme diverse în aproape în fiecare oraș important a înființat o filială județeană (în capitalele de județ), cercuri apicole (în orașele mari cu potențial apicol) și magazine apicole. Ținând cont de necesitatea și utilitatea acestora a construit, din fondurile proprii, spații pentru acestea.
Întrucât și în județul B. exista un potențial apicol mare, existau mulți deținători de familii de albine am demarat construirea unor asemenea spații, astfel: filială cu magazin apicol în Mun. B. și cercuri apicole cu magazine de profil în Mun Râmnicul S..
În data de 01 noiembrie 1987, între Întreprinderea Județeană de Gospodărire Comunală și Locativă B. în calitate de beneficiar coordonator de investiții și Asociația C. de Albine din România ca beneficiar de spațiu s-a încheiat o convenție în vederea construirii în Mun Râmnicul S., la parterul blocului 25 A,B a unui magazin de desfacere pentru Asociația noastră.
Spațiul comercial destinat Asociației a fost recepționat, de către reprezentanții Asociației C. de Albine din România prin procesul verbal de recepție preliminară încheiat în 21 octombrie 1988 și prin procesul verbal de punere în funcțiune încheiat tot cu aceiași dată.
Construcția a fost achitată integral din fondurile proprii ale Asociației C. de Albine din România, ca titulară a investiției, cu suma de: 379.050 lei - C+M, 23.550 -proiectare, 116.100 lei - mobilier, TOTAL 518.700 și are o suprafață construită de 150 m.p. așa cum rezultă din convenție.
A arătat de asemenea, că de la acea dată și până în prezent folosește spațiul în cauză în nume de proprietari, netulburați, plătind impozitele aferente anual.
În altă ordine de idei plecând de la temeiul de drept procesual invocat, art. 35 C.p.c, se poate observa că acțiunea în constatare promovată are ca scop ca prin constatarea existenței unui drept care deși nu le-a fost încălcat s-ar putea ca în viitor eventual să le fie contestat.
De asemenea a chemat în judecată M. Rm S., întrucât ca unitate administrativ teritorială poate avea un drept de proprietate asupra terenului de sub imobilul proprietatea noastră (fiind vorba de un parter de . dispozițiile art. 553 cod civil raportat la art. 25 din Legea nr. 213/1998 și atâta timp cât nu a fost revendicat de persoane fizice sau juridice, aflându-se în posesia sa se prezumă că acesta se afla în patrimoniul privat al Municipiului Rm S..
Terenurile aflate pe raza localității Rm S. și care nu aparțin cu acte valabile de proprietate unei anumite persoane fizice sau juridice nu pot aparține decât unității administrativ-teritoriale respectiv, Municipiului Rm S., în temeiul prevederilor Legii 213/1998 și Legii 215/2001, municipiu care este reprezentat prin primar.
Având în vedere cele de mai sus, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea în totalitate a sentinței civile nr. 1693 din 17 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Râmnicu S. în dosar_ și pe fond admiterea cererii .
In drept s-au invocat prevederile art. 466 și următoarele C.Pr.Civ.
În termen legal, intimatul M. Rm.S. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului.
În mod tendențios apelantul precizează în cererea de apel, că instanța fondului a analizat excepția ridicată de intimatul-pârât raportat la adresa indicată eronat, respectiv cea din ., cu consecința respingerii cererii introductive de instanță, hotărând astfel că apelantul-reclamant nu are calitate procesuală în cauză.
In dispozitivul sentinței civile atacate, instanța retine că reclamanta a solicitat să se constate existența dreptului de proprietate asupra spațiului comercial și depozit situat la parterul blocului 25B din Rm.S., . D.G.).
Rezultă că instanța de judecată a avut în vedere faptul că la data de 22.09.2014 apelanta-reclamantă a depus la dosar o cerere de îndreptare eroare materială, în sensul că adresa corecta a imobilului este . d. G.). ., nu ..
Mai mult decât atât, instanța a motivat pe larg admiterea excepției, redând corect situația conform actelor depuse în probațiune.
Astfel, între întreprinderea Județeană de Gospodărire Comunală și Locativă B.-beneficiar de investiții pentru construcțiile de locuințe în care sunt amplasate și spații cu altă destinație și apelanta-reclamantă s-a încheiat o convenție la data de 21.11.1987 prin care se prevedea ca proiectul 400/2740-blocuri zona centrală Rm.S. cuprindea la parterul blocului 25A,B spațiul comercial pentru magazinul „Apicola".
Prin aceeași convenție s-a stabilit că beneficiarul coordonator al investiției este IJGCL care va încheia un contract cu constructorul pentru întreaga valoare de reinvestiți, ia beneficiarul spațiului, respectiv apelanta, se obligă la dispoziția băncii finanțatoare cu cota de participare.
De asemenea, procesul verbal de recepție preliminară este încheiat între apelanta-reclamantă și beneficiarul de investiții IJGCL B..
Acestea au fost considerentele pentru care a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive, nicidecum adresa imobilului ce inițial a fost indicată eronat.
În condițiile în care din toate actele depuse de apelanta la instanța de fond rezultă o altă persoană juridică ca parte în convenție, nicidecum intimatul-pârât, apreciază că în mod temeinic și legal a fost admisă excepția ridicată, excepție peremptorie și absolută, ceea ce a făcut ca acțiunea să nu mai fie judecată pe fond, întrucât acțiunea a fost introdusă împotriva unei persoane juridice care nu are calitate procesuală în cauza pendinte.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205 din Codul de procedura civilă.
Apelanta a formulat răspuns la întâmpinare și concluzii scrise, prin care s-a reluat, în esență, aceleași apărări exprimate și prin cererea de apel.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului și evaluarea dovezilor administrate în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii apelate și a motivelor de apel invocate, tribunalul apreciază că apelul este fondat, astfel că în temeiul art. 480 al.3 Cod pr.civilă, urmează să îl admită pe următoarele considerente:
În ce privește situația de fapt, Tribunalul reține că apelanta-reclamantă este constituită legal din anul 1958, în baza Decretului-lege 31/1954 și a Legii 21/1924 ca o organizație profesională, autonomă, fără scop lucrativ, neguvernamentală, apolitică a apicultorilor și cu personalitate juridică de drept privat.
Din înscrisurile atașate se constată că la data de 01.11.1987, între fostul IJGCL B., beneficiar coordonator al investiției pentru construcțiile de locuință în care erau amplasate și spații cu altă destinație și beneficiarul spațiului, în speță, apelanta, s-a încheiat o convenție în vederea construirii la parterul blocului 25A,B din municipiul Rm.S. a unui magazin de desfacere pentru asociației.
De asemenea, se constată că întreaga construcție în suprafață de 250 mp a fost achitată integral de titularul investiției cu suma totală de 518.700 lei, iar la final spațiul comercial a fost recepționat prin procesul verbal de recepție preliminară încheiat la 21.10.1988 și procesul verbal de punere în funcțiune din aceeași dată.
Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanta-apelantă a solicitat să se constate, în temeiul art.35 Cod pr.civilă, dreptul de proprietate asupra spațiului comercial, în contradictoriu cu M. Rm.S., acțiune respinsă de prima instanță, care a apreciat că pârâtul-intimat nu are calitate procesuală pasivă.
Din probele administrate reiese că spațiul în litigiu se află la parterul unui ., pe cale de consecință, terenul face parte din domeniul public și aparține unității administrativ-teritoriale M. Rm.S., în conformitate cu art.1 din Legea 213/1998.
Având în vedere că intimatul nu a contestat dreptul de proprietate al reclamantei asupra spațiului comercial, Tribunalul constată din înscrisurile atașate că reclamanta a făcut dovada calității de proprietar a acestui magazin cu destinație apicolă, încă din anul 1998, singura problemă în litigiu fiind persoana în raport de care se pretinde că este obligată în raportul juridic.
În contextul în care în considerentele expuse anterior s-a constat că spațiul se află situat pe o suprafață aparținând M. Rm.S., reiese în mod evident că aceasta este singura care poate avea calitate procesuală pasivă și care poate formula eventuale pretenții asupra magazinului apicol, atâta timp cât nu a fost revendicat de nicio persoană fizică.
Față de această situație, Tribunalul constată că în mod eronat instanța de fond a soluționat cauza pe excepția lipsei calității procesuale pasivă a pârâtului intimat, fiind incidente în speță dispozițiile art.553 al.1 Cod civil, raportat la art.25 din Legea 213/1998 și art. 20 al.1 din Legea 215/2001, care conduc la concluzia că pârâtul este singura instituție abilitată să recunoască sau să infirme calitatea reclamantei de proprietar al construcției edificate.
Mai mult, în contextul în care intimatul a încasat anual toate impozitele și taxele aferente acestui spațiu, în mod implicit nu s-a contestat calitatea reclamantei de proprietar al construcției, iar în imposibilitatea evidențiată de apelantă de a afla cine a preluat patrimoniul IJGCL B., Tribunalul constată că intimata are calitate procesuală pasivă, ca entitate administrativ teritorială ce poate pretinde un drept de proprietate asupra spațiului comercial magazin apicol, situat la parterul blocului 25B, . Rm.S..
Sub ansamblul celor evocate, Tribunalul reținând temeinicia motivelor de apel, în conformitate cu art. 480 al.3 Cod pr.civilă, va dispune admiterea apelului, anularea sentinței apelate și, evocând fondul, apreciind că sunt întrunite cerințele art. 35 Cod pr.civilă, se va admite acțiunea și se va constata că reclamanta este proprietara imobilului spațiu comercial situat în municipiul Rm.S., ..25B, parter, județ B..
În conformitate cu art. 453 Cod pr.civilă, Tribunalul va lua act că apelanta nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta - reclamantă A. C. DE ALBINE DIN ROMÂNIA, împotriva sentinței civile nr.1693/17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Rm.S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât M. RM, S. prin PRIMAR, cu sediul în Rm.S., ..1, județ B..
Anulează sentința apelată și evocând fondul admite acțiunea.
Constată că reclamanta este proprietara imobilului spațiu comercial situat în Rm.Sarat, ..25B, parter, județ B..
Ia act că apelanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2015.
Președinte, A.-M. D. | Judecător, G. S. | |
Grefier, C. M. O., fiind în C.O., prezenta s-a semnat de noi, grefier șef, |
Red.SG
Tehnored.
4ex/06 iulie 2015
Judecătoria Rm.S.
Judecător fond D. M.
Dosar fond nr._
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2777/2015. Tribunalul BUZĂU | Legea 10/2001. Sentința nr. 889/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
